583 matches
-
ar putea să vadă expresia avidă de pe chipul lui Privett-Clampe . Este oglindită și pe alte chipuri, cum ar fi al Charlottei Privett-Clampe , mai ales în încordarea mușchilor gurii și o anume strălucire a privirii, care se intensifică atunci când apasă pe trăgaci. Nababul de asemenea, descarcă o armă și o apucă pe următoarea din mâinile încărcătorului, cu o încrețire crudă a buzelor. Chiar și femeile lui Firoz, mai obișnuite cu genul de lovituri de pe ringul de dans, din toaletele barurilor de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ca un stol de păsări de baltă. Când încerca să-și revină din mahmureala de dimineață, numai simpla vedere a unuia care vârâse capul pe ușă cu un dosar în mână, făcea să-i zvâcnească degetul cu care apăsa pe trăgaci. În ceea ce-i privea pe tineri, ei nu făceau nici un secret din faptul că se considerau (si parva liceret componere magnis) mai competenți decât „bătrâna morsă“ și observau (pro pudor!) semnele inconfundabile de delirium tremens, în timp ce aceasta se lupta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cele din urmă, animalele se pun în mișcare în șir indian, legănându-se în iarba înaltă până la coapse. Atmosfera de intrigă, secrete cumplite și calcule nesigure, plonjează peste cenușiul elefanților, ca un câmp static, o aură tensionantă, degete încordate pe trăgaci gata să tragă, o chimie ciudată a creierului, virtualității paranoide, care pe animale le fac nervoase și temătoare. Îngrijitorii își împing călcâiele în dosul urechilor mari și sensibile ale elefanților, murmurându-le acestora să pășească încrezător, să nu se teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
face un pas, încă unul. Încet, iese din pădure. Aude un zgomot în spate. Se întoarce instantaneu. Este maiorul, ca o stafie, fantomatic în lumina fosforescentă. Rana de la cap îi sângerează și strânge pușca în mâini, cu degetele încleștate pe trăgaci. — Băiatul meu, zice cu o voce slabă și încordată. Nu sunt băiatul tău, îi răspunde Pran. Maiorul deschide ochii mari, uimit, cade în genunchi și pușca îi scapă din mâini. Apoi, cu o mișcare infinit mai lentă se prăbușește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Priveliște aproape nepământeană. Deși era noapte, albul zăpezii mă ajuta să văd până departe. Nările și pleoapele dădeau Întruna să nu se mai deschidă, lipite de ger. Am lăsat mănușile să cadă, am proptit degetul gros de la mâna dreaptă pe trăgaci și am Îndreptat țeava cu cătarea Înaltă către cerul gurii. Vedeam cum, cuminte, percutorul aștepta să izbească micuța capsă din fundul cartușului; scânteia avea să aprindă praful de pușcă; imensa presiune urma să azvârle glonțul cu miez de plumb și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se ia după femeie. Lan Ping aruncă creta și nu mai predă. Femeile aclamă bucuroase. Pe neașteptate, se aude sunet de focuri de armă. E Zi-zhen. Femeia mai în vârstă face un gest cu degetul îndoit, ca și cum ar apăsa pe trăgaci. E pistolul ei. Știi, domnișoară Lan Ping, că odată Zi-zhen aproape că l-a împușcat pe tovarășul președinte? Când? întreabă profesoara, intrând în panică. Atunci când el s-a dus să o viziteze. De ce a vrut să-l împuște? Pentru că flirta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
are convingerea că, pentru viitorul Chinei, el și Mao pot ajunge la o armonie. Nu că m-aș simți bine în legătură cu moartea vicepreședinte șui Liu în 1969. Însă el e cel care l-a făcut pe Mao să apese pe trăgaci. Mao se simte pur și simplu amenințat de el, atât. Liu are puterea unui copil politician. Spre deosebire de premierul Zhou, mareșalul Ye Jian-ying și Deng Xiaoping, care se prefac a face „greșeli” în mod „nevinovat” atunci când Mao îi critică, Liu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu este îndreptată împotriva mea? Luați voi puterea, atunci! Hei, mareșale Tan, și tu, Chen, cel mai gălăgios, cel care ții morțiș să-ți impui opiniile! De ce nu o arestați pe soția mea? Scoateți-o afară! Împușcați-o! Apăsați pe trăgaci! Distrugeți cartierul general al Revoluției Culturale! Exilați-l pe Kang Sheng, scăpați de mine o dată pentru totdeauna. Haide, ce mai stați, dacă nutriți atâta ură fața de mine și de tovarășa Jian Ching. Ce mai pierdeți vremea!? Precum o insectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
manipulezi», el n-a făcut armata. Nici sub Români - să zicem că era oarecum bătrân - nici sub Ruși. Era scutit. Pentru invaliditate. Sănătos-tun, numai că taman degetul arătător de la taman mâna dreaptă, adică cel care ar trebui să apese pe trăgaci... era strâmb. Cred că mai bine de jumătate din bărbații de vârsta lui, din Mana, erau scutiți; pentru invaliditatea aceluiași afurisit deget arătător de la mâna dreaptă: pe timpul acela - sub Ruși - trăia, Într-un sat vecin, un scutitor de meserie: pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pregăti să-și reia activitatea, ce consta în mestecarea unor frunze de tamariscă. Când se simți pe deplin sigur că nu poate rata și că animalul nu va face un salt brusc sau o mișcare ciudată, Gacel apăsă ușor pe trăgaci, glonțul porni cu un șuierat sfâșiind vântul și antilopa căzu în genunchi, de parcă cineva i-ar fi secerat cele patru picioare sau pământul s-ar fi înălțat dintr-o dată până la ea, ca prin farmec. Femelele sale îl priviră fără interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de sare în mijlocul acelei sebhka. Era acolo, în picioare, în fața lor, ținând strâns arma în mână și cu un revolver regulamentar la centură. Și ochii săi, tot ce se putea zări din chipul său, spuneau limpede că va apăsa pe trăgaci la cel mai mic semn de primejdie. — Apă! ordonă. Locotenentul făcu un gest de încuviințare și unul dintre soldați, cu o mână tremurândă, îi întinse plosca. Targuí-ul se dădu înapoi doi pași, își ridică un pic vălul și, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
slăbească din ochi, ținând pușca doar cu o mână, bău cu poftă. Locotenentul abia schiță o timidă mișcare înspre tocul pistolului aruncat pe scaunul mașinii, dar gura țevii se îndreptă direct spre el și observă degetul care se încorda pe trăgaci. Rămase foarte liniștit, regretând gestul făcut și conștient că nu merita să-și riște viața ca să-l răzbune pe căpitanul Kaleb. Credeam c-ai murit, spuse. — Știu, zise targuí-ul când termină de băut. Și eu crezusem la fel la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Chiar eu am dat ordinul ăsta. Dacă nu se așteaptă un război, consider că e o risipă să faci trăgători de elită din niște recruți care peste un an se vor întoarce la casele lor... Dacă știu să apese pe trăgaci e de-ajuns. — Dar n-a fost de-ajuns, Excelență. Iertați-mi îndrăzneala. în deșert, adesea, viața unui om depinde de cum știe să tragă. înghiți în sec. — Și așa a fost în cazul de față, sfârși. — Ascultați-mă, domnule locotenent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
De cealaltă parte a baricadei, se zăreau zeci de trupuri căzute. Howard șopti: — Arma mea e În continuare la fel de rece, n-am tras nici un cartuș. Dar tu? — Nici eu. — Să ai În cătare capul unui necunoscut și să apeși pe trăgaci ca să-l ucizi... Fazel sosi peste câteva clipe. Jovial. — Cum vi se pare surpriza mea? E un vechi tun francez, un de Bange, pe care ni l-a vândut un ofițer din armata imperială. Se află pe acoperiș, veniți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lume posibilă. Capitolul XVII JENNIFER Am simțit o furie intensă față de fostul meu, luni de-a rândul mi-a venit să-l omor. Îmi imaginam cum m-aș fi dus la el cu o armă și, înainte să apăs pe trăgaci, i-aș fi spus: „Uite cât de mult m-ai rănit! Uite cât de tare m-ai făcut să sufăr!“ Dar niciodată nu eram mulțumită cu fanteziile astea. Adică realitatea îmi părea atât de cruntă, că fanteziile nu reușeau s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Anghelina! Apoi răsunară alte comenzi aspre, ascuțite ca niște scârțâituri de ferăstrău ruginit. Zidul de soldați executa mașinal, sacadat, aceeași mișcare de arme. Țevile cu câte o dungă albă de soare se ridicară deodată la ochi, degetele apăsară deodată pe trăgaci și salva de gloanțe umplu cerul cu o răpăială pripită. În vreme ce, cu aceleași gesturi automate, soldații coborau armele de la ochi și le reîncărcau, din mulțimea de țărani izbucniră țipete de spaimă. Ca și când o perdea de uragan ar fi măturat câmpia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poziție. Fața-i lucea de sudoare. Respiră adânc și puse jos detectorul. Cu mâna liberă, prinse mânerul tambuchiului. Era rece și lipicios pe palma udă. Rezemându-se pe peretele opus al coridorului, orientă tubul spre gura căscată și apăsă pe trăgaci, Un urlet foarte ascuțit sfâșie tăcerea. O mică creatură, cu ghearele scoase, țâșni de sus. Căzu exact în mijlocul plasei, pe care cei doi ingineri săriră imediat s-o strângă în jurul prăzii. Trebuia neapărat prinsă bine în rețeaua deasă a capcanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o strângă în jurul prăzii. Trebuia neapărat prinsă bine în rețeaua deasă a capcanei. ― Ține bine, ține bine! strigă Parker triumfător. Am prins-o, jigodia, am...! Ripley observă animalul prins. Apoi blestemă, și de necaz și de frică totodată. Dădu drumul trăgaciului și luă de jos detectorul. ― Fir-ar să fie! oftă ea. obosită și înciudată. Liniștiți-vă, prieteni, ia uitați-vă! Parker lăsă plasa odată cu Brett. Amândoi recunoscură ceea ce prinseseră și nu puteau să-și înfrângă deznădejdea. O pisică, vizibil contrariată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
uită la Parker, apoi la clanță. Fără tragere de inimă, inginerul o apucă. Dallas, bine înfipt pe picioare, luă poziție. ― Acum! Parker deschise ușa cu o smucitură și se dădu la o parte din calea lui Dallas. Acesta apăsă pe trăgaci. Un fulger urmat de o flacără oranj brăzdă spațiul dinspre intrare până la peretele opus. Cu excepția lui Dallas, toți bătură în retragere în fața căldurii intense. Fără să șovăie, căpitanul intră, ignorând senzația de arsură pe care o resimțea în gât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
intercom. În magazia de aprovizionare, Dallas ascultă cu atenție rapoartele lui Ripley și apoi ale lui Lambert. Puse o serie de întrebări, confirmă recepția răspunsurillor și stinse intercomul. Ash îi înmână aruncătorul de flăcări. Reglă puterea și apăsă ușor pe trăgaci. ― Merge. Parker e un mecanic mai bun decât se crede. (Notă expresia lui Ash.) Te frământă ceva? ― Ai luat o hotărâre. Nu sunt în măsură să comentez. ― Ești ofițerul științific. Hai comentează! ― Nu are legătură cu știința. ― Nu-i momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cu orice preț. Ori fă-o să se ducă spre sas. ― Înțeles. ― Sunt lângă sas, declară Ripley. Tambuchiul este deschis și-și așteaptă musafirul. ― Va veni. Dallas începu să se târască, cu ochii țintă spre fundul conductei, cu degetul pe trăgaciul aruncătorului de flăcări. Tunelul avea mai puțin de un metru în diametru. Metalul îi zgâria genunchii. Ar fi fost bine să mai fi luat o pereche de pantaloni. Prea târziu acum, își zise. Trebuia să continue. ― Cum te simiți? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ridicând țeava armei. Sursa zgomotului se legăna în fata ei. Din plafon atârna un imens cocon. Semăna cu un hamac închis, tanslucid, urzit dintr-un fel de fibră albă foarte fină și foarte solidă. Degetele-i accentuară involuntar apăsarea pe trăgaciul armei. Înaintă. Lumina lanternei traversă învelișul coconului. Un corp înăuntru... Dallas! Terorizată, Ripley îi văzu ochii deschizându-se și privind-o țintă. Buzele se dezlipiră, conturând cuvinte. Ea se apropie mai mult și scârbită și fascinată. ― Ucide-mă, se rugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Acesta își coborî pleoapele. Buzele-i tremurară un moment de parcă se pregăteau să slobozească un strigăt de oroare și suferință. Nu ar fi avut curajul să-l suporte. Țeava lansatorului de flăcări își îndreptă gura spre cocon. Ripley apăsă pe trăgaci, convulsiv; curând corpul celui care fusese Dallas dispăru în vâlvătaie. Arse fără nici un vaiet. Cu sălbăticie apăsă pe trăgaci de mai multe ori, în toate direcțiile, carbonizând totalitatea antrepozitului. Focul vuia sub ea când escaladă barele scării. Aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
suferință. Nu ar fi avut curajul să-l suporte. Țeava lansatorului de flăcări își îndreptă gura spre cocon. Ripley apăsă pe trăgaci, convulsiv; curând corpul celui care fusese Dallas dispăru în vâlvătaie. Arse fără nici un vaiet. Cu sălbăticie apăsă pe trăgaci de mai multe ori, în toate direcțiile, carbonizând totalitatea antrepozitului. Focul vuia sub ea când escaladă barele scării. Aruncă o privire prudentă în sala mașinilor. Pustie. Învăluită de fum, puse iar discul la loc. Apoi, se precipită cu hotărâre spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ca pielea de pe fața unui bătrân, lăsând urme albăstrui pe perete. Brusc, în pivniță începu să miroasă a mosc și transpirație. Omul de pe ladă, cu ochii strânși și gura strâmbată ca și când ar fi simțit un gust oribil, apăsă violent pe trăgaci. Zâmbi apoi naiv și năucit. Micul declic al trăgaciului fusese singurul sunet care se auzise. Coborî de pe ladă și se așeză, copleșit, pe ea. Patronul se repezi la el și aproape îl dărâmă în îmbrățișare, în schimb, inșii din sală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]