435 matches
-
105 Dar în urma crizei economice asiatice din anul 1997 și în contextul încetinirii dezvoltării multor țări din regiune, au început să se facă auzite și alte voci. New York Times relata că "astăzi se duce o luptă lentă, dar decisivă, între tradiționaliștii din vechea gardă cei care înainte promovau valorile asiatice și rebelii care vor să impună o societate deschisă și care valorifică un fel de versiune autohtonă a valorilor occidentale."106 Modelele corporațiilor asiatice se bazau mult pe legăturile de familie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
între Al Qaeda și atacurile de pe 11 septembrie era importantă pentru jacksonieni, care căutau răzbunare și intimidare; argumentul că Saddam Hussein construia armament de distrugere în masă, sfidând în felul acesta deciziile ONU, prezenta interes pentru hamiltonieni și pentru wilsonienii tradiționaliști din Congres; iar necesitatea de a îndepărta un dictator sângeros și de a transforma Orientul Mijlociu era importantă pentru noii wilsonieni. În ultimii ani wilsonienii s-au divizat în două tabere. Președintele Woodrow Wilson era, desigur, democrat, iar wilsonienii de tradiție
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o analiză mai timpurie a acestei analogii, vezi Haas 1953: 455). O lectură mai științifică a conceptelor lui Morgenthau Critica ironică mai veche a lui Morgenthau, în-dreptată împotriva inginerilor sociali ai perioadei interbelice, a inclus multe dintre criticile avansate de tradiționaliști împotriva abordărilor științifice (Bull 1969). În primul rînd, oamenii de știință înțeleg greșit natura relațiilor internaționale: "Pentru a fi eficient și cu adevărat "rațional" în acțiunea socială este necesară o cunoaștere de ordin diferit. Aceasta nu presupune cunoașterea unui singur
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
neatenuat al anarhiei, pare să-și fi pierdut mult din forța sa explicativă. În opinia unora dintre realiștii clasici, nu se poate deduce vreun comportament necesar pe baza acestei dileme. Atenuarea anarhiei: amiciție / dușmănie Cea mai obișnuită cale urmată de tradiționaliști pentru a atenua sensul anarhiei internaționale este introducerea a două tipuri distincte de relații internaționale în condiții de anarhie. Într-adevăr, Morgenthau însuși a făcut o astfel de distincție. Referindu-se la sistemul "Concertului European", în care diplomația se putea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
principiilor diplomatice tradiționale nu mai era clar. Realismul s-a divizat în trei arii principale: una îi includea pe cei care continuau programul behavioralist fără mari modificări, deși se îndreptau din ce în ce mai mult către teoria economică utilitaristă. Acestora li se opuneau tradiționaliștii, reprezentați în principal de școala engleză a relațiilor interna-ționale, care studiau această disciplină ca istorie a societății internaționale și a expansiunii ei, printr-o analiză a normelor sale. A treia arie cuprindea orientarea de mijloc, a sociologiei istoriei (Meyers 1984
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a fi reducționismul ca atare, ci o teorie care să nu fie guvernată de factori legați în mod strict de materialismul puterii. După părerea lui Waltz, teoria sa reprezintă un pas hotărîtor înainte, atît față de moderniști (scientiști), cît și față de tradiționaliștii celei de-a doua dezbateri. Waltz susține că aceste două abordări, deși diferite ca metodă, sînt unitare în ce privește metodologia. Adepții lor "subliniază că acele categorii propuse de teoreticieni trebuie să fie în consonanță cu motivele și percepțiile actorilor [și că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la acea vreme,33 era acum considerat ca fiind una dintre "cauzele" noii stângi. În Bretania, Corsica și Occitania, mișcări regionaliste noi de stânga, puternic influențate de ideologia marxistă și de tiersmondisme, au început să apară concomitent cu regionaliștii mai tradiționaliști care au rămas, din punct de vedere politic, de partea dreaptă sau cel puțin de centru. A existat, de asemenea, o "trecere la regionalism" din partea unor secțiuni ale celor de stânga. Michel Rocard, care a fondat Parti Socialiste Unifié PSU
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
propriile mecanisme anti-suicidare. Pentru filozofia morală, sinuciderea a fost Întotdeauna mai mult decât o piatră de Încercare - a fost creatoarea unor momente de cumpănă care s-au aflat la originea atâtor polemici incendiare. Prin raportarea la ea s-au selectat „tradiționaliștii” - adică supușii dogmei -, cei care cereau, când doar imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În directă opoziție activă, „iconoclaștii”. De la Camus, cel care, În Mitul lui Sisif, consideră sinuciderea drept singura problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Susținătorii manualului culpabilizat au subliniat în zadar că autorii și-au propus să facă "un manual care dezbate istoria, nu o prezintă"134, că s-au axat "pe istoria civilizației, a mentalităților, a instituțiilor, lucru care i-a deranjat pe tradiționaliști"135. Nici ironiile la adresa acuzatorilor de genul "marea dramă națională cu manualul de istorie a fost iscată de Sergiu Nicolaescu, furios că, la școală, domnitorii nu arată ca în filmele sale"136 nu au fost mai productive, deși nu erau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
monoteism (exprimat prin Biblie) și îndeplinirea voinței divine (căutarea sfințeniei și glorificarea faptelor dumnezeiești). Însă proclamarea Evangheliei printre iudeii din diasporă nu putea fi ignorată ierarhia necreștină, care, potrivit diferitelor surse, profitând de prezența la curtea imperială a unor evrei, tradiționaliști rigizi ai religiei mozaice și adversari declarați ai creștinilor, i-ar fi determinat pe aceștia să uneltească din interiorul casei imperiale împotriva predicării lui Petru și a celorlalți creștini. Se pare că prima comunitate creștină din Roma a fost opera
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
familia, pentru alții dragostea sau reușita profesională, religia sau fotbalul sau orice combinație de două sau trei valori predominante. Acestea permit schițarea profilului actorului, iar profilurile asemănătoare regrupate dezvăluie ma-rile familii de valori prezente în societate: de exemplu, "postmoderniștii", "tradiționaliștii", creștinii, laicii, orientările de dreapta sau de stânga, urmărind criteriile alese. Valorile periferice se grupează în jurul acestui nucleu dur, în importanță descrescătoare. Ele sunt mai expuse schimbării decât valorile structurante, care tind să persiste. 4. O distincție asemănătoare opune valorile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de lecție Notă introductivă. Prezentul subcapitol a fost introdus în dezacord cu cerințele impuse prin Curriculum național, unde proiectarea elementară (microproiectarea) se face pe unități de învățare care trebuie să asigure atingerea competențelor transversale. La cererea metodicienilor dar și a ”tradiționaliștilor”(mentori) din învățământul preuniversitar ieșean, s-a acceptat ca proiectul didactic al lecției -ora de curs(cu caracter preponderent informativ! și foarte puțin formativ, n.a.) să fie acceptat ca element de evaluare, cuantificabil calitativ, în portofoliile studenților practicanți, întrucât aceștia
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în Franța, drama din Fourmies de la 1 mai 1891 scotea în evidență pericolul unui război social. Pentru creștini-democrați, aceasta a devenit o adevărată cartă socială. În mod cert, catolicismul social nu se identifica numai cu aceștia, departe de așa ceva: intransigenți, tradiționaliști, liberali, paternaliști, progresiști mai tîrziu, toți aveau în comun această enciclică pe care fiecare și-o revendica. Ea mergea în mod deosebit în direcția curentului creștin-democrat, amorsînd o ruptură cu viziunea providențială despre societatea împărțită în săraci, care trebuiau să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
intermediare, prin posibilitatea ca muncitorii să-și ia propria soartă în mîini, prin intervenția statului în viața economică și socială. De aceea, catolicii sociali, care au dat naștere democrației creștine fiindcă acceptau democrația politică și socială, se află foarte aproape de tradiționaliști. Jean-Marie Mayeur scria: "Dincolo de o Biserică ideologică aparent bine delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru a se hrăni din același sol"18. Dar creștin-democrații sînt democrați și se diferențiază de mulți dintre catolicii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
colo se remarcă o revenire la anumite valori tradiționale, iar dezvoltarea partidelor creștin-democrate în Țările Scandinave este legată de opoziția mediilor religioase față de legea privind avortul. Pe de o parte însă, creștin-democrații sînt în concurență, pe acest domeniu, cu integriștii, tradiționaliștii, sau cu formulele autoritare care încearcă să instrumentalizeze religia; pe de altă parte, masa de practicanți rămîne, așa după cum s-a observat în diferite țări, un remarcabil "heleșteu" de alegători pentru democrația creștină, chiar dacă pluralismul politic al creștinilor a devenit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sărbătoarea recâștiga teren prin happening-uri și uriașe festivaluri rock și pop: în 1969, Woodstock a reunit pentru trei zile 500.000 de persoane. În Franța, Mai 1968 a redat titlurile de noblețe ideii de sărbătoare liberă și spontană. Din tradiționalist cum era, sistemul de referință festiv se impune ca un ideal protestatar sau „transpolitic” însuflețit de refuzul ordinii stabilite și de dorința de „a schimba viața”. Mai târziu, în toiul revendicărilor regionaliste și al reabilitării „rădăcinilor”, sărbătorile religioase, tradiționale și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
război mondial, viața politică din Japoniaxe "Japonia" s-a caracterizat printr-o concurență înverșunată între două tabere opuse: de o parte se aflau moderniștii, ce voiau să vadă țara industrializată, modernizată și integrată în comunitatea internațională, iar de cealaltă parte, tradiționaliștii, ce se opuneau modernizării și doreau să mențină valorile și instituțiile feudale de tip patriarhal, considerate de ei ca fiind sursa puterii pe care o avea Japonia asupra celorlalți. Sistemul caselor de toleranță controlate de stat a devenit și el
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Nisipeanu 5; avangardiști afirmați ca atare în timpul războiului și în primii ani postbelici (Geo Dumitrescu, Ion Caraion 6, Constant Tonegaru), reapar pe firmament după ani de eclipsă. Tot așa, Virgil Carianopol 7, avangardist la debut, apoi tradiționalist, Dragoș Vrânceanu 8, tradiționalist cu note moderniste. Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu aduc ipostaze interesante în perceperea lumii generând sateliți în contextul perioadei 1960-1975. Geo Dumitrescu publică în 1941 placheta "Aritmetică", situându-se sub semnul inconformismului. În 1946, publicând "Libertatea de-a trage cu pușca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Adrian Păunescu, Dumitru M. Ion, Horia Zilieru, Anghel Dumbrăveanu, Ion Brad, Ion Gheorghe, Ion Horea, Gheorghe Pituț, Aurel Rău, Ion Bănuță, George Alboiu... Am putea dovedi numai prin titlurile volumelor devenite relevante în epocă că ele anunțau deschideri spre universul tradiționalist 4: Ion Gheorghe ("Căile pământului"), Aurel Rău ("Unde apele vorbesc cu pământul"), Ion Brad ("Cântecele pământului natal"). Motivul astrelor 5 apare, între alții, la Horia Zilieru,"Alcor", Cezar Baltag, "Vis planetar", Aurel Rău, "Jocul de-a stelele", uneori metaforizat în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tâmple o paloare/ Și pene ard în albul în lingoare,/ În ochii orbi visând singurătate." Ceea ce rămâne din poezia lui Horia Zilieru este această redescoperire sau redezvăluire în contextul poeziei actuale a motivelor folclorice, precum și a motivelor cuprinse în lirica tradiționaliștilor, într-un transfer parcă de sugestii originale, de diversificare a lirismului prin plăsmuirea de impresii, de sunet și culoare într-un conținut psihic nou, și nu transcrierea aproape identică a cantilenei lui Botta sau a poemului "După melci" al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Românească, 1974. Dumitru M. Ion recompune un întreg univers al satului, subordonând motivul vânătorii unui complex de conflicte generate de pânda raportată la nuntă, la moarte, la iubire, la naștere. Volumul "Iadeș" (1967) însumează un amestec de motive preferențiale ale tradiționaliștilor, interpretate și de Lucian Blaga, îmbrăcate în forme fixe cum ar fi ciclul de sonete. Casa părintească, pământul, strămoșii, precum și un anumit sentiment al dăruirii,care ne trimite la Mihai Beniuc, apare frecvent în poezie ("Sunt casă fără gard"). Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se ceartă-n chilim;/ două păsări din ea vor să se despartă/ Dintr-o singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion reînvie într-o formulă originală universul tradiționaliștilor subordonându-l unui singur motiv vânătoarea sau reînvie universul mirific levantin în volumul "Balcanice" (poate cel mai realizat) într-o formulă modernă, deși retorismul face poezia falsă și trăirea exterioară și plată. Mihai Negulescu "Nopțile albe ale orașului", E. S.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia oratorică și discursivă caracteristică generației de poeți de după Eliberare 2. Cu cât ne apropiem de perioada 1960-75, se încearcă virtuțile cuvintelor, așa cum Petre Stoica 3 a învățat să construiască lumi nostalgice (ce ne trimit la expresioniști, dar și la tradiționaliștii care cântă: casa, copilăria și satul, abordate de el, altădată, într-o formulă voit prozaică), încât tot ce ne spune despre iubire, durere, stări nevrotice bacoviene coboară balanța spre cotidian și spre o permanentă putere de a o lua de la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumul "La Lilieci", Sorescu îmbrățișează toate miturile compromise prin lipsă de talent de barzii de la "Sămănătorul", "Ramuri", "Luceafărul": copilăria, înstrăinarea de sat, viața duioasă de familie, poezia naturii, la plug, revelația divinității". Există în acest volum teme cunoscute în lirica tradiționaliștilor, în formula ușor parodică, realizată pe două laturi pe de o parte,ochii copilului ce se bucură și trăiesc cu uimire și înseninare tot ce amintirea a putut păstra, pe de altă parte, trăirile omului matur, ale poetului trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]