14,684 matches
-
de a duce misia lui până la capăt, misie deloc ușoară, aceea de a schimba pe cât mai mult posibil, alături de ceilalți membri și prieteni ai cenaclului, o mentalitate a locului. Loc românesc populat de maghiari. Am văzut în ochii lor bucuria trăirii, a consumării emoției respectului câștigat, în această luptă . Printre acțiunile care le întreprinde scriitorul Ion Simota este și aceea în care ni s-a alăturat nouă, celor din Qpoem în programul nostru de lansare, de a ridica noua generație de
FĂRĂ TITLU de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1460573302.html [Corola-blog/BlogPost/368931_a_370260]
-
Slăvitul Praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos si celelalte Sărbători să vă aducă binecuvântare în tot lucrul cel bun, spor duhovnicesc, bucurie în suflet, iar Anul Nou care vine să ne găsească în pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire în Duh și Adevăr. La mulți ani! Vă rugăm să ne permiteți să vă prezentăm lucrările pe care le avem disponibile pentru vânzare în stocul parohiei noastre. Ne exprimăm, totodată, speranța, că ele vor găsi ecoul cuvenit în sufletul Dvs.
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ea rămâne, totuși, plină de duioșie, de sinceritate, de curățenie sufletească. Atunci suntem cu adevărat apropiați de părinții noștri, iubim și suntem iubiți, suntem mai lipsiți de griji, de ambiții și patimi. Avem datoria să consemnăm astfel de fapte și trăiri, chiar dacă nu suntem de talia lui Creangă. Lucrarea de față vine să zugrăvească viața unui copil de la țară în a doua jumătate a secolului trecut și, de ce nu, se constituie într-o adevărată frescă de epocă. Numeroase fotografii de familie
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
al nostru. Urmărim pagină de pagină, la fiecare personaj în parte, cum a reușit să lupte cu ispitele și cu păcatele și cum le-a biruit; cum s-a desăvârșit în practicarea virtuților creștine, ajungând adevărați campioni ai credinței și trăirii creștine. Se știe doar că sfinții sunt prietenii și apropiații lui Dumnezeu, omenii care au trăit deplin convinși de adevărul credinței lor, l-au apărat cu prețul vieții dacă a fost cazul, și-au sacrificat bunuri materiale și bucurii pământești
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
viețuiesc o vreme și să-ți port prețuire, cât sânge-mi curge-n vene. Voi duce-n alte vremuri, cugetul de-naintași, din spirit de credință cu iz de-nțelepciune, ce ar putea să facă destinele mai bune. Exemplu de trăire de-a fi-n timp, pentru urmași. Cu inima zdrobită ce-o înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut, viața-mi va cere, las sufletul să-mi fie călăuzit de astre. S-ajungă-n lume nouă, pentru o altă soartă. Voi rătăci
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425672041.html [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
realitate, dar și element de sens, cum ar zice Jean Burgos, în studiul său, „Pentru o poetică a imaginarului”. Încă din prima poezie, intitulată „Blasfemie”, face aluzie la defăimarea celor sfinte, aducând în actualitate personaje din Antichitate, pentru a explica trăirile cotidiene. Scaevola, stângaciul, cel iertat de regele Parosena, impresionat fiind de arderea mâinii, ca o torță: „Mucius Scaevola n-a fost fratele/ meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
sublimate de artă. Versurile din acest volum ilustrează, programatic, funcția ludică a poesis-ului. Poeta a îmbrăcat mantaua lui Gogol, și sub ea, se joacă fără complexe, în postura de homo ludens, folosindu-se de marea sa capacitate de a fantaza. Trăirile sale sunt un fapt de cultură, bazat pe împletirea cunoștiințelor acumulate cu îndrăzneala metaforei. În poezia cu metafore ale naturii este destul de motivată, căci miticul este biologic. „Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
am părul, Ce-l aveam pe frunte prins. La mormânt va plânge cineva? Să aducă la crucea mea o floare? Sau mă va înconjura natura, Cu multe bălării binevoitoare? Am trăit bune și rele, Se spune în cântecele lor, Printre trăirile rebele, M-am reîntors în...viitor. Referință Bibliografică: Mai e ceva? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MAI E CEVA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Mai_e_ceva_mihai_leonte_1336410372.html [Corola-blog/BlogPost/358605_a_359934]
-
ci pentru a scăpa de colb și pentru a fi printre primii care zăresc culorile curcubeului. ” Hemingway nu s-a ascuns niciodata într-un turn de fildeș. Știa prea bine ca substanța operei unui artist este artistul însuși, viața și trăirile lui, și a reușit ceea ce puțini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit să facă: să devină, ca om și în văzul lumii în mijlocul căreia trăia, imaginea vie a semnificației celei mai autentice și mai profunde a operei sale
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul potrivit căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a vieții lui Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
subiectivitate sau tipologie emoțională “Raiul în care am fost” de Dorina Stoica, e o carte care atinge profunzime, o carte foarte palpitantă și care activează zone mai rar accesate ale memoriei afective a cititorului. Mă refer la memoria senzațiilor, emoțiilor, trăirilor copilăriei-o memorie pe care o trucăm pe măsură ce creștem, suprapunând peste momoria “evenimntelor”, povestiri, vise, închipuiri. Sunt emoții cvasipierdute pe care le căutăm în memories în suflet și pe care uneori literature nu le amintește sau reactivează. Aici ar trebui
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
copilul care trăiește. Totuși, alternanța aceasta este aproape insesizabilă stylistic, maturul și copilul fiind încă inseparabil și alunecând continu dintr-unul în altul, această alunecare constituind uneori chiar “scenariul” prozei , care debutează cu o amintire și sfârșește cu o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în copilărie- în care mama e o figură de o acuitate răscolitpare “liniștită” și care știe întodeauna să apere și să aline. Scriitura Dorinei
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
de cunoașterea îmbrăcată în frumos. Am descoperit o vivace forță în ordonarea extremelor și o mare capacitate de echilibru. Și nu în ultimul rând, a reușit să unească dezertația speculative , pe care o au toți scriitorii, cu fapte concrete, cu trăiri reale. Am fost fascinat cum această minunată scriitoare găsește întodeauna forme sugestive de reprezentare, de a lupta pentru supraviețuire, la ritualuri, portrete umane, sau pledoarie pentru prietenie și solodaritate umane. Atunci când scriitorul nu are scopul de a arăta cât de
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc, Fulgere stau pe liniștea supta De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzica nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Ah, tunet în cer și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzica nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
meditației. Grecul va fi avut dreptate, dar numai întrucât și putința desprinderii de materia mirabilă. Când însă ești invadat, acaparat de lucrurile înconjurătoare, uimirea rămâne identică, egală cu sine: e o bucurie, jubilație. Poeta se va încânta prin urmare, de trăirea ei în acest univers miraculos fiindcă e roditor, mănos: e fermecată de faptul că lucrurile simple, cuminți îi dau semn, simplitatea lor necoruptă o cucerește(În atâta iarbă au dănțuit cu solemnitate/ Arse de greieri florile roșii cântau/ Verdele, umbra
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
prin fața ochilor și nu înțelegea nimic. Nici să respire nu mai putea. Îi ardea sufletul pentru că o făcuse pe Estera să sufere. Ce animal mai sînt! își zicea el, spășit. Dar amintirea Florei îl făcea să tresară de excitare. Doamne ... Trăirile romanțioase se banalizau odată cu trecerea timpului. Și Flora se liniștise. Un băiat o fluierase pe stradă și ea roșise de emoție. 30 MINIJUPA E PREA SCURTĂ PENTRU PURITANI Dintre toate cuplurile de îndrăgostiți vestite, pe care oamenii și le alegeau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Pe frunze colorate de dor Se zbat-n mine visele terestre Licori lăsate de îngeri în zbor. Sorb cu nesaț stropii albaștri Potolindu-mi setea nebună de tine Te dezmierd cu ai nopții aștri În clipa de amor, spăl efemera trăire. Sunt umbra care-ți vegheză ultimul gând Vis deghizat în ale toamnei versuri Înmoi călimara în lacrima unui amurg Scriu în sufletul tău, ale vieții răspunsuri. Referință Bibliografică: Frunze colorate de dor / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FRUNZE COLORATE DE DOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Frunze_colorate_de_dor.html [Corola-blog/BlogPost/357056_a_358385]
-
în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEȘTI Joi, 24 XI 2016, Colegiul Tehnic „Elie Radu” din Ploiești a sărbătorit 50 de ani de existență într-o festivitate care a reunit trăirile prezentului cu amintirile, cu priceperea didactică, tehnică, științifică și cultural-artistică. La festivitate au participat cadre didactice, elevi, pensionari, părinți și reprezentanți ai unor instituții locale. Printre invitații speciali pot fi amintiți: foști profesori, foști secretari, foști directori ai liceului: Lucia
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481406946.html [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
în revista “Apostrof” , Cluj, an XXIII, nr.12 (271), 2012 o bună selecție din epistole, va împlini la timp acest vis al meu, ca dumneavoastră să vă bucurați de satisfacția meritată, iar publicul să dobândească un model înalt, unic, de trăire a sentimentului dragostei. Nu am folosit deloc întâmplător cuvântul „model”, pentru că la început de secol XXI, când valul libertinajului pare de nestăvilit, scrisorile de iubire înaltă, monadică și “monoteistă” ale lui Radu Stanca ar putea contribui la o redresare morală
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
să le ușureze comunicarea sufletească cu autorul. Asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, în acest volum întâmpin cititorii cu ramurile încărcate de parfum și frumuseți păstrate în suflet pentru ei și împreună, într-o comuniune de trăiri alese, să răsfoim paginile acestei cărți. Elena BUICĂ Toronto, Canada 1 august 2014 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1406921398.html [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
pământului, moștenire culturală prețioasă, diamant șlefuit din adâncul cel mai adânc al propriei ființe și al scoarței pământului, pentru urmașii vitregiți de adevăratele valori și comori lirice, când pericolul perpetuării pseudoculturii este din ce în ce mai pregnant. Cu emoție profundă am pătruns în trăirile și simțirile distinsului autor și deschizător de drumuri în călătoria sufletului pe aripi de poezie adevărată, ca și pământul din care s-a înfruptat cu nesaț pentru a zămisli tainele sufletului zbuciumat de iubirea pentru semeni, pentru apropiați, pentru nemuritoarea
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1444548759.html [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
reală și pătrunzi într-o altă dimensiune în care visele devin întotdeauna realitate și realitatea un vis fără griji, greutăți sau responsabilități, o lume plăsmuită, în care natura este cufundată într-o armonie deplină, sublimă, înmiresmată fiind de simțirea și trăirea autorului. Poezia ne învață să iubim la maxim, este viața deplină, dacă tot suferim este alinarea care luminează ziua și deschide mintea, iar poezia poetului MIHAI LEONTE este un exemplu grăitor. Poezia maestrului nu este o înșiruire de cuvinte pe
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1444548759.html [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
Roman Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului Oricât de frumoase ar fi poeziile sfinților din închisorile comuniste (Vasile Voiculescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Virgil Maxim, Nichifor Crainic și alții), ele nu pot reda cereștile trăiri ale acestor cerești poeți. Doi prieteni trec cu mașina pe o stradă lăturalnică și văd o prostituată pe marginea drumului. Amândoi exclamă deodată: Uite o prostituată ! În gând, unul își zice: „Vai de capul ei, în ce hal a ajuns
1 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1439469829.html [Corola-blog/BlogPost/373282_a_374611]