2,444 matches
-
e alta, fără oglinzi, proiecții sau utopii ca moduri de reflectare. Simularea este impasibilă, de netrecut, fără exteriorizare, ca un mat la șah. Nu putem trece în partea cealaltă "prin oglindă", așa cum o puteam face în anii de aut ai transcendenței.
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
în mare măsură de ateismul lui Sartre și agnosticismul lui Heidegger, pozițiile profund religioase ale lui Pascal și Kierkegaard au exercitat o influență importantă asupra gândirii teologice din secolul al XX-lea. În acest sens se poate înțelege tratarea rolului transcendenței și a limitelor experienței umane în filosofia lui Karl Jaspers. Protestanții germani Paul Tillich și Rudolf Bultmann, filosoful catolic francez Gabriel Marcel, ortodoxul rus Nikolai Berdiaiev au preluat ideile lui Kierkegaard, după care simțul datoriei și credibilitatea unei persoane reprezintă
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
filosofiei românești, cu un profil distinct printre alte filosofii naționale. Constantin Noica, care a devenit unul dintre cei mai proeminenți filosofi români, gândea că filosofia românească se caracterizează prin păgânism, cosmicism (adică lipsa undei separări acute a lumii oamenilor de transcendență) și determinism (sau mai curând, „fatalism”). În timpul perioadei comuniste de după 1965, existența unei filosofii românești specifice a devenit o dogmă incontestabilă. Relatările oficiale, puternic influențate de doctrina național-comunistă, așa-zisa ideologie protocronistă, vorbeau chair despre „filosofia geto-dacilor”. Ele au afirmat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența, Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în română și l-a tradus de asemenea pe Kant. Corneliu Mircea este psihiatru și, de asemenea, filosof, încurajat de Noica, dar nu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Apărută În ediție de lux la Editura « Semne», În primăvara anului 2010, cartea cu poeme domnești, pe care ne-o dăruiește poetul Theodor Răpan, este un mirific labirint prin care transcendența metaforei scapă din gravitatea a ceea ce am fost Învățați să denumim „timp fizic”. Învrăjbirea vorbelor, domolirea lor, tot acel fastuos colorit al unui „A fost odată ca niciodată” basm dublat de pojghița tot mai subțire de realitate, cartea poartă colb
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
un vocabular arhitectural dinamic de bolti, cupole, domuri, semi-domuri și coloane. Moscheea a fost transformată dintr-o cameră înghesuita și întunecată cu arabescul acoperind toți pereții într-un sanctuar de echilibru estetic și tehnic, elegantă rafinată și o aluzie la transcendență cerescă. În patria lor în Asia Centrală, turci trăiau în ceea ce putem numi domuri, cum ar fi corturi adecvate pentru mediul lor natural. Aceste corturi au influențat mai tarziu arhitectură turcească și artele lor decorative. Selgiucizii ajunși în Iran, au întâlnit
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
Dumnezeu și față de aproapele. În aceste condiții, cunoașterea lui Dumnezeu nu este una conceptuală ci o trăire duhovnicească, de natura percepției. 2. Dumnezeu este inaccesibil în ființa sa, atât în viața de aici cât și în cea viitoare, deoarece este transcendență absolută. Omul este capabil de un act de îndumnezeire numai prin Har sau prin Energie. 3. Energiile nu sunt emenații divine ci viață dumnezeiască, acordată făpturilor. Energiile sunt Dumnezeu însuși. În câteva epistole, Palamas vorbește despre energiile divine necreate (gr
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
era prezentat ca o entitate gânditoare binevoitoare, mesajul trimis de Marele Zid din "3001" are nevoie de 450 de ani pentru a ajunge la destinație și a primi răspuns, iar monolitul este destul de drastic în aprecierile legate de rasa umană. Transcendența lui David Bowman ca un Copil-al-Stelelor este explicată acum ca un caz firesc de încărcare într-un calculator. În "2010", Bowman îi apare lui Floyd folosindu-se de praful din cabină, pe care îl aglomerează să formeze propriul corp și
3001: Odiseea finală () [Corola-website/Science/323991_a_325320]
-
Tradiția Bisericii Îl înfățișează pe Dumnezeu fiind oricând dispus în a ieși din transcendența Sa, pentru a-l mângâia sufletește și a-l ajuta pe cel amenințat de iminența morții. Deci, creștinul nu este singur, părăsit sau izolat. El înaintează spre bucuriile veșnicei Împărății cu și în Hristos, aflând în El pe Cineva care
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
tot mai mult de tehno-știința invadatoare și transformată într-o pseudoștiință. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, riscă să devină omul atomizat care trăiește numai pentru producție și consum, golit de cultură, politică, sens, conștiință, religie și orice transcendență. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluția umanității sau "ultimul om". În ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.""
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
părea mai înainte, perfecțiunea (τελειότης) este un progres (προκοπή) continuu. 22 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 948A. 23 In Canticum canticorum, 5, P. G. XLIV, col. 876 B. Norme de redactare Este expresia transcendenței ousiei divine, forma eminentă a teologiei negative 24. Infinitul divin nu se epuizează niciodată. Fiecare experiență în unirea cu Dumnezeu descoperă sufletului supraabundența energiilor dumnezeiești și îndumnezeitoare, comunicându-i o nouă putere de urcare spre bine, încât sufletul se vede
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
atunci când privim realitatea ne confruntam cu granițe pe care metoda empirică (științifică) nu le poate transcende. Din acest punct individul este pus în fața unei alegeri: fie se scufundă în disperare și resemnare, fie face un salt spre ceea ce Jaspers numește Transcendență. În timpul acestui salt, indivizii se confruntă cu propria lor libertate fără limite, pe care Jaspers o numește Existență, și pot, în final, avea experiența existenței autentice. Transcendența e pentru Jaspers, ceea ce există dincolo de lumea spațio-temporală. Unii comentatori cred că prin
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
scufundă în disperare și resemnare, fie face un salt spre ceea ce Jaspers numește Transcendență. În timpul acestui salt, indivizii se confruntă cu propria lor libertate fără limite, pe care Jaspers o numește Existență, și pot, în final, avea experiența existenței autentice. Transcendența e pentru Jaspers, ceea ce există dincolo de lumea spațio-temporală. Unii comentatori cred că prin formularea Transcendenței ca ultimă non-obiectivitate (sau ni-mic-nicie), Jaspers ar fi un reprezentant modern al monismului, deși a subliniat continuu necesitatea recunoașterii validității atât a subiectivității cât și
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
acestui salt, indivizii se confruntă cu propria lor libertate fără limite, pe care Jaspers o numește Existență, și pot, în final, avea experiența existenței autentice. Transcendența e pentru Jaspers, ceea ce există dincolo de lumea spațio-temporală. Unii comentatori cred că prin formularea Transcendenței ca ultimă non-obiectivitate (sau ni-mic-nicie), Jaspers ar fi un reprezentant modern al monismului, deși a subliniat continuu necesitatea recunoașterii validității atât a subiectivității cât și a obiectivității. Deși a respins într-un mod explicit toate doctrinele religioase, incluzând și noțiunea
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
continuu necesitatea recunoașterii validității atât a subiectivității cât și a obiectivității. Deși a respins într-un mod explicit toate doctrinele religioase, incluzând și noțiunea de Dumnezeu personal, Karl Jaspers i-a influențat extrem de mult pe teologii contemporani prin enunțarea filosofiei transcendenței și a limitelor experienței umane. Tradiția gândirii mistice occidentale, în special ideile lui Meister Eckhart și Nicolaus Cusanus l-au influențat de asemenea pe Jaspers. A studiat foarte atent și filosofia Orientului, în special oprindu-se asupra Budismului. Jaspers a
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
tânără față", "mama", "narcisista", "prostituată", "îndrăgostită", "femeia mistica" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evita capcană unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendență a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiata pe libertatea umană. ""Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext"", ele ""fac inventarul lumii fără a încerca să-i descopere sensul"", subliniază ea în finalul cărții, pentru
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiata pe libertatea umană. ""Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext"", ele ""fac inventarul lumii fără a încerca să-i descopere sensul"", subliniază ea în finalul cărții, pentru a distinge adevărata miză transcendență a luptei, înscrisă în contextul devenirii generale a subiectului. Diverse mișcări și denominații feministe revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura teoretică a doctrinei. Teoria feministă este extensia feminismului în domeniul teoriei și filozofiei. Este constituită
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
cereasca risipire, împărtășire în tot și în toate. Incest, crimă, nebunie - amantă, soră, înger... Totul se aduna și se mistuia alături de carnea aceasta incendiată și totuși fără viață...”" Simțirea rănii sângerânde a Christinei rupe însă vraja dragostei, iar unificarea și transcendența conștiințelor nu se mai produce. Martor al unei posibile minuni, Egor devine un damnat care a văzut și n-a fost demn, fiind condamnat astfel la memoria veșnică a propriul său eșec: "„Ești și tu ca toți ceilalți, Egor, dragostea
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Mediu apare și a treia facultate a gândirii numita speculatio (speculum - oglinda; în lb. greacă teoria - gândire teoretică; a teoretiza = a ridica ceva la nivelul speculațiunii). Și la Aristotel apare termenul de gândire speculativă atunci când este vorba de divinitate, de transcendență. Immanuel Kant (1724-1804) - face distincția între sensibilitate și intelect, și între intelect, rațiune și speculațiune. Intelect - se referă la obiectele perceptibile senzorial, la stări de fapt și la situații obiectuale. Rațiune - se ocupa cu formele gândirii, referitoare la esența lucrurilor
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
vin cu un vocabular arhitectural dinamic alcătuit din bolți, cupole, semidomuri și coloane. Moscheea a fost transformată dintr-o cameră înghesuită și întunecată, cu pereții acoperiți cu arabescuri, într-un sanctuar al echilibrului estetic și tehnic, al eleganței rafinate sugerând transcendența celestă. Un alt sub-stil distinctiv este arhitectura indo-islamică din Asia de Sud, o fuziune între arabi și Asia centrală, între elemente persane și cele locale hinduse. Cele mai faimoase exemple de arhitectura mogulă sunt seria de mausolee imperiale , care a început cu
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Cioplitoarea-în-lemn pentru a-l înfrânge pe Oțel, Pham inițiază "Contramăsura," o substanță/dispozitiv nanotehnologică asemănătoare unui mucegai, de proveniență Transcendentă. Contramăsura afectează drastic marginile Zonelor Gânditoare din acel sector al galaxiei, ducând la pătrunderea Zonei Lente într-o parte a Transcendenței. Ruptura învăluie și distruge Molima, dar îl ucide pe Pham și îi lasă pe ceilalți oameni pe lumea lupilor, aflată acum în Adâncul Zonei Lente. Un mesaj din Rețeaua Cunoscută estimează că acest eveniment a îmbrâncit mii de civilizații neevoluate
Foc în adânc () [Corola-website/Science/321078_a_322407]
-
în opera lui Clarke o reprezintă ideea că evoluția unei specii inteligente îi va face pe membrii acesteia similară unor zei. Această temă a fost explorată în romanuldin 1993, "Sfârșitul copilăriei", și atinsă în treacăt în romanul "Imperial Earth". Ideea transcendenței prin intermediul evoluției pare să fi fost influențată de Olaf Stapledon, care a scris o serie de cărți care tratează această temă. Despre cartea din 1930 a lui Stapledon, "Last and First Men", Clarke a declarat că "nicio altă carte nu
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
și Abraham Joshua Heschel au folosit, de asemenea, această expresie. Termenul este folosit, de asemenea, pentru a descrie o revelație a unicității unor lucruri considerate anterior ca fiind diferite. O astfel de perspectivă în unitatea lucrurilor este un fel de transcendență și apare în diferite tradiții mistice.
Coincidentia oppositorum () [Corola-website/Science/337106_a_338435]
-
de „o lume pe care o considerau lipsită de semnificație spirituală și culturala”, voind să fie superiori acesteia și să provoace „secultarismul prin fanatism religios”. Olson denumește concertele acestor formații drept „ritualuri muzicale prin intermediul cărora poți atinge solidaritatea scenică și transcendență mistica”. Unii reprezentanți proeminenți ai scenei susțin ideea că black metalul nu trebuie să reprezinte vreo ideologie particulară. De exemplu, Jan Axel Blomberg (Hellhammer) declară într-un interviu cu Metal Library că „black metalul actual este doar muzica”. Asemenea lui
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
mod „agresiv”. Singurul element care-l singularizează pe autor este, în opinia lui C.T. Popescu, motivația exploratorului: el a părăsit Pământul din mizantropie și dezgust față de o societate depravată și lipsită de conștiință socială, dar și dintr-o credință în transcendența umană (adică într-un „punct Omega”).
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]