239 matches
-
exemplu, al luptelor anticorupție în cazul nostru!) de către simbolurile din cultura umanistă! Practica e profund "magică" și profund mitizantă. E religiozitatea în exercițiul ei modern. Omul a devenit o piesă, un obiect într-un sistem depersonalizat sau, în cazul regimurilor totalitariste, element de statistică! Foucault adresa o întrebare, de altfel, interesantă în privința acestui raport inversat între om și politica sa modernă: cum a devenit omul modern "un animal în a cărui politică viața sa ca ființă vie este pusă în discuție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
E prea activă în detrimentul libertățiilor (fundamentale!) ale "populației active", cum se spune. Politica reprezentării e prea pasivă, indiferentă și cinică în materie de protecție socială și de ajutor concret acordat oamenilor. Politica modernă prin ubuescul ei autoritarist, prin mecanica sa totalitaristă! e modalitatea concretă de a dezindividualiza umanul. Dacă sexualitatea s-a manifestat în Occident în termeni de putere și de adevăr este pentru că așa a fost gândită de către discursul oficial, de către elite, în contrast cu Orientul, unde sexualitatea nu a fost percepută
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoașterii și al practicilor sociale și împotriva ideilor înrădăcinate de o tradiție și printr-o ierarhie social-politică a reprezentării. În esența lui, liberalismul funcționează prin acest motor: critica social-politică pe baza unor argumente și idei originale; o critică împotriva formelor totalitariste ale unui sistem (social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media, servicii, intelectuali, edituri nu poate distruge toate creierele unei societăți, toți anticorpii ei împotriva unor forme totalitariste de a fi și de a gândi. Istoriile de discurs ale lui Foucault sunt arme și strategii în luptă. Ele nu sunt gratuite, nu sunt inocente, nu vizează, în mod explicit, descoperiri, nu sunt preocupate nici dacă sunt obiective sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mod delicat de a evita chemarea din partea serviciile de securitate pentru „detestabila” notă informativă, cu privire la conținutul convorbirilor avute. Pe de altă parte și ele erau influențate de mass-media occidentală care scotea În evidență, nu fără o anumită exagerarea, racilele regimului totalitarist. De aceea, se așteptau la tot ce este mai rău, incultură, teroare, barbarism ideologic, ceea ce În parte era adevărat. Eram curioasă să aflu mai multe amănunte despre călătoria lor cu avionul, de circa 36 de ore, cu mai multe escale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deci de mirare că Prințul Carol l-a remarcat de la bun început. Carol a călătorit în Italia ca să se familiarizeze cu activitățile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i-a sugerat de la bun început lui Carol să instituie o dictatură totalitaristă, "mult înainte de accederea la putere a lui Mussolini și chiar a lui Hitler"46. Cum putea Iorga să colaboreze cu un astfel de homo regius? Nu prea bine47. Problema acestui "guvern de tehnicieni" în mijlocul unei crize economice era că primul-ministru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față. Mussolini avea un dispreț suveran față de națiunile "frățești", "surori", "cumnate", împărțind în schimb lumea în națiuni dominatoare și democratice. Profund afectat, Iorga l-a avertizat: unii lideri doresc expansiune și război, alții vor pace. Dar chiar și în țările totalitariste, oamenii vor pace, indiferent de ceea ce vor liderii lor. Dorința de pace poate fi înăbușită în timp de pace. "Dar în timp de război?... În aceasta constă riscul!"121 Într-unul din zig-zag-urile tipice ale fanteziilor lui politice, Iorga preconiza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Occidentul intră în panică în loc să acționeze cu hotărîre. Europa central-răsăriteană și fosta URSS sînt cu siguranță pîndite de primejdie. Dar chiar și acest pericol este preferabil "înghețului profund" care a dominat o jumătate de Europă în timpul Războiului Rece, hegemoniei dictaturii totalitariste, care nega și interzicea libertatea și a ucis milioane de ființe umane! Sîntem martorii unei revoluții de eliberare în regiunea aceasta și o revoluție nu este niciodată un proces pașnic. Numai o Europă Unită, pașnică, democrată și prosperă poate oferi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În Europa sunt morala creștină, umanismul și filosofia clasică, nu ține să proclame adevăruri absolute”. Conform acestui document, statul trebuie „să se limiteze la a influența economia prin metode indirecte”. Libertatea pieței muncii și a bunurilor era vitală: „Dirijismul economic totalitarist distruge libertatea”6. Era o recunoaștere tardivă a unui adevăr evident - contrastând cu decizia Partidului Muncitoresc Belgian (Parti Ouvrier Belge) de a reconfirma În 1960 carta fondatoare a partidului din 1894, care urmărea colectivizarea mijloacelor de producție, precum și refuzul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sperau că pot controla și aplica propria variantă de perestroika. Oponenții lor erau În majoritate de aceeași părere și căutau În continuare un compromis provizoriu. Adam Michnik scrisese În 1980 că „ne putem imagina o societate hibridă, În care organizarea totalitaristă a statului va coexista cu instituțiile democratice ale societății” - și, până În vara anului 1989, nici nu avea motive să spere la mai mult. Un factor nou a fost rolul mass-media. Ungurii, cehii și mai ales germanii și-au văzut În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un ascultător sună la Radio Erevan și Întreabă: „E posibil să prezicem viitorul?”. „Cum să nu”, i se răspunde, „știm exact cum va fi viitorul. Problema e trecutul, care se schimbă Întruna”. și chiar așa este - nu numai În societățile totalitariste. Cu toate acestea, investigarea riguroasă și critică a trecutului Europei În versiunile sale multiple și concurente (și a locului acestor versiuni În reprezentarea colectivă a europenilor) a constituit În ultimele decenii o realizare și o sursă a unității europene demnă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un fel de paratrăsnet pentru apărătorii drepturilor omului. În timpul Administrației Carter, Lefever fusese unul din cei mai mari critici ai politicii adoptate de Administrație privind drepturile omului, justificîndu-și poziția prin aceea că această strategie avea ca efect înstrăinarea de regimurile totalitariste prietene. Lefever militase în mod public pentru abrogarea legilor privitoare la drepturile omului sau, în cel mai bun caz, pentru transformarea drepturilor omului într-o politică anticomunistă. El scrisese că a face altfel ar fi însemnat să se "trivializeze" drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturile omului 2104. Pe 31 martie, secretarul de stat Haig prezentase punctul de vedere al Administrației privind drepturile omului. Principala amenințare în această privință era extinderea comunismului. Aceasta însemna că Washingtonul era dispus să sprijine, din cînd în cînd, regimurile totalitariste moderate, care încălcau drepturile omului, pentru a contracara agresivitatea sovieticilor 2105. Această atitudine venea în sprijinul mult elogiatei doctrine Reagan, care promitea sprijin american în cazul unor revolte populare împotriva dominației comuniste 2106. Reagan considera Uniunea Sovietică "un imperiu diabolic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]