385 matches
-
iar garanțiile pe cari Europa a voit să le dea libertății navigației vor fi pentru aceste Principate o cauză de opresiune efectivă și de neputință de-a se folosi vreodată de existența acestei libertăți pentru marina lor națională". (cf. Despre Tractatele de la Viena, de la Paris și de la Berlin și despre dispozițiile lor relative la navigația pe Dunăre, p. 24). [ 15 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE BELGE" ANUNȚĂ... "] "L'Independance belge" anunță după corespondentul ei din Viena că s-a stabilit acordul între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ținut o conferență atât asupra stării vitrege în care-au fost lăsați Galații la regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt consecințele rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Covurluiului". Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanție puternică a existenței noastre naționale. Comisiunea Europeană face din România un stat cuasineutru, prin Dunăre face pe Europa să-și aducă aminte de noi, ea este singura rămășiță a Tractatului de la Paris. În fața ei dar, în fața Europei întrunite pe pământ românesc, să spunem marile interese economice și naționale pe cari le avem la Dunăre și să sperăm că, oaspete pe pământ românesc, ea nu va uita România, precum România nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neștearsă din memoria celor ce l-au ascultat. D-sa a espus pe rând cauzele parlamentare ale retragerii partidului conservator, purtarea opoziției liberale de pe atunci, fazele călătoriei la Livadia și a intrării în război, epoca Păcii de la San-Stefano, aceea a Tractatului de la Berlin, cesiunea Basarabiei și soluțiunea silită a cestiunei izraelite, iar cu privire la afacerile interne a arătat nestabilitatea cabinetelor, enormitățile recensimîntului, calamitatea rublelor ș. a. D. Maiorescu și-a încheiat discursul arătând viciarea spiritelor și citând câteva pasaje caracteristice din ziarul "Înainte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca atunci am făcut acele concesii pentru a ne afirma dreptul, adică din cauze politice, e un cuvânt ca azi să nu voim a ne dobândi neatârnarea noastră economică c-o zi mai nainte? Amândoi oratorii au propus deci ca tractatul de comerț cu Italia să espire la același termen, în același an la care espiră convenția austro-romînă, cea ruso-romînă, cea încheiată cu Grecia etc., adecă la 1886, pentru ca față cu toate puterile deodată să ne redobândim neatârnarea în materie economică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea Camera a votat c-o mare majoritate proiectul propus de d. Boerescu, convinsă de motivele sentimentale a frăției de ginte invocate de sentimentalul d. ministru de externe. Pare că nu se vede cât de colo că termenul acordat tractatului italian nu este în fond decât prelungirea cu patru ani a convenției austro-romîne, a legării libertății noastre economice și vamale încă pe patru ani înainte! {EminescuOpXI 454} Tot în acea ședință d. Alex. Lahovari a relevat printr-o interpelație următoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tudor. Dar ce mai zice "Romînul" despre rezbel? Acest mare act aduse firește independența statului român. Firește, da! Firește, așa ar fi trebuit să fie. Dar onorabilii confrați uită că, după ce turcii ne declaraseră liberi și de capul nostru prin Tractatul de la San-Stefano, Europa ne-a pus condiții pentru a ne recunoaște independența. Onorabilii confrați par a avea o memorie foarte scurtă când uită că cuvântul de patrie, pe care ne-au învățat a-l îngîna, a fost rectificat în minus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care are să pună în legătură căile ferate ale monarhiei austro-ungare cu Salonicul, deci cu marea Egeică. Această veste - în aparență neînsemnată - anunță cu toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în relațiune Occidentul cu Orientul european și asiatic pe calea acestui râu și prin Bosfor. Astăzi situațiunea are a fi schimbată căci Occidentul punîndu-se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grad cel puțin - și nu mai poate da aceeași importanță ca în trecut gurilor Dunării. Oamenii noștri de stat ar trebui să-și dea seamă de cu vreme de însemnătatea acelei adevărate revoluții economice și politice ce rezultă din dispozițiile Tractatului de la Berlin, încît, câștigând convingerea că țara e în pericol de-a se izola despre o parte și de-a fi ocolită de cătră marea cale a Apusului spre Răsărit, împrejurarea aceasta să fie un stimulent ca, cu toate puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încerca a arăta că unele din premisele studiului, deși sunt esacte, totuși nu îndreptățesc la concluziile făcute de autor. [9 iunie 1876] ANGLIA ["LA O INTERPELARE... La o interpelare a lordului de la Warre, Earl of Derby a răspuns că, prin tractatul încheiat la Paris la 1856, Anglia, Francia, Italia și Austria au luat asupră-le îndatorirea de a mănținea neatârnarea și integritatea Imperiului otoman, iar atentarea la acea neatârnare constituie un casus belli. Derby crede că e periculos de a discuta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bată un corp. În genere e admirabilă naivitatea telegramelor turcești. Poarta au îndreptat cătră puteri o circulară prin care declară că va respecta integritatea Serbiei, dar îl privește pe prințul Milan de rebel. În Londra contele Russel, aducând aminte de tractatul din 6 iulie 1872, încheiat între Anglia, Rusia și Franța pentru statornicirea neatîrnărei Greciei, propune încheierea unui tractat analog pentru păzirea autonomiei Serbiei. În 24 iunie (6 iulie) au părăsit Constantinopolul agentul sârbesc Magazinovici și 600 de montenegreni cari locuiau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Reichstadt au avut se înțelege de obiect Cestiunea Orientală și au dat naștere următoarelor hotărâri (anunțate în foi oficioase). Oricare ar fi succesul războiului, Austria și Rusia vor recunoaște deocamdată status-quo teritorial, în caz însă dacă toate puterile semnatoare tractatului de Paris s-ar învoi la o modificare al acestui status-quo, Austria nu se va opune. În privirea arestărei d-rului Miletici, urmată în urma avizului judecătoriei din Becicherec, autoritatea judecătorească din Pesta au făcut întrebare ministrului prezident al Ungariei dacă d-rul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au espus într-un cuvânt mișcător starea cea rea a împărăției, au arătat cum Turcia nu are nici un aliat și că în aceste grele împrejurări este avizată numai la propriele sale izvoare. Chiar Austria au închis portul de la Klek, deși tractatele ce le are cu Poarta o obligă de a ține deschis acest port. Vizirul arată cum creditul statului e nimicit, finanțele ruinate, administrația un lanț de abuzuri ce duce țara la peire. De aceea, adresîndu-se la patriotismul celor de față
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu efect, de vreme ce voiește să scape de imputarea că ar fi intervenit înainte de a se fi pronunțat soarta războiului; deci l-a însărcinat pe reprezentantul Rusiei de a face cunoscut cabinetului său atitudinea Franciei. într-adevăr toate puterile semnătoare ale tractatului de Paris au hotărât a interveni la cel întîi moment favorabil, dar ele cred că un asemenea moment nu poate fi altul decât acela după o bătălie hotărâtoare, convinse fiind că toate succesele turcilor de pân - acuma nu merit încă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Herzegovina s-au răsculat. Lor li s-au asociat în urmă Serbia. Pentru a pune capăt acestor vărsări de sânge între fii aceleeași patrii, guvernul va ști să readucă liniștea și să rezolvească această cestiune. În fine se vestește mănțiunea tractatelor cu puterile vecine. [3 septembrie 1876] GERMANIA ["NORD-DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG"... "Nord-deutsche allgemeine Zeitung" (organul de căpetenie al principelui Bismark) spune că toate puterile mari s-au unit în părerea de-a crea în sud - ostul Europei o stare de lucruri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
propunerile puterilor, foaia se crede îndestul de bine inspirată pentru {EminescuOpIX 198} a asigura că, dac-a veni vorba la "adică", Poarta va face o rezistență foarte slabă. - Alte izvoare asigură că puterile vor procede la o serioasă revizuire a tractatului de Paris întru cât privește Turcia și poziția creștinilor de sub dominația ei. [3 septembrie 1876] SERBIA ["CU OCAZIA ANIVERSĂREI... "] Cu ocazia aniversărei M. S. împăratului tuturor Rusielor, s-a ținut un Te-deum solemn în prezența principelui și a miniștrilor. Orașul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de 4000 inși din toate unghiurile pământului clasic al Bucovinei, drepturile necontestate, neatacabile ale bisericei răsăritene asupra fondului religionar. Iată dar cum stau lucrurile. Trecând Bucovina sub Austria, Divanul Moldovei și Vodă se vede că s-au îngrijit ca prin tractatul de cesiune Austria să fie obligată de a mănținea în aceste ținuturi statu quo. Guvernul austriecesc au găsit în Bucovina stări de lucruri cu totul fericite în privirea îndestulărei materiale ale locuitorilor. Au găsit mănăstirile pline de averi, o numeroasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
devant la conference de 1876, par un ancien diplomate ". Autorul găsind de prisos de a o trimite și ziarelor de dincoace, suntem siliți a ne mărgini la unele pasage reproduse de jurnalistica bucureșteană. Broșura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabilește că România va continua a se bucura sub suzeranitatea Porței și sub garanția puterilor de privilegiele și imunitățile în a căror posesiune este; și cu articolul 26, prin care se prevede că ea poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cu scânduri, încît nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia și Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domnește tifosul și frigurile. Cât despre guvernul turcesc, el ține una și bună la drepturile sale consacrate prin tractatul de la Paris și nu va concede ocuparea teritoriului în nici un mod, nici prin Austria, nici prin Rusia, nici prin Anglia. Orice proiect al unei ocupații străine îl va privi ca o declarație de război. [5 decembrie 1876] IARĂȘI EVREII ["TIMPUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații noștri să apere vatra strămoșască, nu ca să prezenteze arma cuiva, deci tractatul de la Pariz ne impune sarcina de a apăra teritorul nostru contra oricui ar voi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații noștri să apere vatra strămoșască, nu ca să prezenteze arma cuiva, deci tractatul de la Pariz ne impune sarcina de a apăra teritorul nostru contra oricui ar voi să ne calce. La acestea d. ministru de esterne au răspuns în esență următoarele: Toate popoarele Europei au simpatii pentru creștinii din Orient; România însă e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care suntem îndreptățiți prin asigurările tuturor puterilor. Cu această ocazie d. ministru observă că nu suntem amenințați din nici o parte, căci și guvernul turcesc au declarat că va respecta neutralitatea noastră și că linia lui de apărare este malul Dunărei. Tractatul de la Paris nu ne prescrie de a apăra pe turci, dimprotivă suntem în drept de a cere ajutorul lor. Îndealtfel nu ni e permis a provoca pe nici una din puterile câte garantează existența noastră. România este și va rămâne pacinică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]