451 matches
-
care constă în deplasarea periodică a ciobanilor cu turmele de oi, de două ori pe an, de la șes la munte sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor important și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor important și pentru a explica influența românei asupra limbilor popoarelor învecinate. În volumul 101 cuvinte românești exportate se va vedea că cele mai multe dintre aceste cuvinte provin din terminologia pastorală (brânză, fluier
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au favorizat „exportarea“ unor cuvinte diferă în funcție de idiomuri, țări și epoci. Pentru împrumuturile populare, care se realizează pe cale orală, factorii principali sunt cei geografici (contactele cu popoarele vecine sau cu minoritățile de pe teritoriul românesc), economici (păstoritul practicat mult timp prin transhumanță, vechea ocupație a românilor) sau politici (alianțe temporare cu țările vecine, azilul acordat revoluționarilor bulgari în secolul 19, în epoca premergătoare independenței). Cel mai reprezentativ domeniu onomasiologic pentru exportul de cuvinte din română este terminologia pastorală (în slovacă sunt douăzeci și cinci
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mamă bună și adevărată a celei moldovenești”, vorbită de „coloniile romane” aduse și amplasate de Traian cu precădere în zona estică a Daciei, ca scut mai puternic contra sciților barbari. Și pentru că romanii din Moldova ar fi (re)romanizat prin transhumanțele lor celelalte zone, „locuitorii Valahiei și Transilvaniei au aceeași limbă ca și moldovenii”, cu deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pastír; de la albanezi îl au aromânii, care-l întrebuințează foarte rar, căci numele păstorului de oi e la ei picurar; de la bulgari l-am împrumutat și noi. (Harta răspândirii cuvântului) arată cum acest termen a trecut, adus de păstori în transhumanță, din Țara veche în Ardeal, unde totuși se păstrează vechiul termen păcurar” (p. 313). Am subliniat în citat faptul că cioban ar fi de origine „turcească”, adică osmanlâie, și nu „turcică”, ceea ce înseamnă că S. Pușcariu îl raportează la secolele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
românii au apărut în urma cuceririi de către romani a strămoșilor autohtoni, percep substratul, alături de latinitate, drept componentă esențială a spiritului românesc. Teoria tradițională s-a constituit și se menține constant în opoziție față de simțirea populară. Bazată pe ideea arborelui genealogic, pe transhumanță, nomadism și năvăliri barbare, etimologia tradițională a cantonat gândirea istorică în latinitate, lăsând doar limbii albaneze șansa de a oferi câteva date vagi despre limba unui imperiu căruia Roma îi plătea cândva tribut. Totodată această etimologie a anulat latina vie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă aparte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Datinele și credințele poporului român). În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir explică larga răspândire a acestei cereale: grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de ori, iar meiul (numit „mălai“) de 300 de ori. Mai există o explicație: transhumanța, specifică păstorilor români din pricina reliefului și a climei, impunea cultura cerealelor nepanificabile, precum meiul sau orzul. Acestea sunt culturi sezoniere, semănate primăvara, atunci când turmele pleacă la munte, și culese toamna, după întoarcerea păstorilor la șes. Culturile de porumb au fost
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja pierdute) care confirmă regula. Nu putem decât să ne închipuim cum, în cadrul transhumanței, ciobanul vindea brânză ca să cumpere mălai, iar țăranul de la șes cumpăra brânză vânzând mălai. Întâlnirea acestor două ingrediente a monopolizat mămăliga noastră. Și polenta a fost cantonată într-o bucătărie regională, dar mămăliga pare de-a dreptul „insularizată“ atunci când vorbim
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ne lingă capre negre jucau șotron printre piscuri impetuoase înfipte în pragul cerului ca niște junghere am desenat poteci pe trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
neschimbat în sat, oamenii cu aceeași curiozitate ieșind la porți și prin curțile lor aceeași sărăcie statornicită în timp, singurele meserii practicate prin zonă sunt legate de lemn și piatră și căruțe cu coviltir coboară ritmic la câmpie într-o transhumanță fără glorie, cea a ciubarelor, a scândurilor și a merelor, n-aș putea spune că nu văd semne ale schimbărilor, reclame comerciale, coca-cola, hollywood vraja americii, câte o antenă parabolică pe-o casă terminată pe jumătate, aproape toate casele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ca niște dulci stele ale Ursei”. Meritorii ca inițiative culturale, traducerile din poezia lui Eugenio Montale, Mario Luzi ș.a. sunt totuși modeste. SCRIERI: Cloșca cu puii de aur, București, 1934; Attualità della cultura italiana, Milano, 1945; Columne, București, 1965; Poemele transhumanței, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1968; Poezii, pref. Șerban Cioculescu, București, 1968; Poezii, pref. Vladimir Streinu, București, 1970; Tachicardia di Atlante, postfață Carlo Bo și Roberto Sanesi, Milano, 1971; ed. (Migdalul înflorit a doua oară), București, 1972; Întâlniri cu
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Crevedia, O lichidare, „Sfarmă-Piatră”, 1940, 17; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Ion Caraion, „Columne”, GL, 1965, 33; George Munteanu, „Columne”, CNT, 1965, 44; Marin Sorescu, „Columne”, R, 1966, 4; Martin, Poeți, I, 85-91; Dumitru Micu, „Poemele transhumanței”, GL, 1968, 29; Ion Dodu Bălan, Condiția creației, București, 1968, 40-46; Damian Necula, „Poezii”, VR, 1969, 10; Cornel Mihai Ionescu, Dino Campana - Cânturi și memorie orfică, RL, 1970, 43; Romulus Dianu, „Poezii”, ATN, 1971, 7; Streinu, Pagini, III, 31-33; Paul
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze Basarabia. Ecologia ne Învață Însă și cum să evităm acest pericol: să Înlesnim relațiile fragmentului basarabean cu restul biocenozei românești, cum demult transhumanța a făcut-o Între Moldova, Muntenia și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a trebuit ca părinții să se Întâlnească la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
comuna Topologu, un sat din Dobrogea, de pe lângă Babadag, ca să-și caute un unchi, Niculae Vodă, fiu al lui Ion Vodă Crețul de aci din Cârțișoara, pe care nu-l cunoscuse niciodată, primul om cunoscut a fi plecat din sat prin transhumanță cu peste 40 de ani mai înainte, deci cu vreo 20 de ani înainte de nașterea sa, și așezat definitiv pe alte tărâmuri. Spiritul de aventurier îl face să se plimbe prin Dobrogea, de acum românească, să treacă în Bulgaria unde
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și vremuri în care unii din locuitorii Cârțișoarei, odată fondată, și-au strâns sălașul și au plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se pare că au fost cele determinate de fenomenul transhumanței pastorale. Pentru a-i fi mai eficientă activitatea la care s-a dedat dintru început, ciobanul nostru pleca primăvara cu oile la munte, acolo unde iarba era mai grasă, iar toamna pornea la vale și se ducea atât cât nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din alte locuri ori călători prin Franța, studenți care mergeau de la Salamanca la Sorbona și de la Sorbona la Bolognia (într-o epoccă în care științele purtau frumosul nume de "arte peregrine"), și, desigur, toți pelerinii și misionarii aflați în trecere. Transhumanțele neîncetate ale oamenilor, cel mai adesea săraci, înfometați, înțepeniți de frig sau suferind de sete, răniți de lupi și de tâlhari, cereau infrastructuri solide, hanuri și spitale. Doar marile ordine religioase puteau face față unor asemenea exigențe. Numai acestea erau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să-l auzim. În câteva cuvinte, fântâna rămâne intermediarul prin care căruța va trece, restrângându-se la esență, la acel centrorum in trigono centri, sublimarea și refacerea vidului din esențe, urmând transmiterea Cuvântului. Apa nu este sfârșitul, deși oglindește cerul, transhumanță a focului înspre pământ, petra aerea, aurea, aura, dar e o permanentă etapă de absorbție a luminii, ros lucis. Pătrunderea în spațiul sacru poate fi interpretată de poet astfel: "Aș fi vrut să fii cu mine/ în acea măreață clipă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sunt ce le-am zis. Cred că suntem capabili să renunțăm la multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță și să le interzicem să-și vândă cașul, carnea și lâna unde doresc? Dar ei nu sunt pur și simplu niște ciobani, sunt o instituție, sunt un blazon pentru românitate! Vor ști să se modernizeze, să-i ajutăm să se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la Rășinari, am urcat la Păltinișul lui Constantin Noica, mi-am plimbat ochii pe culmile Cindrelului, am văzut turmele rășinenilor răspândite pe pajiștile înflorite ale munților și mi-am înscris de atunci în propriul meu program politic un Statul al transhumanței. Mare noroc, că în ultimul moment, cineva și-a adus aminte să lămurească lumea ce 91 înseamnă piața locală, piața țării întregi, privită de ei ca locală în raport cu UE. Așa că oaia rămâne oaie și brânza brânză. 15 februarie 2007 Batista
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau în lume, și care simte că tinerețea ei se vestejește de dorul lui: Ino gioni, ino frate, că-i păcat de-a ghili‘niate, gioni picurar. Câteodată spiritul mucalit țâșnea din ei, ca în convorbirea surprinsă la fereastră, după ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
competiții sau demonstrații 8. Spectacole (animale de circ etc.) 9. Deplasări turistice (inclusiv animale care îi însoțesc pe călători) 10. Exercitarea unei activități (câini sau cai de poliție; câini de detectare, câini pentru orbi etc.) 11. Operațiuni de salvare 12. Transhumanță sau pășunat 13. Executarea unei activități sau realizarea unui transport 14. Uz medical (producerea de venin etc.) Anexa E Anexă privind mărfurile importate cu suspendarea parțială a drepturilor și taxelor de import Capitolul I Definiții Articolul 1 În vederea aplicării prezentei
CONVENŢIE din 26 iunie 1990 (*actualizată*) privind admiterea temporară**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143341_a_144670]
-
hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele au fost crescute
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]