40,127 matches
-
iluziile și deziluziile artei, sînt doar două, elocvente, exemple. Oricum, trecînd peste notorietatea indiscutabilă a unora din semnatarii rubricilor, găsim, într-o addenda, scurte prezentări ale colaboratorilor din numerele 2-3, în manieră, de bună seamă, profesionistă. Structurat pe cîteva "calupuri" tradiționale pentru genul literar-cultural de gazetărie, sumarul face o buclă din Guernica lui Picasso, artă, descusută de Ebtenal Younes (profesor egiptean), pe cît de liberă, pe-atît de umană, deci, politică, din studii aplicate și din note de lectură, ca să se-ncheie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
alunecare spre-o zonă crepusculară... Ei, așa da!, ne-am luminat noi imediat cu înțelepciunea că, într-adevăr, văzând unele (nu prea puține!) emisiuni teve, Joienele noastre, oricât ar iubi ele televiziunea, ar fi în stare să abandoneze pășunea și tradiționalul lor muget și s-o apuce peste plaiurile carpato-danubiano-pontice... urlând revoltat-omenește. - Mai așteptăm provincia, sau...?, mă întreabă Haralampy. Însă, deși ne aflăm în plină epocă a mutațiilor lingvistico-genetice (v. soia socialist-ceaușistă, altoită acum genetic - pentru intrarea în UE?, că nu
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
s-o înțeleagă și să o simtă - i se ia pur și simplu satisfacția interioară, plăcerea secretă care îl face un vehicul al energiilor vitale, un vrăjitor. În secolul 21 asistăm la o ofensivă a creativității interpretului. Asociată în mod tradițional cu personalitatea compozitorului, creativitatea migrează în actualitate din zona compozitorului în cea a interpretului, care-și asumă rolul complex de interpret-compozitor. Astfel pot fi înțelese fenomene ca renașterea muzicii vechi (N. Harnoncourt), transcripțiile creatoare (Kronos Quartet), fuziunea între diferite muzici
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
Tudorel Urian În anul 2003, Cornel Ungureanu publică Geografia literaturii române, azi. Vol. 1 Muntenia, lucrare revoluționară, menită să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică, centralizată cu ajutorul căreia operează istoriile literare tradiționale. De aceea, metoda lui Cornel Ungureanu nu este o excentricitate terminologică, ci o necesitate epistemologică, menită să acomodeze disciplina cu trendul lumii contemporane (dubla și aparent contradictoria tendință de globalizare și regionalizare) și cu diversitatea formelor și mijloacelor de exprimare
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
dilua prostește Ziua națională a României. De parcă n-ar ajunge că politicienii încearcă să confiște în folosul lor și sărbătorile laice, și pe cele religioase, ne inventăm sărbători suplimentare cu care nu facem altceva decît să le scădem importanța celor tradiționale. Avem Ziua națională a României. Atunci și numai atunci trebuie sărbătorit și tricolorul, fiindcă altminteri drapelul nțional se transformă întrun fetiș, în loc să rămînă ceea ce e, un simbol național legat de Ziua națională a României. Există la noi un fel păgubos
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
începuse deja să se distanțeze de narațiune și ilustrație, valori considerate mai adecvate unui model literar decât unuia plastic. În izolarea sa, artistul norvegian a continuat însă să lucreze, cu mai mult sau mai puțin succes, sub semnul acestor valori tradiționale, evitând teoretizări legate de stil, formă, "artă pentru artă". Astăzi, când mulți creatori se reîntorc la idealuri abandonate de generații anterioare, importanța moștenirii lui Munch pentru artiști ca David Hockney sau Matthew Barney este evidentă.
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
curând unui festival alternativ. S.K.Trio gestionează bine raporturile cu misterul poetic al liniștii, construiește interesant, dar se pierde în paroxisme dezlânate, ca într-o exangvinare a propriei substanțe muzicale. Eldbjorg Raknes, solista grupului Tingeling Band din Norvegia, pulverizează conceptul tradițional de vocalistă de jazz. Utilizând aparatură de ultimă oră, ea își autogenerează corul de fundal, peste care rostește versuri ale unor poeți norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
Iată câteva sfaturi utile conform medicinei tradiționale chinezești pentru a avea o viață cât mai lungă (de peste 100 de ani!): * Să facem zilnic exerciții de menținere a formei. Exercițiile fizice întârzie mult procesul de îmbătrânire, în special exercițiile chinezești de menținere a formei, care sunt ușoare și
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
percepută în Occident. Salivă poate hrăni creierul, ajută la digestie, detoxifica organismul, mărește flexibilitatea, sporește luciul și netezimea fetei și corpului, stimulează sexualitatea și întărește imunitatea - toate funcțiile care se opun efectelor îmbătrânirii (citiți mai multe AICI: Salivă, conform medicinii tradiționale chineze, este “lichidul de aur”. Înghițiți regulat salivă și veți avea o sănătate de fier!) * Să ne lovim ușurel cu degetele capul și urechile. Capul este cartierul general al vieții. Dacă zilnic îl lovim ușor cu degetele, efectuând exercițiul intern
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride ale acizilor grași, acid tartric, glicerina, citrat de lecitina, esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași. La 96% dintre produsele analizate, nu se respectă rețetă tradițională a pâinii (făină, apa, drojdie, sare). La 90% dintre produsele analizate, s-au identificat mențiuni incomplete referitoare la condițiile de păstrare a produsului (exemplu: a se păstra la loc uscat, aerisit, răcoros și ferit de razele soarelui). Mențiunea corectă și
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
adică în produs să nu existe mai mult de 0,12 grame de sodiu sau valoarea echivalentă de sare pentru 100 grame. „Pâinea feliata este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețetă acestui produs, cum ar fi: margarina, uleiul de palmier, făină de fasole, făină de soia, fibrele de citrice etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Recomand consumatorilor să consume
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
victorii din prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă deoarece este „a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
prin amprenta decisivă lăsată de aceiași daco-geto-goți asupra culturii europene la începutul Evului Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule?... Pentru o rapidă deschidere a minții tale și pentru o grabnică fixare a acestor sintagme demne de memorat, le repetăm - conform pedagogiei tradiționale : ,,unul și același” - ,,neamul daco-geto-goților”, ,,făcător de istorie și contributor MASIV la etnogeneza popoarelor europene (...), EXPORTATOR DE CULTURĂ prin amprenta decisivă lăsată (...) asupra culturii europene...”. În al doilea paragraf, Dumitru Ioncică își înfige, temerar, degetele în beregata noastră, a cititorilor
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
lui Carlo Troya au fost tipărite în pragul anului istoric 1848 -, Dumitru Ioncică nu se sfiește să facă trimitere la o altă anomalie teribilă - și anume aceea că, în acele vremuri, ,,Ion Heliade Rădulescu se căznea să potrivească limba română tradițională cu veșmântul total nepotrivit al limbii italiene”. Apoi, directorul Editurii Uranus încearcă, totuși, să pună acest ultim punct dureros, făcând eforturi supraomenești de a smulge un zâmbet sarcastic: Poate că, așa cum îmi spunea un prieten, amețeala ideii romanității limbii române
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
nr. 38, București, a avut loc luni, 12 decembrie, la orele 18:00 o nouă ediție a seratelor. Aceste serate cuceresc un public tot mai numeros. Este un public avizat, doritor de reuniuni intelectuale. Întâlnirea a debutat în acordurile cântecului tradițional de Crăciun , Noapte de vis, în sunet de orgă. A interpretat semnatara acestor rânduri. Poeta Rodica Subțirelu, redactor- șef al revistei Cronica Timpului, moderatoarea seratelor, a salutat publicul format din prieteni fideli dar și pe aceia nou veniți. Autoritatea intelectuală
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
Romei) celebrarea Vigiliei Pascale în Bazilica Sf. Petru. În duminică Paștelui, în fața a mii de credincioși, Suveranul Pontif va celebra Mesa de Înviere, în piața Sân Pietro de la Vatican. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiționalul mesaj de Paste și binecuvântarea „Urbi et orbi” (către Cetate și lume). Aproximativ un milion de catolici din România și peste două miliarde de credincioși catolici din întreaga lume sărbătoresc, duminică, Învierea. Tradiții și obiceiuri de Paștele catolic. Ce fac
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
Iar pentru fanii Bollywood, Laura Bogorodea (semifinalistă la emisiunile „România Dansează” și „Românii au talent”) a pregătit un spectacol dinamic și plin de culoare. Târg cu artizanat și specialități culinare Muzeul Satului găzduiește pe perioada festivalului un târg de produse tradiționale și specialități culinare, prin intermediul căruia vizitatorii vor avea ocazia să-și completeze garderoba cu haine exotice (saree-uri, salwar kameez, kurta), accesorii și bijuterii nemaipomenite, alături de obiecte decorative și mirodenii. 6 lansări de carte În fiecare zi a festivalului vă oferim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
comunist, nu risc să fiu înghițit de neant. Chiar dacă nu ești deosebit de perspicace (concluzionează el), nu se poate să nu observi că lumea contemporană evoluează spre o mai mare omogenitate și uniformitate, și că evoluția aceasta dăunează identităților și apartenențelor tradiționale. [...] nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
punct, prezintă avantajul că pot fi suprimate fără dificultăți”. Ceea ce - chiar la momentul respectiv - se petrecuse deja în România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase Eliade - a face cultură devenise unica politică eficace pe care exilații o aveau la dispoziție. „Situațiile tradiționale au fost demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării comunismului prin „Revista (subintitulată a) scriitorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în piesa, de șase ori). Acest comportament papagalicesc constituie anticiparea celui al roboților, al globaliyarii de acum. Numai că Robert Wilson nu se rezumă la acestea. El selectează alte și alte replici succinte, cu finețea chirurgului care operează nu cu tradiționalul bisturiu, ci cu tehnică/ tehnologia secolului al XX-lea: laserul. Suntem tentați să precizam: laserul vagului, citându-l pe Marin Sorescu, laureat al Premiului Herder. Artistul vizual ignoră indicațiile scenografice ale dramaturgului Eugen Ionescu și concepe o nouă partitura, într-
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
istorice, al anilor în care nu se găsea nimic, iar mersul la cumpărături echivala cu goana după o coadă sau după o sursă de produse pe sub mâna”, explică psihologul Oana Rasceanu. Jucăriile și electrocasnicele scumpe, la putere Dacă vânzarea produselor tradiționale pentru Sărbătorile de iarnă i-a făcut pe ieșeni să se calce în picioare în raioanele de profil, nu același lucru s-a întâmplat și la cele de bricolaj sau la sectoarele cu produse pentru casa și grădină, acestea înregistrând
Vanzari de 40 milioane Euro in supermarketuri [Corola-blog/BlogPost/94402_a_95694]
-
altor state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]