611 matches
-
cu totul și nu-și dădu seama că tot mai ținea de mână pe Mărțișor. Soare-Împărat se încruntă când o văzu de mână cu flăcăul, care zâmbea și el. Atitudinea lui Mărțișor l-a înfuriat cumplit și vru să-l trăsnească cu paloșul, dar își dădu seama că nu se cuvine să facă el asta. Slujitorii așteptau porunca: - Cine-i nemernicul pe care-l ții de mână? zise împăratul mânios. Amândoi căzură în genunchi, plecând fruntea. Primăvara ridică ochii și spuse
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
mitul juvenilității eterne; Eliade tratează în felul său această temă, adică la modul realist echivoc. Scenariul este aparent simplu; un bătrân, despre care aflăm mai târziu că este profesor de latină și de italiană, care se cheamă Dominic Matei, este trăsnit de un fulger, la semafor, în noaptea de Înviere, chiar în spatele bisericii. Fulgerul înseamnă aici regenerare, implicit ridicare deasupra timpului. Cu toată epiderma arsă, deși, dacă se pierde mai mult de 50% din aceasta, pacientul moare prin axfisiere. Însă acest
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
vis. Învață limbi stăine în timpul somnului. Are și darul de a vedea în vis, deci a prevedea, anticipând, astfel, evenimentele. El se simte detașat de trecutul său: „parcă n-aș mai fi acel și...“. O tânără institutoare, Veronica Buhler, este trăsnită în timpul unei furtuni în munți și, când este descoperită de Dominic Matei, ea șoptește: „Shanti, Shanti“. Tânăra afirmă că se numește Rupini și este fiica Kagabhata din casa indiană Kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha convenite la
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
rezolvare colegilor. Grupa nr. 1 Completați cu nume de însușiri întâlnite în poezia lui T. Arghezi: Stupul este păzit de trei plopi ......... A căzut iarna ......... Stupul are felii de miere ......... Grupa nr. 2 Scrieți corect însușirile din paranteze: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară), (cumplită)! Stelele par (înghețat), cerul pare (oțelite), Iar zăpada (cristalin) pe câmpii (strălucitori) ...” (Vasile Alecsandri, Miezul iernii) Grupa nr. 3 Subliniați cuvintele care denumesc însușirile: „Reci și palide-n senin Se ivesc deasupra stele... Fulger
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
această categorie intră proza lui Duiliu Zamfirescu (Furfanțo, 1900), N. Volenti (O idee fixă, 1892) ș.a. Tonul general este însă moderat, exprimând un realism cuminte: I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din cele mai izbutite nuvele ale sale, precum Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
î]n spăimânta lui într-un veșted corp de om. 4 2254 Voi pune aripi urei mele de ți se va părea geniul stingerei. {EminescuOpVIII 251} 5 2234 [atîta] blasfemie încît să se sperie chiar fulgerele și să nu mă trăsnească, să amorțească tunetul și să tacă, să-ngălbenească soarele și să se stingă. Să tremure stelele și să cază, să se-nfioare râurile și să s-ascunză-n pământ. Să sece fața lunei și să devie neagră, să tremure stelele de frică și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
omului” (34, p. 82). Dei otiosi sunt schimbați cu dei pluviosi. Aceștia din urmă preiau de la cei dintâi - odată cu arma fulgerului - și o bună parte dintre prerogative. Și apoi [Sf. Ilie] că a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind și fulgerând Și în sbici de foc pocnind, Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția. Dar Ilie l-a luat Și cu lanțu l-a legat (12, p. 87). înfruntarea dintre zeul furtunii și demon este, ca și celelalte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
timp de furtună sunt „rudimentara origine a paratrăsnetului” ; cf. 77, p. 85.) Atestate și în alte zone ale Europei (111, pp. 215-216), astfel de gesturi au un caracter exclusiv magico-apotropaic. Când tună și fulgeră, poporul crede că Sf. Ilie îi trăsnește pe draci, oriunde s-ar afla ei ascunși. Deținerea sau arderea crengilor și frunzelor de paltin are menirea de a alunga diavolul din casă și, implicit, de a o apăra de fulgerele mânuite de Sf. Ilie. Un al doilea aspect
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legendă locală : vântul care „prăpădea lumea” era „un om cu aripi, da’ o aripă i-a luat Dumnezeu, că era prea tare” (7, p. 397). După același model mitic e construită legenda românească a Sfântului Ilie, stăpânul furtunii : „pentru că atunci când trăsnea, dârdâia pământul prea tare..., de-a căzut Dumnezeu de pe scaun”, Dumnezeu i-a uscat o mână și/sau un picior. Dacă Sf. Ilie ar fi fost întreg, „de mult ar fi prăpădit lumea” (14, p. 296). „Tăierea picioarelor” furtunii din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colinda tip Furarea astrelor, cu un scenariu asemănător cu cel în discuție - zeul furtunii (Sf. Ilie) răpune demonul (Iuda) care a furat Soarele și Luna de pe cer : Și apoi [Sf. Ilie] că a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind și fulgerând Și în sbici de foc pocnind ; Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția, Dar Ilie l-a luat Și cu lanțul l-a legat (27). Tot în colinde, junele folosește împotriva leului o armă exclusiv războinică (arcul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
laic pentru cine nu știe să aprecieze binele cuplului heterosexual, ca o libertate minunată de care se bucură nu mai puțin decât enorma majoritate. La gândul că în închisori există (așa cum este perfect normal) relații homosexuale, intelectualul mediu progresist rămâne „trăsnit”: simte că se află în fața intolerabilului și se comportă cu calmul tragic al cuiva profund zguduit, dar nu poate, laolaltă cu toți ceilalți, să nu abordeze cu gravitate problema. Răsfoiește consternat statisticile: „22% dintre homosexuali și-au dus în închisoare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
trebuie să fie drept și fără prăpăstii, fiindcă altfel e greu pe Pământ, și nu-i corect ce ni se-ntâmplă. Să arăți cu degetul chipul meu iluzoriu, ascuns În spatele acestor rânduri, strigând: iată geniul rău și vade retro și trăsni-i-ar să-i trăsnească de Humboldt și de limbaj, azi și mâine Încă! Dar dacă spiritul tău a fost atins de boala sub care măi, mâță Îți spune realmente ceva despre Măcățel, atunci vei Înțelege că lucrurile sunt, pur
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fără prăpăstii, fiindcă altfel e greu pe Pământ, și nu-i corect ce ni se-ntâmplă. Să arăți cu degetul chipul meu iluzoriu, ascuns În spatele acestor rânduri, strigând: iată geniul rău și vade retro și trăsni-i-ar să-i trăsnească de Humboldt și de limbaj, azi și mâine Încă! Dar dacă spiritul tău a fost atins de boala sub care măi, mâță Îți spune realmente ceva despre Măcățel, atunci vei Înțelege că lucrurile sunt, pur și simplu, un pic mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Șoapte meschine îmi șuieră în urechi, tocmai când bat clopotele împărtășaniei. Robe atârnate peste capetele rugânde, ochi înecați în lacrimi de căință, mustrări sfidând timid lumina, toate cheamă singurătea. Se dă semnalul ridicării privirii, și te miri că nu ești trăsnit de sminteala bănuitoare. Rămâne doar fuga de Eden, scrijelind peste dureri. În unduirea singurătății, fraternizezi cu singurătatea. CAUT Caut de prea multă vreme, dar am uitat ce. Printre milioanele de vreri, nu știu dacă am găsit ce. Trasă întruna în
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
stări de tensiune provocate fie de pasiuni umane, fie de năprasnice dezlănțuiri ale stihiilor: „Se-ntuneca. Prin aer treceau arcuri de foc. / Tuna. Cădeau ici-colo mari picături de ploaie. Părea câteodată tot cerul că se-nmoaie / În foc. Săgeți aprinse trăsneau pomii pe loc” (Alina-Linda). Inegal, cu situații confuze, poemul Miriță, ultima construcție de proporții a lui Z., impresionează prin vigoarea unor situații spectaculoase, ca aceea a confruntării armate din episodul Lupta, descrisă în manieră homerică. În schimb, pastelurile, portretele, idilele
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
să facă de ciudă. Fata babei atunci și-a luat inima-n dinți și a zis: Las', mamă, că nu-i prădată lumea de bogății; mă duc să-ți aduc eu și mai multe. Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
bodogănind întruna, blestemând, scoțând din volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase („cum le-aș mai tăia gâturile!”). Scârbit rău, moș Gheorghe nu îi are deloc la inimă pe „surtucari”, fie ei politicieni, judecători, finanțiști, care își bat joc de norod („Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus!”). Altfel, cârtitorul nu-și acoperă privirea când ceva îi atrage atenția. Stă și cercetează „cu de-amănuntul”, mormăind mulțumit: „Bun, tată, bun de tot!”. Fără să vrea, are și haz. Văzând „bustul lui Duca”, îl căinează că
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Saroyan, Tagore, Georg Trakl și mulți alții. R. își deschide paginile multor intervenții în domeniile științelor, filosofiei, sociologiei, economiei, istoriei, politicii, aparținând lui C.I. Gulian, Octav Onicescu, George Vâlsan, Tudor Bugnariu, H.H. Stahl, Vasile Netea, Nicolae Mărgineanu, Vasile Vetișanu, Ovidiu Trăsnea, N. Bagdasar, Pavel Țugui, Virgil Mocanu, Alexandru Balaci, Petre Preoteasa, Elisabeta Trăistaru, Constantin Noica, N. Steinhardt, H. Zalis, Emil Cioran, Mihai Șora. O atenție deosebită se acordă studiilor folcloristice. De evidențiat sunt anchetele, dezbaterile, colocviile pe diverse teme, cu participare
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
5 apartamente, București, str. Cameliei 7 7937. Toma I. Niculae, 5 apartamente, București, Cal. Griviței 208 a. 7938. Tiporascu Elenă N., 8 apartamente, București, str. Dr. Felix 3. 7939. Traubel Sară, 6 apartamente, București, Bd. A. I. Cuza 57 A 7940. Trăsnea N. Elenă, 3 apartamente, București, str. Banului 3. A 7941. Tangescu Olga, 4 apartamente, București, str. Frumoasă 52. 7942. Tatas Ioan succesor Artemisa Tatas Pfeiller, 3 apartamente, București, Aleea Petofi 22, Bd. Magheru 43. 7943. Teodorescu Eugenia fost Ionescu, 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
substituirea unui cuvânt, mai ales În dicționare: DOAGĂ, doage, s.f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn (puțin Încovoiate) care formează corpul unor vase strânse În cercuri. ? Expr. A-i lipsi cuiva o ~ sau a fi (cam) Într-o ~ = a fi trăsnit, nebun; a avea comportări anormale. 2. Fig. Fire, mentalitate (ciudată, sucită). ? Expr. A ajunge (sau a veni, a cădea) În ~ cuiva = a ajunge să se identifice ( În sens rău) cu cineva În felul de a fi, de a gândi. - Lat.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la poezie. Încă de la început, scrisul său în proză are un caracter de mărturisire, evident în forma epistolară și de amintire a multor povestiri. Toate personajele lui sunt retractile, se închid în cochilia unei sfioșenii aproape maladive, ilustrative fiind Pană Trăsnea Sfântul ori Andrei Rizescu. Tânjesc necontenit, așteaptă mereu ceva ce nu se mai întâmplă, cu toate că au oroare de orice schimbare. Când totuși survine schimbarea, are aspect catastrofic, nu pentru că personajul nu se poate adapta, ci pentru că așa îi este felul
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
izolări. Căci, printre ceilalți, Scarlat Delureanu (Rătăcire) este „un urs”, iar alte personaje consideră lumea „o sindrofie de streini nepăsători”. Înfruntarea esențială este între lumea „de odinioară” a personajului și prezentul agresiv al colectivității, precum în Rătăcire sau în Pană Trăsnea Sfântul. Mai gravă este ostilitatea unor personaje chiar față de viață, pe care se răzbună deoarece nu-i pot asimila lecțiile și rămân buimaci. Cele mai reușite dintre personaje sunt alcătuite din stereotipii. Cu alte cuvinte, este vorba de oameni slabi
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
înfiripa pe atunci), călătoria în Transilvania, întâlnirile cu Dosoftei și Miron Costin, marea expediție în China și întoarcerea la Moscova. Alei, codrule fârtate (1956), roman de factură romantică, povestește faptele eroice a doisprezece haiduci (Ciornei, Darie, Dobre, Balaur, Bănucu, Bucur, Trăsnea și ceilalți) cu al lor căpitan, care luptă în numele unui cod al onoarei, la început de secol XIX, împotriva boierilor și a turcilor. Autorul se folosește cu fantezie narativă de lexicul epocii. Romanul Făclia s-a aprins (1957) înseamnă începutul
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
au dat peste bani în sat la Vorona. Cu banii aceia femeia a făcut spitalul din Lungani. - Dac-ar fi avut iarba fiarelor îi găsea mai ușor. Sfântul Ilie, când umblă prin cer după draci, unde vede unul îl și trăsnește. Ș-acolea unde a trăsnit un drac, crește iarba fiarelor. O afli dacă vezi căzute piedici ori potcoave de cai, dar ca s- o găsești trebuie să sapi toată brazda și să azvârli brazda în apă mergătoare. Numai iarba fiarelor
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sat la Vorona. Cu banii aceia femeia a făcut spitalul din Lungani. - Dac-ar fi avut iarba fiarelor îi găsea mai ușor. Sfântul Ilie, când umblă prin cer după draci, unde vede unul îl și trăsnește. Ș-acolea unde a trăsnit un drac, crește iarba fiarelor. O afli dacă vezi căzute piedici ori potcoave de cai, dar ca s- o găsești trebuie să sapi toată brazda și să azvârli brazda în apă mergătoare. Numai iarba fiarelor, singură, urcă pe șuvoi la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]