360 matches
-
astm nici nu mi-ar păsa. Mi-aș vedea de meserie și atât. 29 mai Nu mai pot să rămân mult peste noapte la dispensar, în primele zile, femeia de serviciu a zâmbit cu subînțelesuri. După aceea a început să trăncănească în stânga și în dreapta că se petrece ceva cu mine. 1 iunie Se apropie vara. S-a făcut cald și frumos. M-am hotărât să-mi iau un concediu medical și să plec la salină, totuși. 30 iunie M-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
spui că-ți impune?” „Nu chiar, ezită Dinu. Știu numai că depind de el, de voința lui, și că nu-mi pot permite...” Se oprise. „Nu-ți poți permite ce?” l-am îndemnat să continue. „Nu-mi pot permite să trăncănesc pe seama lui. Și dacă ții cu tot dinadinsul să știi, îmi e teamă”. „Dar de ce-ți e teamă? Te-a amenințat vreodată?” „Nu”. „Atunci?” „Nu știu, murmură Dinu. Când îl simt în aer, respir parcă mai greu”. „N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pământ de rușine. În sâmbăta aceea Îi promisese că avea să o aducă la Roma, pe la șapte seara, dar la ora aceea erau Încă pe terasa unui complex de pe plajă. Mama băuse ceva mai multe daiquiri și se apucase să trăncănească despre reîncarnare, și Îl Întreba pe prof dacă el credea În hipnoza regresivă, căci ei i-ar fi plăcut, dacă nu costa prea mult, să se supună unei astfel de ședințe, ca să afle ce fusese În celelalte vieți ale sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
explică blând. Aceste procese nu pot fi modificate de către operatoare. Îmi apare rău. Asistentul se ivi din spatele peretelui mobil. O supraveghea. Le supraveghea. Randamentul ei era monitorizat constant. — 4 minute, numărul 7, Îi făcu semn cu degetul, nu Începe să trăncănești, ai cel mult patru minute pentru a trata cu un client - one call solution, ține minte. Du-te-n mă-ta, Îl trimise Emma. Să tratez cu clientul - ce expresie și-au mai fi inventat și creierele din firma asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui Așnan, pentru că așa mă considera ea. Îi aduceam mâncare și o hrăneam. O spălam pe picioare și pe față. A vrut masaj, așa că am învățat cum se face masaj de la o femeie bătrână din casă. Voia și farduri și trăncănea neîncetat în timp ce îmi arăta cum să-mi dau cu kohl în jurul ochilor și cu o pudră verde pe pleoape. - Nu doar că te face mai frumoasă, dar ține și țânțarii departe de tine. Așnan m-a învățat de asemenea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai vor ei. Stai liniștită, o să supraviețuiască. - O s-o facă omul meu de strajă. Nehesi a mai dat o mulțime de piei la o parte. Eu o să mă ocup de durere și tu o să mă ajuți, micuță moașă. A tot trăncănit despre cât de ușor o să fie și apoi mi-a șoptit, cu un surâs atoateștiutor: - Știi că membrul bărbaților e mult mai frumos fără cămașă? Dar mie nu mi se părea nimic amuzant în toată povestea asta cu testul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înaintat, dar exact atunci copilul a tușit și când a început să plângă supărat, ne-a alungat toate temerile. Colțul întunecat s-a luminat. Moartea nu mai lâncezește acolo unde e învinsă. Vocile celor patru femei se auzeau în jurul meu, trăncănind, râzând, toate cu glas tare. Am căzut pe saltea și n-am mai știut nimic. M-am trezit în întuneric. O singură lampă pâlpâia lângă mine. Podeaua fusese spălată și chiar și părul îmi mirosea a curat. Fata care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
propria ei poveste. Deși se născuse la Teba, sângele mamei ei era amestecat cu cel din sudul îndepărtat, iar pielea ei semăna cu cea din Nubia. Dar spre deosebire de Bilha, a cărei față îmi apărea dinainte când o auzeam pe Meryt trăncănind, ea era înaltă și falnică. - Dacă nu m-aș fi făcut moașă, zicea ea, mi-ar fi plăcut să fiu dansatoare, angajată la marile banchete în marile case și chiar la palatul regelui. Dar viața curge prea repede, zicea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca să mergem la piață. Deja pe atunci ieșisem de multe ori la diverse nașteri, și totuși mă temeam de această excursie în lumea mare. Meryt știa că îmi era teamă și mă ținea de mână când am ieșit din grădină, trăncănind întruna ca să-mi abată atenția de la propria frică. Mă țineam de ea ca un copil care nu vrea să se piardă de mama lui, dar după un timp am găsit curajul de a mă uita la priveliștea aglomeratului port al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am întrebat încet. - Dina, a zis ea. Îmi place cum sună, ție nu? Într-o zi, poate dacă o să am o fată, o să-i pun numele Dina. Gera n-a mai zis nimic altceva despre fiica Leei, a continuat să trăncănească despre certurile și amorurile dintre verii ei. A tot povestit până după-amiaza târziu, până și-a adus aminte să mă întrebe despre mine, dar atunci eu am putut să mă scuz, pentru că era ora mesei. Iacob a murit în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În bibliotecă. Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic, pe atît magnifica bibliotecă se arăta fascinantă. Rafturile de lemn gemeau de cărți vechi, plutea În aer o aromă de hîrtie și de ceară de albine. PM reîncepuse să trăncănească despre zvonurile care Îi ajunseseră la urechi În legătură cu sosirea comandantului Fersen și cu faptul că acesta Îi retrăsese ancheta Mariei. Conchidea așadar că ea se afla acolo ca persoană privată... Marie Îl Întrerupse mergînd drept la țintă. - Yves Pérec afirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spre faxul care emitea. Mușcă din pîinea elastică, din care țîșni maioneză, pătînd foaia care ieșea din fax. Se uită pe furiș În jur. Fersen era În biroul lui, ocupat cu verificarea returului video al camerelor de luat vederi, Annick trăncănea cu el, liniștită acum cu tot acel material instalat la sit... Cu șervețelul de hîrtie, Séphane Încercă să șteargă maioneza. Cu regret, era cea mai bună... Își Întrerupse gestul și descifră textul aureolat cu grăsime. - Nu se poate! Știți ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
avea să devină În mod firesc, mai mult ca oricare altul, un loc al depresiei și al frustrării. Adio, trupuri Înlănțuite În poiană sub clar de lună! Adio celebrări aproape dionisiace ale trupurilor unse cu uleiuri, sub soarele verii! Așa trăncăneau cvadragenarii, privindu-și mădularele fleșcăite și burțile adipoase. În 1987, la Loc și-au făcut apariția primele ateliere de inspirație semireligioasă. Firește, creștinismul rămânea exclus; Însă o mistică exotică suficient de cețoasă putea - pentru aceste ființe În fond cam slabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
gârboviți, parcă dintr‑o instinctivă autodepreciere. Lloyd George l‑a detestat și l‑a disprețuit de la bun Început. Și acum și‑a dat seama dintr‑o străfulgerare că‑l poate distruge. Femei și copii mureau de foame, iar domnul Klotz trăncănea și trăncănea despre «auuur». S‑a Înclinat În față și, cu un gest al mâinilor, a schițat pentru cei prezenți imaginea unui evreu hidos care Înșfacă lacom o pungă de bani. Ochii Îi sclipeau, iar cuvintele Îi țâșneau cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dintr‑o instinctivă autodepreciere. Lloyd George l‑a detestat și l‑a disprețuit de la bun Început. Și acum și‑a dat seama dintr‑o străfulgerare că‑l poate distruge. Femei și copii mureau de foame, iar domnul Klotz trăncănea și trăncănea despre «auuur». S‑a Înclinat În față și, cu un gest al mâinilor, a schițat pentru cei prezenți imaginea unui evreu hidos care Înșfacă lacom o pungă de bani. Ochii Îi sclipeau, iar cuvintele Îi țâșneau cu un dispreț atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de a gândi normal, Întorceam mereu conversația la subiectul canibalismului. Dar doctorul Bertolucci era foarte mulțumit de starea mea și‑mi spunea: „Tocmai i‑ai tras chiulul”. Îmi salvase viața. Ședeam În fund, mâncam bucate gătite chiar de el și trăncăneam de zor. Și Rosamund părea mulțumită și emoționată. Era prima mea seară „la etaj”, și nu urma să fiu expediat la Îngrijirea cronicilor ca să mă refugiez Într‑o viață de invalid. Când am fost transferat la etaj, internul de la neurologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la demență, doi îndrăgostiți au putut supraviețui fiind loiali doar unui imperiu compus din ei înșiși - un imperiu pentru doi. Pe o bancă de vizavi de mine s-a așezat un american între două vârste. Arăta ca un neghiob care trăncănește verzi și uscate. S-a desfăcut la șireturi ca să-și destindă picioarele și s-a apucat să citească un număr vechi de-o lună al ziarului Sunday Tribune din Chicago. Trei chipeși ofițeri SS au trecut țanțoși pe aleea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
oriunde o asemenea discuție. Și nici În Lars nu avea prea multă Încredere. Nu era unul care să se ducă imediat la poliție, după ce ar fi auzit despre ce e vorba, Însă, Într-o sîmbătă, Îmbătîndu-se, ar fi putut să trăncănească despre cele auzite, În stînga și-n dreapta, o noapte. Cine l-ar fi luat În seamă? S ar fi putut să ia aminte cineva, Însă Thomas și-a zis că prea multe precauții vor Îngreuna totul Încă de la Început
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
labirintice, date ce trimiteau la alte date, Lars s-ar fi descurcat, Însă Thomas nu avea de gînd să-i dea acestuia amănunte. Nu vroia complicații. Se putea aștepta la un șantaj. Nu din partea lui Lars, dar pornind de la el: trăncănea mult, cînd se Îmbăta. Thomas era convins că unii dintre clienții barurilor erau polițiști În civil, nu avea dovezi, Însă un loc precum Christiania nu avea cum să scape de tot vigilenței autorităților, iar Lars acolo o făcea, uneori, lată
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas era convins că unii dintre clienții barurilor erau polițiști În civil, nu avea dovezi, Însă un loc precum Christiania nu avea cum să scape de tot vigilenței autorităților, iar Lars acolo o făcea, uneori, lată. Thomas Îl și auzea trăncănind despre Cryos, copii la comandă și lovitura dată. Dar cu Dumnezeu Înainte! A pornit de la ceea ce reținuse și notase demult: datele Înscrise pe recipientul de la prima recoltare, 3081-1. Se Îndoia de reușită. Lars Îi oferise cheia unei porții, dar nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un alt pîrjol, ar fi fost prima greșeală a lui Dumnezeu. Dar el nu greșea niciodată, atunci vroise doar să dea o pildă. Din Legiunea Străină exista Însă scăpare: aflase și Rusoaica de Întoarcerea lui Jesper. Thomas o lăsa să trăncăne, o iubea; mintea ei nu mai avea cuprinderea de mai Înainte, bunicuța poate vedea doar ceea ce avea să se petreacă. Trăise și ea o parte din plăcerile lumești, mai toate; acum vroia pedeapsă! Pentru toată suflarea! Și pentru prunci: toți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ceea ce simbolizau simboliștii. Scotoci pe întuneric, în autobuz, în haina de uniformă și pescui o fițuică. Apărea copiat acolo cum că simboliștii, "prin armonie verbală și melodie... căutau să se apropie de muzică", ceea ce i se păru, din partea celor ce, trăncăneau despre simboliști, o uriașă nerușinare. El mai punea urechea, mai degusta la muzică. Dar simboliștii nici prin vis nu se apropiaseră de zonă. Fusese, într-adevăr, ascultat, de către profesoara sa Carabulea, în ziua pronosticată, exact despre simboliști. Dar nu fusese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rafturile cjrciumii. - Ia luați. Băutura e bună, te mai înveselește... Și goli păhăruțul ei. Soacra și Lina nu se îndemnau. De afară se auzeau glasurile gunoierilor. Mirosea a iarbă proaspătă și soarele sclipea încă în geamurile murdare. Aglaia tot mai trăncănea. Lina o privi ostenită. Avea o fată slabă și oacheșă, uscată de vânt, numai ochii vii, negri și mici jucau tot timpul sub niște sprâncene dese, ascuțite. Gura ei ca o pungă se deschidea și se închidea fără încetare. Când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rafturi ca lumea, mai scriu două litere pe geam, și gata mușteriu. Ce, parcă nu mă pricep, că de la dumneata am învățat... - Așa, mă, așa... - Reclama e sufletu comerțului! - Mă, da ești cam posac, mă! Mai deschide și tu gura, trăncănește, bea cu clientul la cot, ce-ți pasă! El plătește! Zice el că-i bine, tu zi la fel. Zice el că-i rău, rău este! Nu-l încontra! Mușteriul tău, stăpânul tău! Mai aduci vorba, încerci: "Mă nea cutare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ușor și el a căpătat curaj. Se uitau nevestele de la mese, se uitau meșterii, înjurau în gînd: "Uite-al dracului!" Cum să nu te umfli de mîndrie? Didina își apăsa pieptul pe brațul lui și meseriașul se pierdu. Începu să trăncăne. C-o fi, c-o păți. Uitase de toate. După un dans o aduse la masă, îi pupă mâna și, uluit încă, se așeză la locul lui. Bău pe nerăsuflate și își pironi capul în pământ. Nevestele nu se întorseseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]