464 matches
-
unitatea unui grup nu poate fi decît transcendent sau sacru pentru acesta. Ceea ce nu înseamnă nici supranatural, nici religios, ci pur și simplu în afara cîmpului experienței. Sacrul este în afara jocului: ceea ce nu sîntem liberi să manipulăm, să ironizăm ori să transgresăm. Partea non-ludică a societăților ludice. Laicitatea este sacră pentru republicani, Constituția Statelor Unite pentru americani, ca și cuvîntul Coranului pentru musulmani etc. Există tot soiul de sacralități, și nici una nu dispare decît în beneficiul alteia. Oskar Panizza, autor al unui Concile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de cele peste șase mii de limbi prezente pe planeta noastră. Nu este deci surprinzător că Andrei Șerban nu a ezitat să prezinte Întregi spectacole În limba greacă clasică, inaccesibilă chiar și grecilor contemporani. În cuvinte sunt ascunse vibrații care transgresează frontierele diferitelor limbi. Aici se află, poate, secretul magic al creației lui Andrei Șerban - În captarea vibrațiilor care unifică diversele forme estetice, cuvintele, muzica, imaginile, mișcările corpului, schimbarea continuă a sentimentelor și activității mintale. Percepția vibrațiilor nu este un act
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
perspectivă de comparație, rezultată din analiza structurii interne a celor două opere și mai ales din emoția estetică provocată de receptarea marcat subiectivă, reprezintă modul de captare și de reîmprospătare a echilibrului sufletesc, mult tulburat, forma prin care aroma tămâii transgresează în muzica sferelor.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
ca o aspirație ascensională spre sublimul spirit. Dacă grandoarea mării e de nuanță spațială, grandoarea pădurii și a muntelui e de nuanță temporală, cu tendință de reintegrare în timpul mitic. Copacul și omul au corespondențe tainice. De la vizual și auditiv sufletul transgresează în imaterial și invizibil, dar căile luminate se arată numai celor care surprind metamorfoze și miraje precum în sadoveniana "feerie a codrului, sub luna albă de iarnă". Omul și natura se întrepătrund, au clipe când "își spun ceva neînțeles, ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de deasupra orașului. Frumusețea lui în imagini și poezie. Cititorului iubitor de poezie i se întâmplă că aude parcă un sunet de orgă, cutremurându-și fibra cea mai intimă, ridicându-se dincolo de zbaterea efemeră și încearcă un extaz abstract care transgresează impuritatea efectelor. Are senzația că urmărește o ființă intrând nepermis în spațiul ei de rezonanță sufletească. Scuza ar fi că acest "popas" îl face sub razele soarelui ce dau o lumină strecurată vibratoriu precum în poienile textuale ale codrului marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de o accepție mai largă și nu de aceea strictă, legată de structura tragicului ca atare, care e câteodată o formă din care nu se poate ieși. Dacă definim tragicul prin existența unui obstacol pe care, în mod obligatoriu, îl transgresezi, cu consecințe inevitabil fatale, funeste, acesta ar fi ca o lege care te ucide, dar trebuie neapărat s-o transgresezi. Dacă dăm tragicului o accepție mai largă și mai sugestivă, deci nu mai suntem în accepția propriu-zisă a tragicului, aicea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
formă din care nu se poate ieși. Dacă definim tragicul prin existența unui obstacol pe care, în mod obligatoriu, îl transgresezi, cu consecințe inevitabil fatale, funeste, acesta ar fi ca o lege care te ucide, dar trebuie neapărat s-o transgresezi. Dacă dăm tragicului o accepție mai largă și mai sugestivă, deci nu mai suntem în accepția propriu-zisă a tragicului, aicea evident că această corelație posibilă se oferă de la sine. De ce se oferă de la sine ? Pentru că este vorba de pragurile extreme
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
calcul, nici răutate”. În context grecesc precreștin, greșeala nescuzabilă, penală se numește hybris: orgoliu al omului și rătăcire dorită de zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
arghirofilie, neglijarea Îndatoririlor față de părinți, respingerea cuvintelor profeților; transformarea Templului În prăvălie etc. Dar aceste derapaje se puteau „rezolva” prin pocăință. Atunci Însă când aceștia Își Îngăduie să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu lucrările lui Beelzebul, ei ating apogeul răului, transgresează limita limitei limitei, peste care, odată trecut, nu te mai poți Întoarce. Dispare posibilitatea convertirii. interpretarea proprie lui Atanasie Axiomele de pornire susțin paradoxul extraordinar al „insului” Isus, om și Dumnezeu: Dumnezeu s-a făcut/a devenit carne (sarx) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
un început. Alt simbol întâlnit în operă este „dansul“, care are un caracter magic Niculina imită ritmurile lumii, disturbând desfășurarea monotonă a timpului. Dansul are același rol, ca și în La țigănci, de a înțelege destinul și posibilitatea de a transgresa timpului său limitat. Se vorbește foarte mult despre libertatea absolută, iar spectacolul, acea „artă magică“, este singura lor șansă de a o cunoaște. Se observă că Niculina își schimbă mereu costumația, încât uneori nu este de recunoscut, însă Anghel D.
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
monstruos”. Enormitatea provine din această dilatare a sentimentului național care dizolvă granița sanitară dintre spațiul public și cel privat, dintre politica de stat și logica restrânsă a unei gestionări a spațiului domestic. Avem aici o multiplicare vertiginoasă a violenței, care transgresează o altă frontieră legitimă, cea din abstract și concret, „pumnalul” și „toporul”, corpuri delicte, sunt așezate alături de „conspirații”, „comploturi”, „asasinaturi” ca forme ale violenței politice, sprijinite pe o raison d’état. Comportamentul represiv a cunoscut și el o metamorfoză burgheză
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de ambiguități și reflexe stranii. Să ne întoarcem însă la antiromantismul funciar al scriitorului ! Sensibilitatea romantică face loc simbolismului, ea însă continuă prin epigoni mult timp după ce „ultimul mare romantic” se stinge din viață în 1889. Însă sensibilitatea romantică a transgresat limitele genurilor literare și a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Porțile Caspice, revelația unei vieți întru edificarea sinelui. Romanul istoric Emisfera de dor (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor), are ca fundal istoric expedițiile lui Traian în Dacia. În prim-plan se impune Hadrianus, urmașul lui Traian care va avea semeția să transgreseze istoria construind un mit din scenariul pe care un „mesager dac” i-l înmânează. Romanul, cu o scriitură exoterică, datorită expozeurilor personajelor care încearcă să clarifice mituri și rituri (departe însă de puterea de sugestie din Memoriile lui Hadrian de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
asumare a unui rol străin, în care este mimată personalitatea imaginilor și forțelor care te domină și determină, fie aceștia părinți, profesori sau zei", este ,,un scenariu elementar, în care copilul, asumându-și un rol, nu ajunge să-l și transgreseze prin interiorizarea reacțiilor potențiale ale celorlalți. Simpla joacă este o succesiune de roluri nelegate între ele și care nu au ajuns să se organizeze într-un întreg" versus jocul implică faptul că ,,nu este de ajuns să-ți asumi rolul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Feminism șFeminismul radicalțxe "„feminismul radical", 1973, Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics șPolitici sexualeț, 1979, Gerda Lernerxe "„Lerner,Gerda", The Creation of Patriarchy șCrearea patriarhatuluixe "„Crearea patriarhatului"ț, 1986). De asemenea, se întărește ideea că femeile trebuie să fie solidare, transgresând granițele rasiale: „Sisterhood is powerful!” (Suroritatexe "„suroritate"a înseamnă puterexe "„putere"!) este lozinca solidarității între femeile din rase diferite. Această solidaritatexe "„solidaritate" este însă, uneori, pusă sub semnul îndoielii de către afro-americane. Când dubla oprimarexe "„dublaoprimare", de sex și de rasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
istoriografia consemnează drept interesante doar marile acte politice sau marile bătălii (de independență, de clasă, aboliționiste). La aceste categorii de acte, femeile au participat foarte puțin și marginal și, în genere, nu le-au decis ele, nefiindu-le îngăduit să transgreseze rolul de gen6. Femeile par astfel marginale în construirea civilizației și neesențiale în ceea ce privește faptele cu semnificație istorică. Istoria e povestită de jumătatea bărbătească a umanității și din punctul ei de vedere. Din jumătatea aceasta lipsesc cei care nu au făcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
o mai mare latitudine de acțiune În condiții de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. Rolul societăților transnaționale (STN) de determinare și de promovare a interdependențelor globale, prin intermediul ISD, este În continuă creștere. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut la 78 000, având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
impactului indus de provocările lansate de procesul de globalizare În curs de desfășurare, dar totodată ca principala forță modelatoare a Însuși acestui proces . Rolul societăților transnaționale de determinare și de promovare a interdependențelor globale este incontestabil. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Întrebări recapitulative: 1. Numiți motivațiile care stau la baza expansiunii CTN? 2. Caracterizați categoria ISD aflate În căutare de resurse. 3. Caracterizați ISD aflate În căutare de piețe. 4. Argumentați realizarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
exploatarea resurselor naturale și a forței de muncă ieftine. Astfel, STN preiau riscul lansării unor produse noi la export. Acesta a constituit de fapt rolul istoric al STN În dezvoltarea exporturilor economiilor slab dezvoltate. În prezent, acest rol s-a transgresat În special spre exporturile de produse care Înglobează un grad Înalt de tehnologizare, spre produse a căror cerere este dinamică În comerțul mondial: produsele electronice, aparatele, mașinile Exporturile țărilor În dezvoltare de produse intensive În tehnologie crește, În prezent, mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și la momentele obiectivării prin cunoaștere-comunicare ale gândirii umane. „Imperialismul științelor”, idee care a marcat conștiința epistemică a perioadelor istorice ale științei formale pure a Antichității, ale mecanicii clasice, ale experimentalismului secolului al XVII-lea și ale pozitivismului, a fost transgresat prin descoperirile fizicii contemporane. Trei dintre acestea au afectat tabuurile pozitiviste, cu precădere problemele cauzalității, măsurătorii și ale obiectivității: este vorba despre mecanicile indeterministe: relativistă, cuantică și ondulatorie. Substanța descoperirilor revoluționare ale fizicii moderne o constituie orientarea epistemologică mai deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de Ion Torcălău, ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce îi sunt atribuite, cum ar fi îngrijitul fratelui său
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe und' se umbrește,/ Că dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir găitănește,/ N șase sempletește” (București). Cerbul își arogă însă și dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și prin livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte” (București). Cel mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-mpărat!” (Broșteni - Brașov). Regresul în formele originare are aici forma somnului greu, motiv întâlnit mai ales în basme și care a fost interpretat drept semn al contagiunii cu neantul. Mai mult, acoperirea chipului (caracterizat de paloarea specifică ființelor ce transgresează lumile) este un simbol și o marcă a întoarcerii spirituale în momentul zero al creației, când natura prolifera nestă¬vilită. Vegetația cotropitoare (în mijlocul căreia doarme fiara în colindele de fecior) nu reprezintă haosul, ci prima fază a creației, cea a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aceea te poate scoate din toate relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar la frontiera lui, chemată de încercările de transgresare. Deși Dumnezeu și Sfântul Petru transgresează limitele uranice și pătrund în profan, mai ales în povești, funcția lor inițiatică se desfășoară în dimensiunea sacră. În planul uman, împăratul și baba de la capătul împărăției au funcție ritual-didactică. Împreună, cei doi refac perechea parentală și mijlocesc ieșirea din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imagine exahaustivă a grupului familial din care a fost smuls. Structura reiterată obsesiv realizează în plan stilistic imaginea hipertrofiată a dispariției neofitului din durata istorică. Un număr limitat de reacții sunt proprii umanului circumscris planului mărginit și doar neofitul poate transgresa spațiul profan, dovadă că fecioara va fi cea care îl va găsi în vârf de munte, deci într-un topos inițiatic. Succesiunea amețitoare a evenimentelor din basme solicită, la răstimpuri, perioade de respirație pentru o mai bună conștientizare a evenimentelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]