268 matches
-
au auzit-o, până astăzi, prea puțini: „Constituindu-mă în fața onor. Tribunal parte civilă, voi cere, pe lângă despăgubirea ce-mi acordă articolul pomenit, și alte dauneinterese, deoarece artiștii, cum aflu ulterior, și-au permis, cu autorizarea Direcției și în contra oricărei tradițiuni, să-și facă măști după chipurile unor persoane onorabile și-nalt puse în societate, lucru ce mă păgubește foarte mult și în contra căruia trebuie să se revolte cu toată puterea conștiința mea de artist, lucrările mele fiind nu niște bufonerii
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
în prima listă de argou românesc, publicată de N.T. Orășanu, la 1860, în Coarnele lui Nichipercea, și reluată peste un an în volumul Întemnițările mele politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Rodica Zafiu Cuvântul grubă apare în primele liste de argou românesc - la N.T. Orășanu, în Întemnițările mele politice, 1861, la G. Baronzi, în Limba română și tradițiunile ei, 1872 - cu sensul de "grămadă, mulțime (de bani)"; Baronzi îl folosește și în literatură: "A văzut cu ochii lui grubă mare la dânsa, mă, numai zgripsori pitiți într-o purcică" (Misterele Bucureștilor, 1862, p. 131). La aceeași autori (Orășanu
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
esuînd "idealul național" scriitorul va căuta alte soluții? Amintirile se regrupează pentru a-i evocă alte apartenente: "Sirian de baștină, am copilărit în mijlocul poporului, eu eram încă de acasa un om cu vederi conservatoare, care are un adevărat cult pentru tradițiunile naționale în toate privințele. Acest cult s-a dezvoltat apoi sub înrâurirea lui Șaguna și a aderenților lui, prin legăturile mele cu Eminescu și prin viață petrecută în mijlocul junimiștilor. Socialiștii erau pentru mine unii dintre dușmanii cei mai primejdioși ai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
niciodată original, originalul este de multe ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit". Franța constituie desigur toposul predilect al snobilor, al celor cărora se cade a le recunoaște meritul de-a fi dărîmat, măcar pe
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit". Franța constituie desigur toposul predilect al snobilor, al celor cărora se cade a le recunoaște meritul de-a fi dărîmat, măcar pe alocuri, ,zidul chinezesc al tradițiunii". ,Diletant" pînă-n vîrful unghiilor, Mateiu n-a avut în politică opțiuni precise, dorința de-a se ,angaja" la modul unui militantism propriu-zis: ,idealul său mărturisit, acela al despotismului luminat (către miezul secolului XX!) măsoară limita intuițiilor lui în acest domeniu
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
sunt învinovățit, scris în timpul anchetei și datat 15 septembrie 1916. Istoricul precizează: „Își declară fără înconjur convingerile prohabsburgice. «Am supt oarecum cu laptele mamei simțământul de devotament față de Împăratul». E sigur că vederile sale politice «sunt potrivite nu numai cu tradițiunile poporului românesc, ci și cu interesele lui actuale». Nu i s-a impus în niciun fel la ziar o linie politică: a fost propria lui linie”14. Delimitările sunt complicate. Sunt poziții inflamate de realitățile acelui prezent, sunt fierbinți, greu
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
făcut, lucru extraordinar, fără zguduire. Explicarea acestui fenomen se poate atribui în mare parte legii din 1851, care a fost ca o lege pregătitoare, dovadă că instituția ei a fost așa de bună încît astăzi în practică tot pe aceeași tradițiune urmează agricultura. Legea rurală dedese o nouă impulsiune agriculturii și, daca legiuitorul ei ar fi prevăzut să oblige pe săteni să conserve și să nu spargă izlazurile vitelor, ar fi fost mult mai avantajos pentru conservarea vitelor, al căror număr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nastratin ca pe vremea aceea să-i reguleze Dobrogea? Nu cumva să fi rămas de-atunci o fatalitate istorică ca socotelile ce privesc Dobrogea tot Nastratin să le facă? [12 martie 1882] ["BABELE AU TRECUT"] Babele au trecut. Ca să dezmintă tradițiunea populară, care le aruncă în spinare toate intemperiile începutului Lui Marte, ele s-au făcut amabile estimp, au cumpărat soarele și elementele, s-au îmbrăcat în haine de primăvară, și-au pus ghiocei și viorele la ureche și, cu surâsul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și amândouă aceste afirmații ale noastre sunt adevărate. "Romînul" însuși nu poate să tăgăduiască că ceea ce a supărat mai mult pe români sunt tendințele străine, apucăturile străine ale Domnilor greci, înrîurirea străină și disprețul a tot ce era romînesc: al tradițiunilor, al gloriilor, al deprinderilor românești. Și oricine va voi să cugete un moment la mijloacele prin care roșii s-au ridicat și prin cari se țin la putere va vedea că ceea ce-i caracterizează sunt tocmai apucăturile străine, și ideile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
domnul Brătianu, după tribuna Camerei, zicând că coroana României și a Moldovei au fost coroane de cositor? Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost în țară a fost rău; numai ce au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lipsi a produce efectul dorit asupra mulțimii lesne de condus la care s-ar fi adresând. Nouă însă, șaptesprezece ani de domnie ne-au dat convingerea că Maiestatea Sa a intrat în țară cu hotărârea de a duce mai departe tradițiunile bunilor Domni pământeni, ale lui Mircea 299 {EminescuOpXIII 300} și Ștefan, ale lui Matei Basarab, tradițiuni pre cari Constantin Vodă Brâncoveanu le-a sfințit prin martiriul său; și niciodată în timp de șaptesprezece ani nu am slăbit în această convingere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nouă însă, șaptesprezece ani de domnie ne-au dat convingerea că Maiestatea Sa a intrat în țară cu hotărârea de a duce mai departe tradițiunile bunilor Domni pământeni, ale lui Mircea 299 {EminescuOpXIII 300} și Ștefan, ale lui Matei Basarab, tradițiuni pre cari Constantin Vodă Brâncoveanu le-a sfințit prin martiriul său; și niciodată în timp de șaptesprezece ani nu am slăbit în această convingere, niciodată nu ni s-a dat ocazia să regretăm Domniile pământene. Iar astăzi înființarea metropoliei catolice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
exclusiv românească și de lege răsăriteană, pentru un ținut din care a ieșit familia Corvinilor, probabil și a Basarabilor și a dinaștilor din Moldova chiar. Căci iată ce zice Miron Costin în această privire: Marca muntenilor prezintă un corb (corvus) Tradițiunea despre începutul lor e următoarea: Pe când românii locuiau încă în Făgăraș, o frumoasă copilă căzând în dragoste cu Domnul Ardealului și simțindu-se grea, principele [î]i dă un inel de aur și o trimite înapoi la părinți, poruncindu-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în favoarea mea. Lovitura de stat - pentru a da puterea altuia. ["CONDIȚIUNILE CELE MAI PROPRII... "] 2264 Condițiunile cele mai proprii unei națiuni în cutare situațiune. Oameni cari nu citesc nici o carte, nici un jurnal. Lahovari, mult talent, cu multă instrucțiune. Cari sunt tradițiunile d-lui Lahovari? Sunt tradițiuni romînești? Nepotul caimacamului de la Craiova din timpul Zaverei nu știe românește, vorbește rău românește. Când vorbește Lahovari rom[înește ]*** *** când nici nu știe rom[înește ]. De convenție numai. Un regim foarte liberal și poziție parlamentară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a da puterea altuia. ["CONDIȚIUNILE CELE MAI PROPRII... "] 2264 Condițiunile cele mai proprii unei națiuni în cutare situațiune. Oameni cari nu citesc nici o carte, nici un jurnal. Lahovari, mult talent, cu multă instrucțiune. Cari sunt tradițiunile d-lui Lahovari? Sunt tradițiuni romînești? Nepotul caimacamului de la Craiova din timpul Zaverei nu știe românește, vorbește rău românește. Când vorbește Lahovari rom[înește ]*** *** când nici nu știe rom[înește ]. De convenție numai. Un regim foarte liberal și poziție parlamentară. Dionisie Fotino. Epoca apelpisiților. Zavera
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comuna Huși, după noua lege a administrației.” Toponimul Broșteni este pus în legătură cu „broaștele din bălțile formate de acest pârâu”. Redăm opinia despre Broșteni, dintr-o lucrare mai veche. „Broșteni, numită și Coloarea de Verde, suburbie a orașului Huși, județul Fălciu. Tradițiunea, despre numirea acestei localități, zice că locul fiind mlăștinos și cu multe broaște, orăcăitul lor asurzitor a provocat numirea locului de Broșteni. Această mahala din vechime forma sat aparte, tot cu numirea de Broșteni, care sat a fost dăruit Episcopiei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bunul dmv., când era june. - Destul, domnule inspector, ne-om orienta, l-întrerupse contele cu un surâs. Ne apropiarăm de castel. - Auzit-ați, zise contele, camerele contelui june. Contele acesta june a fost bunul meu. De aici se vede că tradițiunele nu învechesc neciodată. Acest conte june, așa-l numesc aici, a murit acum mai bine de cincizeci de ani, bătrân și slab. Când intrarăm pe pragul mare și boltit un aer rece și stricat ni veni înainte. Ici și colo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru (bara) marginea sa (nu-și va cunoaște lungul nasului). Ea declară așadar, împinsă nu prin suveranitatea spiritului, ci prin despotismul vanităței, declară de proprietate a ei orce rol ce are de urmare efecte mari și un renume asigurat prin tradițiune. Astfel rutina intră sub forma ei cea mai urâcioasă în spiritele unui Richard III, Shylok, marchiz de Posa, Hamlet și percurge figurele acestea și multe altele și dintr-ale comediei într-o metempsicoză oarecum reversă și-și readuce în fiece
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu e nici aplecare, nici talent, aicea esercițiul artei să se cîș[t]ige prin exercițiu; alegerea se face; fiindcă lipsesc cele două motive firești citate mai sus, se face după ușurătate, și muzică, clavirul este parola generală, dacă vo tradițiune familiară nu prescrie desemnul sau pictura. Epidemia picturei în porțelan pare a fi trecut din fericire, însă pianul a devenit endemic. Fiece element al culturei însă trebuie să cultive într-adevăr, trebuie să formeze, să înnobileze ființa internă și arătarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eclatantă dezmințire calomniilor de netoleranță religioasă a românilor, sistematic răspândite în Europa; Considerând că numele de evreu nu este numai acela al unei secte, dar și al unui neam care, deși risipit pe întreaga suprafață a globului are, însă, trecutul, tradițiunile și aspirațiunile sale proprii, la care n-a înțeles niciodată să renunțe, precum o dovedește experiența, chiar în țările unde ei nu sunt decât într-un număr cu totul restrâns, necum la noi, unde pe alocurea ei reprezint două treimi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sine dificultăți cari ar rezulta din modificări de fruntarii sau întinderi de teritorii. România Regat continuă a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program. Aspirațiunile ca și programul regatului român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
interbelică o reprezintă participarea acestuia la un concurs organizat de Societatea Cenușa în 1937. A fost vorba despre un concurs ce propunea cititorilor revistei Flacăra Sacră găsirea unei inscripții potrivite, formate din cinci cuvinte, pentru frontispiciul crematoriului care "să corespundă tradițiunii și eticei religioase a tuturor credințelor și pentru a sintetiza filosofia vieții în fața realității crude a finalului inevitabil"112. Șerboianu trimitea astfel o propunere care sintetiza crezul său cremaționist: "toate sunt cenușă, țărână, umbră!"113 Flacăra Sacră a continuat să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai multă cultură, adamismul o îndepărtează în folosul nudității de suflet și exprimare. Afară de aceste divergențe, acmeismul și adamismul se înțeleg pentru a renega de comun acord estetismul lui Valeri Briusov și misticismul d-lui Ivanov (...) poeți în fond fideli tradițiunei”. Spre deosebire de acestea, „futurismul propriu-zis” și-ar fi găsit interpretul în Igor Severianin, al cărui volum Cupa efervescentă dezvăluie însă - surpriză - un... „suflet profund rusesc”, prin „farmecul și intimitatea unor peisaje”. Preferințele lui Vinea merg către „doi poeți cu totul inclasabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]