613 matches
-
cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii care au mîncat un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe marginea drumului, căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca fierul.“ Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în cazul lui Mahomed, biografia lui Luther ne ajută să înțelegem izvoarele creativității sale religioase.” un exemplu elocvent ține de un episod special din viața lui Martin Luther. După ce devine licențiat al universității din Erfurt, „în timpul unei furtuni teribile este trăsnit și face legământ să devină călugăr”. Atunci a jurat că dacă va scăpa cu viață se va dedica în totalitate slăvirii lui Dumnezeu. viața sa consacrată deplin slujirii lui Dumnezeu l-a pus în situația de a scrie o impresionantă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stări de tensiune provocate fie de pasiuni umane, fie de năprasnice dezlănțuiri ale stihiilor: „Se-ntuneca. Prin aer treceau arcuri de foc. / Tuna. Cădeau ici-colo mari picături de ploaie. Părea câteodată tot cerul că se-nmoaie / În foc. Săgeți aprinse trăsneau pomii pe loc” (Alina-Linda). Inegal, cu situații confuze, poemul Miriță, ultima construcție de proporții a lui Z., impresionează prin vigoarea unor situații spectaculoase, ca aceea a confruntării armate din episodul Lupta, descrisă în manieră homerică. În schimb, pastelurile, portretele, idilele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
prin Zamfira Cojocaru, bunica după mamă a poetului. Nu vi se pare interesantă această concentrare de personalități, legate într un fel sau altul de I. Creangă? Pe str. Maior Ioan, în Folticenii-Vechi, am stabilit cu destulă exactitate haturile unde învăța Trăsnea, ajutat de Creangă, căruia îi scăpărau ochii mai mult după fata popii. Merită reținută - cred - afirmația scriitorului A. G. Stino, că deși Creangă a trăit numai un an la Fălticeni, circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de maiestate senină așa cum ni l‑a prezentat Giotto și nici măcar înconjurat de nimbul grației păgâne ca în creația fericitu‑ lui Raffaelo! Christul lui Michelangelo este un uriaș animat de o putere gran‑ dioasă, un adevărat zeu al răzbunării care trăsnește pe vinovați. Lucrarea pare să nu mai amintească de ziua iertării și a judecății; este ziua mâniei, ziua răzbunării: dies irae, dies illa! Artistul prin această lucrare, Judecata de Apoi, a plătit cu prisosință tiranilor laici și nu numai, toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
înfiripa pe atunci), călătoria în Transilvania, întâlnirile cu Dosoftei și Miron Costin, marea expediție în China și întoarcerea la Moscova. Alei, codrule fârtate (1956), roman de factură romantică, povestește faptele eroice a doisprezece haiduci (Ciornei, Darie, Dobre, Balaur, Bănucu, Bucur, Trăsnea și ceilalți) cu al lor căpitan, care luptă în numele unui cod al onoarei, la început de secol XIX, împotriva boierilor și a turcilor. Autorul se folosește cu fantezie narativă de lexicul epocii. Romanul Făclia s-a aprins (1957) înseamnă începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
superb spectacol! Rămîn holbat și uit să închid gura. Mă lăcomesc să le văd pe toate. Apoi îmi dau seama, îmi fac cruce cu limba în gură și rostesc în gînd: Iartă-mă, Doamne! Să nu oprești ploaia, mai bine trăsnește-mă pe mine, păcătosul decît să... N-am apucat să termin, că o bubuitură năprasnică a trosnit la cîțiva metri de noi. Eu eram convins că mă caută pe mine și mă bag mai pe la mijlocul mulțimii, să nu se îndure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el cu totul, chiar dacă ar fi fost echipat de război, glumeau oamenii. Oamenii fac multe comentarii hazlii, dar Dinu nu rîde. Este alb la față și extrem de crispat. Ochii săi îl fulgeră pe Goangă și cu bucurie l-ar fi trăsnit în moalele capului. Goangă urma la rînd, dar moneda lui s-a dus spre marginea covorului de bani. Următorul însă a umflat totul, spre invidia tuturor. Mulțumiți de distracție, oamenii au mers la bodegă, să tragă cîte o mastică. Povestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în piept, dar eu... hoț, aveam aer destul... Noaptea își intră în drepturi și oamenii se duc spre casele lor. Goangă zîmbea la gîndul că o să-i povestească neveste-sii ce ispravă i-a făcut fratelui ei. Deodată, un par trăsnește capul lui Goangă. Acesta cade jos secerat. Urmează și alte lovituri, date mai cu milă. După cîteva zile, Goangă povestea istoria cu parul și încheia mereu cu aceleași cuvinte: El a fost. Să chiorăsc dacă n-a fost el! Vorbești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
două zile vine la mine un urît cu o droaie de copii. Am găsit o locuință, dom' primar, acum stau cu copiii pe sub poduri. Ca la comandă copiii, toți cu muci la nas, încep a boci și nevasta urîtului îi trăsnește cu pumnul drept în cap, cu dușmănie. Urletele cresc în intensitate pe măsură ce eu pun întrebări. Ce locuință? O amărîtă de căsuță. Ce adresă are? Îmi spune adresa și eu văd negru în fața ochilor. Era casa profesorului Dragotescu! Mă calmez. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
religioasă, cu Maica Domnului. Eu cred că a aparținut unei biserici. Este lucru făcut de măicuțe. Da, era în capela lor, de familie. Nu mai rabd și dau în foc. Simțeam că trebuie să urlu. Și Dumnezeu nu te-a trăsnit? Cîte am făcut eu pentru Biserică! Eu îs cu frică de Dumnezeu, domnule primar. Nu mai pot. Ies precipitat. O senzație de vomă mă sîcîie. Am strîns mîna unui criminal. Mă simt murdărit. Strîng în mînă cruciulița de argint pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde să mergem? Pînă la brădetul ăla ne trăsnește sigur. Stau speriați de așa o dezlănțuire nebunească a naturii. S-a oprit cu gheața și s-au rupt zăgazurile cu apă. Curge apa din cerul negru. Șuvoaie se formează și pe sub ei. La dreapta lor un torent vine pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oră în oră și estimam haloul orașelor din jur. Condițiile erau aproape ideale, cu excepția haloului, datorat mai ales contribuției orașului Tîrgoviște. Ceaușescu, după vizita la Dubna, dorea un Observator gigant și o bază de lansare pentru rachete intercontinentale, să-i trăsnim pe inamici drept în cap, oriunde pe acest Pămînt. A adunat specialiști din toată țara și le-a pus la dispoziție două miliarde de lei. Toți acești specialiști au fost numiți prin decret Prezidențial ca să nu mai poată cîrîi nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
amănunt nu m-a făcut partizanul cuiva. În reclamă, pe care o înghițeam nemestecată, vedeam albul cum își zdrobea adversarul, cum pe jos, în cușcă, parcă se tăiase porcul. Dar nici negrul nu era mai prejos, adică mai uman. Cînd trăsnea adversarul, acesta cădea fulgerat, cu capul bălăngănind în balama. Cum am mai spus, nu agream scenele astea de abator, dar aveam aceleași porniri ca ale unei fete care, deși știe că s-ar putea să se procopsească cu un viol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că îi va lua bastonul. Ține, spune doctorul Ortiz, întinzînd bastonul. Negrul era sigur că victima, un bătrîn fără putere, va "scuipa" tot ce are. Se apropie și întinde mîna după baston. Atunci s-a produs fulgerul care l-a trăsnit pe bandit în moalele capului. Un zgomot surd, însoțit de un soi de pîrîit și atletul hoț s-a izbit secerat de pămînt. Ortiz și-a dat seama că-i foarte grav. Îi ridică ușor capul și-l pipăie. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de făcut duș... Dar acești oameni rîd, sînt veseli și au niște priviri... Cel care supraveghează corectitudinea distribuției apei este un "ales" al poporului... spune compañera. Ne întoarcem la aeroport. Nori negri, grei, s-au adunat peste Holguin. Fulgeră și trăsnește. V-am adus ploaia, țipă ambasadorii. O, nu, nu cade nici un strop, așa-i de fiecare dată, spune guvernatorul. Decolăm grăbiți. În urmă lăsăm o lume fascinantă. O lume născută din Spania, Africa și Cuba, pe care noi o înțelegem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a primit-o Zeus este cerul imens, cu limpezimea și cu norii săi" (IIiada, 15, 192). Multe din titlurile sale subliniază structura lui de zeu al atmosferei: Ombrios și Hyettios (Ploiosul), Urios (Cel care trimite vânturi prielnice), Astrapios (Cel care trăsnește), Bronton (Cel ce tună) etc. Dar Zeus este mai mult decât o personificare a cerului ca fenomen cosmic. Caracterul său uranian este confirmat prin suveranitatea sa și prin nenumăratele sale hierogamii cu diferite zeițe chtonicne. Totuși, exceptând numele și suveranitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau prin trădare (Agamemnon răpus de către Clytemnestra, Laios de către Oedip etc.). De multe ori, moartea lor este deosebit de dramatică: Orfeu și Penteu sunt rupți în bucăți, Acteon este sfâșiat de câini, Glaukos, Diomede, Hippolyt de către cai; ori sunt devorați sau trăsniți de către Zeus (Asclepios, Salmoneus, Lykaon etc.), ori mușcați de un șarpe (Oreste, Mopsos etc.)46. Totuși, moartea lor este aceea care confirmă și proclamă condiția lor supraumană. Dacă nu sunt nemuritori, precum zeii, eroii se disting de oameni prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și îl taie în bucăți. Ei îi fierb părțile trupului într-un cazan și, după unii, le mănâncă. O zeiță - Atena, Rhea sau Demeter - primește ori îi salvează inima și o așază într-un sipet. Informat despre crimă, Zeus îi trăsnește pe Titani. Autorii creștini nu fac aluzie la învierea lui Dionysos, dar acest episod erSretinoscut de către antici. Epicurianul Philodemos, contemporan cu Cicero, vorbește despre trei nașteri ale lui Dionysos, "prima din pântecul mamei sale, a doua din coapsă și a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în exemplul nostru, s-ar putea spune că ei îi conferă divinitate și imortalitate copilului Dionysos). Dar, într-o religie care proclama supremația absolută a lui Zeus, Titanii nu puteau să joace decât un rol demonic - și ei au fost trăsniți. După unele variante, oamenii au fost creați din cenușa lor - și acest mit a jucat un rol considerabil în orfism. Caracterul inițiatic al riturilor dionysiace se lasă ghicit și la Delfi, când femeile celebrau renașterea zeului. Căci vânturătoarea delfică "conținea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu "dușmani ai poporului" era o minciună sfruntată și criminală. Rezoneurul a concluzionat plin de năduf: Măi, măi, măi, cum își mai bat joc de copiii ăștia; cum își mai bat joc de oamenii nevinovați și neapărați; cum nu-i trăsnește Dumnezeu odată??! Mai amintește-ți, Doamne, și de cei oropsiți și suferinzi. Doamne, Doamne, câtă ticăloșie se petrece sub ochii tăi, iar Tu stai și privești indiferent la suferințele copiilor acestora și nu zici nimic! De ce, Doamne? La "interviul" acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]