1,201 matches
-
visez din nou regină, știu că așteptarea-ți lungă și cu ruga, vină, vină, numai zeii pot să-ncline, soarta spre a ne vedea, nu mi-e gândul la elena, doar la soțioara mea. viața mi-a fost aventură, pe la traci, pe la ciclopi, uragane am stârnit, ascunzându-mă prin gropi, canibali care nu iartă, kirke cea ce m-a vrăjit, a sirenelor dulceață, care m-au ademenit, între scylla și charybda am trecut cu greu strâmtoarea, era să dau ortul popii
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Eu_te_iubesc_penelopa_ion_ionescu_bucovu_1387465996.html [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roșu”. Ei bine, dacă pentru H.R. Patapievici românii nu pot alcătui un popor, pentru că poartă „semnul fierului roșu” - eu spun că românii sunt un popor solar, descind din hiperboreeni și pelasgi, din traci (care au fost protagoniștii războiului troian din Iliada de Homer), din geto-daci și din Atlanții din Carpați. Românii au codul numeric al mărcii genetice 666 (atestat în Biblie în Apocalipsa lui Isus Hristos, și pe „placa de marmură de la Tomis”), și
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele infuzii romantice și accente retorice. Culorile sângelui este
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
omul sud-est european certifica, din unghi geoistoric și la nivelul unei tipologii abstracte,conceptul deunitate în diversitate în Europa de Sud-est. Vorbindde unitate pe linia elementară, care indică forma generală aschițatului homo duplex, vom întâlni această manifestare atâtîn comportamentul grecului, tracului, romanului, cât și a albanezului, sârbului, românului sau bulgarului. Unasemenea sistemfluctuant nu a pututfideterminat doar istoric, cu toate căcele douăcoeziuni, bizantinăși apoi otomană, au marcat mentalul sud-estuluieuropean, dândnaștere,într-un timp destul de scurt, la patru fenomenecu o alcătuire duală. Ele
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SA NE AMINTIM DE EMINESCU Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1421197569.html [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
important să observăm că, dacă în perioada veche, greacă, persană sau romană, educația și instrucțiunea, în general, avea și o componentă de tip științific (Alexandru Macedon i-a avut ca profesori nu numai pe asprul Leonidas, spartanul, ci și pe tracul Aristoteles din Stagira), în evul mediu timpuriu, sau chiar în cel de mijloc, educația tinerilor nobili se rezuma de obicei numai la călirea fizică și mânuirea armelor. Este drept că și adversarii erau pe măsură! Popoarele migratoare ajunseseră în inima
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
etichetă identitară, particulară vieții omenești. Trăirea trupească a omului este tocmai raportarea la corpul ”prin simbolistica pe care o propune”.(2) Omul din Carpați s-a născut și a trăit, cât istoria i-a permis dac, din marele neam al tracilor ce au stăpânit cândva toate plaiurile Europei, învoinicindu-se, cu voia lui Dumnezeu, să fie numit român, domn al plaiului și al unei vieți liniștite: ”Cui nu-i place voie bună, / Margă-n temniță p-o lună. / Mie voie bună-mi
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
tot brâul, când se dorea, era dat să aibă puteri miraculoase de apărare a celui care îl purta, când necazurile se abăteau asupra lui. Suntem singurii locuitori ai ținuturilor dintre Balcani și Carpați, în zona aceasta a trăirilor istorice ale tracilor, care și-au croit din pielea animalului sacrificat brâul ce le-a încins mijlocul, alăturându-i nemuririi prin sacrificiu, pe lângă cel confecționat din lână. Prin crearea lui, brâul s-a dovedit atât material, cât și spiritual să fie definit un
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
albastre, pe fratele său muritor, pentru a-l proteja de furtunile unui timp alienat și alienabil. Coperți albastre... ca Acvamarinul și Cristalul marin - pietrele prețioase ale Gemenilor, albastre precum cerul senin al libertății jinduite. Herodot vorbește despre ritualul înmormântării la traci, care consta în trei zile de priveghi, incinerarea defunctului, urmată de un mare banchet și întreceri sportive. În timpul banchetului erau sparte vasele folosite. Depunerea în tumuli a unor obiecte prețioase și a ofrandelor avea drept scop ca defunctul să nu
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
cu suflete mari, milostive și înțelegătoare, iertătoare, generoase. Mărturisesc că-n toți anii ăștia tihna nu-și găsea locul, împlinirea era departe de a se produce, gândeam în fel și chip modul și momentul în care am să-mi spulber tracul, să scap de păcătoase timidități viscerale care mi-ar fi dat dreptul să mai salvez ceea se mai putea salva... Prilejul „concilierii” a fost într-un nesperat și variat cadru de „solemnitate literară” instituit, cu invitați de marcă ai lumii
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
spirituală, definindu-l într-un mod magistral: Într-adevăr, mi se pare că a călăuzi omul (anthropon agein), cea mai diversă și complexă dintre ființe, este arta artelor (techne technon) și știința științelor.” (Discours, pp. 110-1119). Colegul și prietenul său, tracul capadochian, Sfântul Grigorie de Nyssa arată demnitatea pe care i-a conferit-o Dumnezeu omului, astfel că minunea Creației a avut drept scop făurirea tronului pe care să domnească omul ca un Rege al ei: „[...] [ Dumnezeu a rânduit lucrurile astfel încât
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Istrul / Dunărea de la izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida, dar s-au păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui Ulise și a altor eroi care au traversat
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
și ferice De n-ar veni grimasa ca să-mi strice Tonusul spre care cât cu jind Am rispit averi pe câte un fleac Și prețuiesc acum oricare clipă Dar cand rămâi cu-o singură aripa La orișice efort presimți un trac Parcă-mi doresc vorace un delir S-ajung la cel din urmă adevăr Cu flori de miozotis prinse în păr Precum un redivivus rege Lear Am trecut prin lume călător Și-am încercat că Solomon să învăț Că numai din
AM INCERCAT CA SOLOMON... de ION UNTARU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Am_incercat_ca_solomon_ion_untaru_1354698829.html [Corola-blog/BlogPost/353010_a_354339]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LEUL ȘI DRESORUL Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o zi, un leu, cu coamă, Prinse glas ca prin minune Și-ncepu atunci a spune, Fără trac și fără teamă Ce gândește, ce îl doare Ce-l frământă cel mai tare: - Dragul meu dresor, poftește, În arenă bunăoară, Să ne-nchipuim că-i seară Și spectacolul pornește. Pentru început fă bine De te-așează-n patru labe Și-ascultă
LEUL ŞI DRESORUL de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1428949797.html [Corola-blog/BlogPost/348749_a_350078]
-
temeinică, și cei trei componenți ai coaliției de care am amintit preferă niște adolescenți ignoranți, incapabili să depășească limbajul „mișto” și „nașpa”. Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru. - În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică? - Deși se vorbește de conservarea
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
necunoscute publicului din țara noastră: „Călcând în goană goții Din depărtate Asii Cu alții-n șir grăbit grăbit Venind pe cai gonaci Al Daciei și-al Romei Pe greci să îi răpună Pământ de mult râvnit Pe Misii și pe Traci, Nu șterg a voastre nume Cu biciul nici Atilla Cum nu v-au nici învins Cu hoardele de sciți De v-ați păstrat lumina Nu pot frânge neamul Așa cum e înscris. Nepieritoarei ginți. Într-un năvalnic tropot năvala lor zorește
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră:„Călcând în goană goțiiDin depărtate AsiiCu alții-n șir grăbit grăbitVenind pe cai gonaciAl Daciei și-al RomeiPe greci să îi răpunăPământ de mult râvnitPe Misii și pe Traci,Nu șterg a voastre numeCu biciul nici AtillaCum nu v-au nici învinsCu hoardele de scițiDe v-ați păstrat luminaNu pot frânge neamulAșa cum e înscris.Nepieritoarei ginți.Într-un năvalnic tropotnăvala lor zorește.Iar slavii vă-nconjoarăCa marea într-
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
se aflau era elegantă, cu mobile de acajuu, abia intuite prin întunericul misterios. Plutea în aer un miros de mosc, amplificând farmecul momentului. Deasupra mesei atârna lasciv un bec uriaș, a cărui lumină atenua verdele-foncé al postavului, disipând parcă și tracul jucătorilor. Partida începu. Potul anunțat de el îi făcu pe ceilalți să se cutremure. Numai ei știau că erau faliți. Mascaseră temerile destul de bine, credeau. Dar mai tânărul lor partener sesiză starea, zâmbind din nou, cu emfază. Se mișcau cu
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1416379322.html [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
de X. A fost înscris de Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în calendarul bisericesc, fiind proclamat „Ocrotitorul României”, în 1997. De numele său sînt legate o serie de tradiții religioase, dar și obiceiuri și credințe laice, provenite de la sărbătorile tracilor, ale romanilor și dacilor, perpetuate de-a lungul vremii. Încă din cele mai vechi timpuri imaginația românilor a născut legende superstiții, povești cu strigoi, moroi, pricolici sau ființe nepămîntene malefice, obiceiuri care se respectă și azi în unele zone ale
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
aflând-mă la Belgrad, îl primisem din Eisenach după ce virasem o sumă destul de mică de altfel în valută, cam 1100 dolari pe adresa producătorului. Îmi spusesem că drumul este destul de greu și chiar era pentru experiența mea automobilistică, așa că din cauza tracului îmi impusesem o conduită mai mult decât prudentă. Prima parte am parcurs-o cu ușurință încântându-mi privirea care mă ferea de monotonie. Cred că începusem să murmur, ceea ce mi se părea a fi atunci o melodie la modă, dar
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449946505.html [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
potrivește de minune, cultura, dreptul român noi îl considerăm ca fiind al nostru, poate că e mai mult dreptul român cu care ne-au obișnuit legiunile, decat limba latină, care se pare că a fost și a noastră inițial, a tracilor, e cea care ne dă această conștiința de apartenență la Occident. Ei ne văd, cred că suntem, cum spuneau cei din perioada interbelică, „în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane”. Priviți cei patru președinți Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492165320.html [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
Nu mai discutăm. A fost o intuiție fantastică. Culmea, documentele au fost găsite în zidul unei mănăstiri. În zidul acelei mănăstiri au băgat aceste documente de panică. Herodot a zis despre daci: „Sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci!”. Asta am învățat-o și noi la istorie. Dar partea a doua le-a citit-o Mihai Antonescu: „Păcat că nu sunt uniți!”. Asta transmit eu Sinodului din România. În calitatea mea de creștin îmi permit să-mi spun și
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
câștigă iar asta numai dacă participi! România mea parcă nu participă, parcă e hipnotizată, acum își plânge trecutul, acum își plânge viitorul și asta pentru că a(m) uitat să prețuim viața cu bune și rele, am uitat să râdem asemenea tracilor înainte de fiecare război, am uitat datoria noastră în trecerea dintre naștere și moarte. Omul e cea mai prețioasă resursa și este într-o dinamică formare pe tot parcursul vieții. Izolarea duce la limitarea dezvoltării, potențialul uman rămâne, dar ce folos
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/iosif_popa_1407722008.html [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
resursele pământului, că cea mai mare resursă a României sunt oamenii și asta e comoara culturală! Acum nu o mai fură nimeni! Nu trebuie să mai ascunzi valoarea! Acum se cultivă cultura mondială și nu se poate scrie fără geniul tracilor! Să nu uităm că brațul tracilor l-a ajutat pe Alexandru cel Mare acum vreo 2300 de ani să facă prima globalizare, uniune culturală, dezvoltare! Să nu uităm că brațul tracilor s-a opus 500 de ani imperiului Roman impunător
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/iosif_popa_1407722008.html [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]