1,020 matches
-
și logica rece. Celelalte atribute: sensibilitatea, emoția, intuiția, gustul pentru estetic sunt considerate feminine, de unde teama teribilă a bărbaților de a nu li se descoperi ceva „atipic”. De fapt, în creativitate fac o treabă bună tocmai aceste atribute „feminine”. 3. Tradiționalismul, conservatorismul Există două tipuri de culturi: unele orientate spre tradiție, altele spre schimbare. * În culturile orientate spre tradiție sunt perpetuate formele și ceremoniile tradiționale, iar prin valorile pe care le promovează sunt ostile schimbării. Ele militează spre un anumit conservatorism
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dă glas trupului, instinctelor, impulsurilor fiziologice, atacând zonele joase ale sensibilității. Stelele sunt despuiate de orice conotație metafizică, devin biete frânturi de materie, infime față de importanța bulgărilor, iar divinitatea e coborâtă pe pământ, personificată ireverențios și apostrofată. Venită pe valul tradiționalismului în floare la „Gândirea” care a lansat-o, această poezie i-a surprins pe comentatori, care, cu excepția lui G. Călinescu și a lui Șerban Cioculescu, au recunoscut în C. un poet de sorginte argheziană, dar autentic, original, stăpânit de duhul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
cele trei familii ideologice sunt dispuse într-un triunghi, cu ajutorul căruia putem înțelege mai bine și interacțiunile dintre ele, ele având fiecare în comun cu cealaltă o anumită dimensiune: social-democrații și liberalii au în comun orientarea către libertățile sociale (spre deosebire de tradiționalismul conservatorilor), liberalii și conservatorii sunt avocații unei implicări minime a statului în economie (spre deosebire de social-democrații care susțin implicarea statului în economie), iar conservatorii și social-democrații pun accentul pe comunitate ca structură primordială a societății (spre deosebire de liberali, care consideră că individul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vor fi testate după ce Partidul Naționalist va deveni o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism și tradiționalism a unei părți a alegătorilor, partidele de extremă dreaptă și-au creat o carieră politică o dată cu liderii lor proeminenți, fapt care confirmă înclinația spre autoritarism mai sus amintită. Unele (cazul PRM) au fost capabile de a specula o conjunctură politică
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
instaurarea dictaturii carliste, boala agravându-se cu instaurarea statului legionar. Mesajul democratic a fost palid față de "porunca vremii". Așa cum am arătat și cu altă ocazie (2007, 5), "dreapta moderată și cea extremistă s-au întâlnit în următoarele coordonate ideologice: anticapitalism, tradiționalism, centralism, naționalism și etnicism (în diferite nuanțe). Le-au despărțit: democratismul, gradualismul și individualismul celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate), partidele comuniste, partidele fasciste, partidele de protest și partidele ecologiste. 2 În categoria partidelor conservatoare intră și partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră că aceste valori au o natură seculară, rezidând în tradițiile dezvoltate de societate în istorie, pe când cele creștin-democrate consideră că acestea derivă din morala creștină
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
are încă o încredere nedisimulată în clasicism, nu și-l asumă cu servilism, fiind capabil să atace convențiile atunci când acestea i se par iraționale. În acest sens, este ilustrativă afirmația lui Ion Zamfirescu: "Avem de-a face, nu cu un tradiționalism înghețat, dogmatic, ci cu unul viu, receptiv, de natură să reprezinte și o frână, și un îndemn critic înspre noi orizonturi și agregări."164 Această suplețe în gândire se observă încă din primele rânduri prin care se surprinde problematica abordării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aceea privind o presupusă confuzie între civilizație și cultură, prima de esență materială, iar cealaltă de natură spirituală. Diferența dintre acestea fusese ani de zile și avea să fie și mai târziu calul de bătaie al mai tuturor variantelor de tradiționalism. Opinia lui E. Lovinescu era, dimpotrivă, optimistă sub aspect istoric, teoreticianul afirmând cu obstinație că relația dintre cultură și civilizație nu trebuie socotită ireversibilă: „drumul de la cultură la civilizație nu e ireversibil; devenind condițiile vieții noastre, aceste bunuri materiale intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
românească din secolul al XX-lea, mai ales în intervalul interbelic. În introducerea la antologia Literatura română contemporană, editată în 1943, criticul va realiza o sistematizare a tendințelor lirice din această perioadă, a raporturilor în continuă schimbare dintre modernism și tradiționalism. Fără să îi minimalizeze pe ceilalți, și pentru S. poetul cel mai apreciat este Tudor Arghezi, a cărui creație a comentat-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Singular e considerat geniul verbal arghezian, de o forță hugoliană, „de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
nici măcar ca pastișă corozivă. La fel de gratuite sunt exercițiile de ingeniozitate din Întâmplări de necrezut ori sentimentalismul din Planeta fără memorie (1978), inutilă complicare a unei explozii erotice de la șaisprezece ani. Odată cu Impas, O. își derutează iarăși cititorul, și anume prin tradiționalism. Cuplul erotic devine acum unul dramatic maturizat, peste împlinirea lui plutește fatalitatea, altfel decât se întâmpla în jocul suav-cinic din Puștoaica, de pildă. Bogdan și Doina se reîntâlnesc după zece ani, fiecare divorțat, privat de bucuria de a trăi lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
valorile culturale și literare universale, făcându-le cunoscute prin traduceri. Publicația păstrează constant acest echilibru între tradiție și modernitate, între autohton și universal, între etic și estetic, vădind un program bine conturat. În Cuvânt introductiv sunt definite conceptele tradiție și tradiționalism ca însemnând „păstrarea caracterului românesc al literaturii, înfățișarea momentului de atunci într-o limbă adecvată, sprijinindu-se, în drumul spre frumos, bine și adevăr, cât mai mult pe talentele ce există și se vor ivi în părțile oltenești”. Rubricile obișnuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
ideologia sămănătoristă: „Să nu risipim ce au adunat părinții noștri, dacă nu putem înșine noi să mai sporim averea; și dacă nu putem spori lumina, să năzuim a răspândi în popor tot mai mult aceea pe care o avem”. Un tradiționalism asumat, așadar, modelat la flacăra patriotismului, cum mărturisește și Al. Vlahuță, nuanțând programul în Cărți pentru popor (3/1901): „Ar fi timpul ca literații noștri, ei mai ales, să-și îndrepte luarea-aminte și toată dragostea lor spre popor! [...] Cărți, cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
grădina zoologică de la Vincennes, să rostogolești o femeie goală pe o pânză pictată sau să plasezi un câmp de grâu în fața Arcului de Triumf înseamnă în primul rând să faci un bun jurnalism, producând echivalentul unei catastrofe feroviare. Reiese că tradiționalismul este o aberație mediatică (ca un tren care sosește la timp), iar pictura de provocare, normală. Profitabilă este doar distanțarea de cod; datoria de originalitate personală a devenit o necesitate economică materială, iar îngerul bizarului, un oarecare. Fuziunea valorilor de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reprezentative ale marilor perioade ale evoluției artei creștine. Este însă imposibil să surprindem exhaustiv multitudinea numelor de artiști care s-au remarcat în aria reprezentării vizuale a sacrului în tradiția creștină, de la începuturile acesteia și până în prezent. Permanentele dispute între tradiționalism și modernism, între conservatorism și reformă sunt încă evidente și astăzi. După două milenii de artă creștină, suntem practic puși în fața unei situații încă insuficient clarificate cu privire la evoluția viitoare a acesteia. Sintetizând parcursul istoric al artei creștine, devine clar faptul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
termen lung/scurt. Dacă primul pol al acestui continuu (PTL) descrie culturile alcătuite din subiecți sociologic majoritar orientați spre moderație, spirit adaptativ, orientarea spre recompense viitoare, cel de-al doilea (PTS) lămurește cum opțiunea implicită a membrilor societății este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbare va fi pusă în evidență de scoruri ridicate la valorile care reprezintă universalismul (deschidere, dreptate socială) și stimulare (îndrăzneală, diversitatea vieții, o viață interesantă), pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un capăt e ilustrată de valori care evidențiază consecințele diverselor acțiuni asupra sinelui, cum ar fi hedonismul, iar la celălalt capăt de valori cu impact social, ca de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evaluări semnalează, de exemplu, cum, în cazul României, înregistrăm o și mai puternică inerție a orientărilor culturale în registru axiologic față de alte culturi naționale, care atestă practic o absență a schimbărilor semnificative în ultima decadă, precum și o persistență a mediei tradiționalismului din țara noastră pe un interval de timp de peste un deceniu, începînd din 1993 (Voicu, 2010, pp. 24-25). 7.9. Axiomele sociale ca model de cercetare a dimensiunilor culturale 7.9.1. Miza cercetării implicitului social Ultimii ani au generat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra self-ului unei persoane, în timp ce valorile sociale sînt centrate pe societate. S. Schwartz (1992) ia ca reper tipologia lui Rokeach și transformă valorile personale și sociale în valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o incompatibilitate între aceste valori individuale versus valori culturale. Asemenea lui G. Hofstede, în cadrul modelului său structural din 1980, psihosociologul israelian descrie individualismul și colectivismul ca doi poli ai aceleiași dimensiuni. La mijlocul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relevante în această cercetare au fost denumite de psihosociologi tradițional vs modern, ca tipare relaționale distincte, ce corelează puternic cu cele două dimensiuni polare construite de G. Hofstede, după cum urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și proză, Cartea Muntelui Sfânt (inițial apărută fragmentar în „Gândirea”, 1930) fiind o combinație de lirism cu relatări foarte concrete ale unor aspecte neplăcute dintr-o călătorie la Athos. Cele câteva comentarii critice despre poezia lui T. relevă amestecul de tradiționalism și modernism, recunosc o anumită virtuozitate și originalitate a lirismului și a versificării, remarcând caracterul personal al imaginației, înclinată preponderent spre transfigurare picturală. Cum versurile devin la el tot mai mult o formă a trăirii religioase, iar gazetăria mult mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
structura de clasă a societății și de traiectoria familială, A.Percheron observă dependența modelului educativ de mediul social și de ideologia familială(mediul rural, mai conservator în materie de ideologie familială este mai “rigorist” și cu cât este mai mare tradiționalismul în ce privește familia, religia și armata, cu atât este preferat “rigorismul ” educativ). Cercetătoarea franceză diferențiază, în funcție de concepția lor cu privire la ordinea morală și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice, de modul în care se realizează contactul
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
E toamnă, cad măștile, Chișinău, 2001. Ediții: Liviu Deleanu, Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Nicolae Rusu). Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 204-211; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 160-169; Mihai Cimpoi, Tradiționalismul ingenuu, RL, 1992, 33; Dinu Pătulea, „Peisajul condamnat” sau Cum se vede lumea din Basarabia, CC, 1994, 1-3; A. Vizitiu, Un poet generând prin opera sa o sărbătoare pentru copii, „Știința”, 1995, 11; Mihail Dolgan, Vasile Romanciuc: un poet al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
iar în 1939 este concentrat tot în Cernăuți, făcând parte din unitatea de pază a frontierei pe Ceremuș. În septembrie 1933, împreună cu Mihail Axinte și alții, scotea, la Mediaș, revista „Lanuri”. Articolul-program, foarte probabil datorat lui P., invoca idealul unui „tradiționalism dârz, evolutiv”, edificat pe cuvântul „neuzat”, mustind de dărnicia pământului natal. Prezent aici cu poeme, redactează, alături de N. Albu și V. Copilu-Cheatră, rubrica de recenzii „Cărți”, precum și rubrica „Cronica”. Nu a fost un cronicar sistematic și de doctrină, dar, ghidat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
atunci când știe să fie în cel mai înalt grad contemporanul nostru, al celor (nu cu mult) mai tineri decât dânsul. Adică atunci când emite în legătură cu unele dintre cele mai de seamă probleme și teme la ordinea zilei (și a veacurilor), precum tradiționalism, patriotism, specific, europenism, sau om, suflet, societate, istorie, cultură, putere, opiniile și ideile bunului simț luminat. Multe evocări extraordinare se află în Sfidarea memoriei, cartea de convorbiri cu Stelian Tănase, unde autorul confirmă explicit că își pune la punct memoriile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]