1,003 matches
-
făcut o carieră prodigioasă în Epoca de Aur, „pe care cu îndreptățită mândrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu” cum suna continuarea obligatorie a sintagmei. Amândoi au avut incontestabil talent, câteva filme demonstrează virtuțile unui spirit care înțelege substanța friabilă a tragicului la Sergiu Nicolaescu în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) și Osânda (1976), spre exemplu, și câteva volume de poezii, Ultrasentimente (1965) și Mieii primi (1966) ne dezvăluie un poet autentic, cu o locvacitate ieșită din comun
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
care aminteam, angajând, în toate cele șase povestiri, o știință a morții. De data aceasta, Varujan Vosganian estompează frivolitățile istoriei, favorizând, în schimb, chipurile unei lumi anapoda. Drama identităților mutilate din apocalipsele supraetajate ale Cărții șoaptelor este înlocuită aici de tragicul revelat pe filieră magică. De la prima la ultima frază, Jocul celor o sută de frunze problematizează lumi ce se deschid brusc, pentru a se închide, incendiar, în interogații înalte. Textul e, de aceea, plin de aforisme despre moarte și memorie
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
sau Zile din 1903 și creații mai puțin frecventate de exegeți, ca Ferestrele, Voci sau Într-o cetate din Osroëne. Antologia oglindește, pe rând, un Kavafis „clasic”, demult fixat pe retina cititorului, și un altul „baroc”, neliniștit, înfiorat de adierea tragicului, fruct al unei lecturi mai proaspete. Editorii nu se lasă dominați de opinia comună cu privire la interpretarea simbolisticii kavafiene și bine fac, căci ne oferă o antologie originală, dar în același timp reprezentativă. Dacă ar fi, însă, numai atât, probabil că
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
de inhibant că prozatorul va îndrăzni să apară cu o nouă carte abia în 2000 - vezi romanul epistolar Inocența șarpelui. Cornel Moraru va diseca atent, la reeditarea lor integrală (Papagalii mei adorați, 2004), prozele interzise, întrezărind semnele unei vocații a tragicului, punctul lor de fugă fiind moartea, sinuciderea, lumea în cădere, agonia. Oprite de la rostirea publică, ele se vor transforma într-o povară sufocantă. Cariera lui Cornel Nistea stă toată sub semnul rupturii, aceasta fiind metafora obsesivă care informează, într-un
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
scotocești în căutarea unei coji de pâine uitate. Aceasta e o ființă umană spun minusculele degete. Și Korczak vede, în această ultimă atenție a mamei pentru copilul ei, un concentrat de respect și de tandrețe”. Scriitoarea știe să nu patetizeze tragicul și să nu transforme comicul în grotesc. Ea pune peste tot o surdină. Procedează așa când reface traiectoria vărului Léon - văr al lui Triplu B - pornit de la Ungheni pentru a ajunge în Franța „ca să facă revoluția”. Acolo e tratat cu
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
stările afective, orgoliul, frustrarea, jubilația rostirii și deziluzia în fața alcătuirilor precare ale realului. Ideea lirică dominantă e aceea că poezia modernă, poezia secolului XX și-a pierdut puritatea, frenezia originară, orfismul său liminar, căpătând o turnură gravă, anexându-și suferința, tragicul, grotescul și ridicolul unei istorii care este adesea convulsivă și dezarticulată ontic. Imaginația lirică debordantă a lui Dinescu așază în vers o imagine ironică și parodică asupra „comediei literaturii”, dar și un sugestiv tablou al lumii moderne, cu paradoxurile și
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
una, și alta, fiindcă am îndrăznit să ne apropiem de ceva ce depășește simțămintele omenești”. Cu 10 ani înainte de întemnițare, Ecaterina Lovinescu intuia perfect zonele eliberatoare dintre ele. Anume, un fel de suprauman, desprins, în fond, din aceleași accente ale tragicului. Trăia, de bunăseamă, sentimentul pregătirii Euridicei preaiubite cu singurătatea absolută. La modul ideal, orice relație dintre mamă și fiică este o poveste de dragoste. Nici urmă de rivalitate în Scrisori către Monica. Fiica își iubește părinții, chiar divorțați, cu egală
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
Deghizamentul rămâne o parte din recuzita impusă oficial. Rarele dezvăluiri, ca și prea desele învăluiri, sunt apanajul Puterii diabolice. Cu aceasta toți par, în fel și chip, înfrățiți. Se slăbește șurubul de către oficialitate, și perspectiva se modifică. Dincolo de eroism, apare tragicul. Un reportaj al ziaristului - inevitabil și propagandist, chiar dacă talentat -, despre animalul care ucide un om, nu era nici măcar un fapt divers semnificativ, după standardele presei de senzație de oriunde. Dar reportajul este, la timpul și locul scrierii sale, incriminat. El
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
Sadoveanu (1981), Poezia lui Eminescu (1989). Particularitățile fundamentale ale literaturii române sunt definite prin investigarea modului în care creatorii concep spațiul și timpul, sacrul, natura, alteritatea, coincidența contrariilor, voința de a trăi, capacitatea de a cunoaște dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitorii din diferite perioade este urmărită modalitatea de construire a epicului, a tipologiei personajelor, a înțelegerii raporturilor dintre tradiție și inovație, dintre tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
de (ne)sfârșit * Literatura, vis dirijat * Zădărnicia nemuririi * Labirintul perfect * Memoria universului * Roata, șarpele și crucea * Răzbunarea cărților necitite * Predestinarea * Suntem simultan victima și călăul * Dreptatea este (in)umană? * Sămânța unui infern posibil * Viața este un vis * Schimbarea identității* Insinuarea tragicului * Necesitatea nebunilor * Destinul Minotaurului * Orgoliul zeilor vs. orgoliul oamenilor * Punctul în care „converg toate punctele” * Deșertul * Uitarea * Sacrificiul * Inspirația și voința divină * Imposibilitatea oricărei originalități. * Muzica misterioasă și interogativă a Lumii A doua convorbire Despre convergența ideilor și a miturilor
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
umblă rupt. Marin Preda în Marele singuratic O femeie poate să ierte orice, în afară de faptul să nu-ți pese de ea. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Femeile nu prea au obiceiul să-și argumenteze dorințele și nici nu prea le aud pe cele care li se opun. Dar au aproape întotdeauna în mână mijloacele de presiune. Marin
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
să nu fac politică. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este! Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul. citat din Marin Preda Inteligența lucidă este aceea care poate să recunoască meritul marilor intuiții. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Erorile fatale nu apar, adică nu se săvârșesc pe neașteptate, au un preludiu, dar cine e
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Preda Tatăl lui Petrini: Sunt oameni pe care învățătura îi face oameni! Pe tine te-a făcut un nerușinat! replică din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Ce mai iubit dintre pământeni Dacă omul nu mai are nimic sfânt, se sălbăticește și degenerează, dar omul poate fi o ființă morală și fără religie. Religia, eu n-aș zice că e opiul popoarelor, ci expresia
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Poate la mijloc e o neînțelegere. Poate că iubește pe altcineva. Ei da, e un pâar care trebuie băut, îl bei, te încovoi de durere, pe urmă te redresezi.” 3. „A ști să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpânii tragicul.” 4. „Când iubești, iubirea trebuie împlinită, orice-ar fi, fiindcă nu se știe dacă te vei mai întâlni vreodată cu clipele acelea. „ 5. „Orice s-ar zice, un bărbat care să-ți placă, să te simți cu adevărat bine cu
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
forme agravate de degenerare, de regresie la animalitate. Tarantino își fabrica un răzbunător, sclavul transformat într-un fel de Zorro, aplicând legea talionului, necru- țând pe niciun membru al clasei exploatatoare, inclusiv pe colaboraț ioniștii de culoare, jucându-se cu tragicul, convertindu-l în comics. Înțelegerea situației în profunzimea ei tragică se află pe primul plan în filmul lui McQueen. Regizorul nu ne oferă iluzia unui bine care se succede răului, pentru că nu există compensație pentru viețile furate, nici măcar aceea a
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
Pe de altă parte la ce s-a ajuns la ora actuală în România mă refer la ce fac aceste figuri politice interesante de astăzi ai putea să scrii un român în cinci părți cu epilog în care să împletești tragicul cu comicul. ,,Ai dreptate Vasea s-a pierdut bunul simț și educația cea mai elementară, dar nu uită că și aici în Spania cazurile de corupție sunt multe și ajung chiar și printre politicienii lor de vază,“ spuse Doru. Se
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
din Nucșoara - Argeș, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”. În fapt, Gheorghe Sută fiind fratele avocatului Nicolae Sută, viitorul șef de cabinet al președintelui PNȚ, Ion Mihalache. Viața lui Ion Pena s-a desfășurat sub zodia tragicului, ca să nu spunem a blestemului. A avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care părinții i-au condus pe ultimul drum al vieții. Prietenia să cu Gheorghe Sută
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
re)construit Pânzarul Ștefanian, o ambarcațiune din vremea măritului Voievod. Revenind la însemnările lui Melchisedec Ștefănescu, observăm că la ziua de 15 august, când cinstim Adormirea Maicii Domnului, Ierarhul completează că tot în 15 august, alt an, ”s-a întâmplat tragicul, dar eroicul sfârșit al Domnului Constantin Brâncoveanu și a patru feciori ai lui, plus sfetnicul Ianache - ginerele Voievodului. Era în Constantinopole, la anul 1714. Sultanul a promis grație fiilor, dintre care unul era logodit, dacă se vor lepăda de creștinismul
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
copiilor este, astfel, un roman despre zeitgeist. Romanul este alcătuit din treisprezece capitole, pe care autorul le numește ,,stadii”, de fapt trăsături sau comportamente, atitudini specifice ale spiritului uman: Așteptarea, Grija, Sentimentul, Nebunia, Supraviețuirea, Magia, Jocul, Sexualitatea, Spiritualitate, Munca, Percepția, Tragicul și Echilibrul. Ne oprim asupra celui care ni se pare și cel mai semnificativ: Grija. În filosofia germană și în special în cea existențialistă, heideggeriană, trăsătura sau atitudinea umană cea mai definitorie este Grija (Sorge). Aceasta este și atitudinea scriitorului
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
decît discreția noastră ipocrită și sterilă. Cei mai mulți văd În ea o cabotină, neputînd depăși limitele unei logici comune sînt convinși că ea Își inventează cu obstinație situații limită pentru a deveni un caz, dar Birgit are o autentică vocație a tragicului Împins pînă la autodistrugere. Intuiește exact că drumul cunoașterii trece prin subterană. Spune adevăruri grave pe care nimeni nu e dispus să le audă, de aceea izolarea ei devine tot mai insuportabilă. Mă tem pentru ea. În ultima vreme mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deschide gura, glasul taie ca un metal. Că regizorul a recurs la subterfugiul microfoanelor de scenă, și aceasta a fost o idee catastrofală pentru spectacol, dar folositoare pentru biata Loredana. Actrița e patetică în mod deplasat, nu-i vine bine tragicul, nu poate să fie, în dragostea ei, nesentimentală, teribilă și fragilă în același timp... Știe ea, aia care semnează cronica asta tâmpită, că vocea mea e groasă din cauza țigărilor și a băuturii, îmi ține și lecții, că... o actriță așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
colecție de eseuri, din care vândusem peste o sută de mii de exemplare. Le-am vorbit despre cum poți face un spectacol din viața ta, despre elementele dramatice care subzistă În viața oricărui om, despre plăceri, despre forța imaginativă a tragicului, despre cum pasul care te apropie de moarte te poate transforma, paradoxal, Într-o persoană plină de viață... Pe scurt, genul de nonsensuri pe care le spun eu de-obicei, dar presărate cu umor. Aa, dar nu face fața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Bernhard Riemann, ce-a fost altceva decât viața unui izolat, aproape a unui călugăr? În opoziția cu această claustrare, cu această "stilizare" ce-și are măreția ei, în Franța, istoria gândirii, ca de altfel istoria pur și simplu, amplifică semnificația tragicului dincolo de margini. Fie încenușarea înaltelor haruri geometrice ale lui Pascal pe rugul unei credințe mistuitoare; fie duelul stupid care, într-o dimineață lividă, ni l-a răpit pe Galois lângă Gentilly; fie soarele satanic al pubertăților violente, sublimând geniul lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fiecare poem.” (Cezar Ivănescu) „Iată, în cuvintele Aurei Christi, curgând abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, să nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii.” (Nicolae Balotă) „Aura Christi este cea care posedă cel mai profund sensul tragicului. Discursul său liric, de o forță verbală și imaginativă excepționale, nu evită pathosul, mai puțin în textele alese aici, făcând astfel o excepție de la regula generală remarcată de generația optzeci. Exilul individului și cel al spiritului se suprapun”. (Sorin Alexandrescu
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
a lumii “, la „lupta dintre visceral și real “. În A cincea elegie, (sub pecetea nunții din real, în „tentația realului “), se condamnă increatul la o perpetuă așteptare, /la o încordare a înțelesurilor în ele însele/până iau forma merelor...; «urmează tragicul opțiunii (A șasea elegie), apoi opțiunea pentru real (A șaptea elegie), cântec al identificării cu ciclurile naturii, apoi aspirația spre un tărâm imaginar de puritate rece și zbor absolut (A opta elegie, hiperboreeana); toate acestea constituie o suită în dialectică
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]