738 matches
-
în direcția menținerii raporturilor de cooperare economică și comerciale. Relația României cu Rusia a fost puternic marcată în gândirea românilor de asocierea Moscovei cu ocuparea Basarabiei și aducerea pe tancuri a regimului comunist, iar sprijinul acordat de Rusia regimului separatist transnistrean nu face decât să accentueze astfel de suspiciuni. Orientarea consecventă și fermă euroatlantică a României a atras răceală, chiar ostilitate din partea Moscovei, ajungându-se ca România să fie țara care plătește, se pare, cel mai mare preț pentru gazul natural
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait Cerna și Basarabia), M. Vrânceanu (în Eminescu și rușii), Nicolae V. Coban (în Cincinat Pavelescu și Basarabia) ș.a. I. Agârbiceanu semnează în trei numere consecutive articolul Conștiința românească la românii transnistreni. Cronica literară și cea editorială au fost susținute de S. Grosu, O. Sargețiu, Sergiu Matei Nica, Dan Bălteanu, Al. Negură. Revista a avut un rol important în promovarea literaturii române contemporane din Basarabia. I.Dg.
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
spre deschidere etnico-rasială - Își află originea În una dintre cele două mari filiere de intrare a ideilor de acest tip În România, și anume cea americană. Derapajele spre rasism, etnicism, spre Garda de Fier, probabil o anumită complicitate la Holocaustul transnistrean au aparținut preponderent celor formați mai degrabă sub influența nazismului german și a ortodoxismului etnicist românesc. * * * Cartea Mariei Bucur este o demonstrație impresionantă a faptului că istoria nu se scrie doar cu documente și din povestiri, ci și cu instrumente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ani, obținând doctoratul în drept. În 1930 a făcut parte din delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor de la Geneva; o vreme este profesor la École pour la Propagation des Langues Étrangères en France de la Paris. Întemeiază revistele „Tribuna românilor transnistreni” (1927-1928) și „Moldova nouă” (1935-1941), organ al Asociației Culturale a Transnistrenilor, conduce ziarul „Transnistria” (1941-1944). În 1942 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Între 1942 și 1943, ca președinte al Consiliului Național al Transnistriei, inițiază, împreună cu Institutul Științific
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor de la Geneva; o vreme este profesor la École pour la Propagation des Langues Étrangères en France de la Paris. Întemeiază revistele „Tribuna românilor transnistreni” (1927-1928) și „Moldova nouă” (1935-1941), organ al Asociației Culturale a Transnistrenilor, conduce ziarul „Transnistria” (1941-1944). În 1942 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Între 1942 și 1943, ca președinte al Consiliului Național al Transnistriei, inițiază, împreună cu Institutul Științific Român din Tiraspol, numeroase acțiuni culturale. A colaborat cu studii și
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
ales membru de onoare al Academiei Române. Între 1942 și 1943, ca președinte al Consiliului Național al Transnistriei, inițiază, împreună cu Institutul Științific Român din Tiraspol, numeroase acțiuni culturale. A colaborat cu studii și articole privind cultura și situația economică a românilor transnistreni la „Drum drept”, „Ramuri”, „Societatea de mâine”, „Viața Basarabiei”, „Slova”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
TRIBUNA ROMÂNILOR TRANSNISTRENI, revistă apărută la Chișinău, lunar, între octombrie 1927 și septembrie 1928, ca „organ de presă al românilor din Transnistria”, sub conducerea unui comitet. Redactor: Nichita P. Smochină. Primul număr este distribuit la Congresul Presei Latine (București, 1-3 octombrie 1927). În
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
articol al lui N. Iorga, Românii de peste Nistru. Lămuriri pentru a-i ajuta în lupta lor, se vorbește despre acele vremuri „când tot cursul Nistrului, din Pocuția până la gură, era moldovenesc”. În recenzii se prezintă contribuții la cunoașterea istoriei românilor transnistreni, aparținând lui Teodor T. Burada, I. Nistor, N. Iorga, Iustin Șt. Frățiman, Vasile Harea. Alte articole dezbat probleme privind starea limbii, a școlii, a bisericii. Astfel, se relatează că, după o statistică din 1897, știutorii de carte erau, dincolo de Nistru
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent despre politica antiromânească, combătându-i pe cei care prezentau deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu teorii aberante, de pildă că nu ar exista legătură de sânge și de limbă între moldoveni și români sau că moldovenii sunt superiori românilor fiindcă s-au adaptat la cultura rusă, puși
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
școlii (în 1925, din 304 școli, doar 65 erau moldovenești, iar 17 erau ucraino-moldovenești), și-au păstrat limba și obiceiurile, au avut și unele manifestări artistice, cum consemnează Paul Ilin, în articolul Încercări de teatru în limba națională la românii transnistreni în anii 1920-1921. O bună secțiune este cea de etnografie, întreținută îndeosebi de Nichita P. Smochină: Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile românilor de peste Nistru, Crăciunul, Boboteaza, Anul Nou la românii de peste Nistru. Câteva articole sunt mici
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii Scriitorilor din RSS Ucraineană. Uniunea din RSS Moldovenească trebuia să se conformeze direcției ideologice generale, care prevedea „participarea la construirea comunismului, la lupta pentru progresul social, pentru pace
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
manuale și crestomații) sau de redactor la Editura de Stat din Chișinău o îmbină cu încercările literare, editate în culegerea postumă Povestiri și povești (1954). Tot aici sunt incluse cincisprezece povești populare și o culegere de folclor epic din localitățile transnistrene, apărută în 1941 sub titlul Povești moldovenești. Prin tematică (războiul civil, colectivizarea, lupta de clasă), prin trăsăturile fundamentale ale nuvelelor și povestirilor sale (idealizarea personajelor, artificialitatea conflictelor), scrierile lui O. se încadrează în parametrii realismului socialist. SCRIERI: Povestiri și povești
OPREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288551_a_289880]
-
asupra comportamentului civic și electoral. Raport de cercetare final 3 26-49 Alexandrescu, Filip Elite și putere. Comentarii pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la vârful puterii 1 156-166 Andrysek, Oldrich Grecu, Mihai Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Bădescu, Ilie Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției 3 108-127 Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice locale În furnizarea bunăstării sociale 2 141-153 Bălaș, Dana Diferențe interregionale pe dimensiunea parohialism/naționalism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and automaticity in human behavior from an evolutionary human perspective 3 145-178 Fulga, Gheorghe Sistemul mediatic și sfera politică 4 186-195 Ghețău, Vasile Declinul demografic al României: ce perspective? 2 5-41 Grecu, Mihai, Andrysek, Oldrich Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Grofșoreanu, Cornel Influența industrializării asupra țăranului român 1 167-169 Hatoș, Adrian Darea În parte a terenurilor În România: exploatare sau efectul piețelor nefuncționale 2 106-123 Iacob, Sorina, Tancău, Magda, Toth, Cosmin Cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
MOLDOVA NOUĂ, publicație apărută la Iași și București, trimestrial, din 1935 până în 1941, ca organ al Asociației Culturale a Transnistrenilor. O mare parte din articole sunt în limbile română, germană și italiană. Director-fondator este Nichita Smochină. În articolul-program sunt expuse principiile revistei: „Obiectivitatea, adevărul științific, ideea națională și cultura generală cu privire la locuitorii [regiunii Transnistria] și la «moldovenii» din întreaga Uniune
MOLDOVA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288217_a_289546]
-
În volumul de față, relatăm, urmând același sistem de prezentare, acțiuni și momente din relațiile internaționale ale României, care țin, unele, de domeniul diplomației bilaterale și diplomației ad hoc (relațiile României cu Republica Moldova; implicarea și contribuția României în soluționarea problemei transnistrene, precum și relațiile sale cu alte țări), iar altele, de cel al diplomației multilaterale (participări la O.N.U., O.I.M., Comitetul drepturilor omului Geneva, O.S.C.E., Comisia Dunării ș.a.). * * * Scopul urmărit de noi (obiectivul fundamental) prin publicarea volumelor "Pagini din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a continuat să fie în aceeași poziție până în 2011, timp de 20 de ani, când și-a pierdut postul, ca urmare a pierderii sprijinului acordat de Moscova. Atunci, în 1991, s-a manifestat o atitudine deosebit de dură a conducerii autoproclamate transnistrene față de proclamarea independenței Republicii Moldova, o dorință expresă de separare, la adăpostul tancurilor și trupelor Armatei a 14-a URSS și ulterior a Rusiei. Acțiunile militare fuseseră declanșate de liderii de la Tiraspol la 3 martie 1992. Prima întâlnire cvadripartită a miniștrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Armatei a 14-a a Federației Ruse. Și aceasta, pentru că orașul Tighina se găsea parțial sub jurisdicția autorităților Republicii Moldova și o parte sub comanda celor de la Tiraspol. La intrarea pe pod, am fost, cu toții, supuși unui control vizual al "grănicerilor" transnistreni. M-am făcut mic, în fundul microbuzului, până am trecut acest examen cu caracter vădit ostil. Apoi, am ajuns în câteva secunde în orașul Tiraspol. La intrarea în oraș, erau o mulțime de lozinci cu caracter ideologic: "Pace lumii", "Victoria Comunismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
schimbe complet, cu sprijinul direct al unității Armatei a 14-a de la Tighina, cu forțe superioare, cu tancuri și alte vehicule blindate. Orașul Tighina situat pe malul drept al Nistrului, deci în teritoriul Republicii Moldova a fost, practic, ocupat de forțe transnistrene și de cele ale Armatei a 14-a, inclusiv hotelul în care locuiau observatorii militari. Au urmat eforturi politice susținute pentru eliberarea ofițerilor români și moldoveni, membri ai grupului de observatori. O contribuție pozitivă la această eliberare au avut-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și ofițerii observatori ruși și ucraineni. Ofițerii români au fost repatriați fără nici o dificultate. Așa s-a încheiat activitatea care începuse foarte promițător, așa s-a încheiat, practic, participarea directă a României la eforturile făcute pe teren pentru soluționarea conflictului transnistrean. Și, gradual, s-au redus semnificativ și acțiunile întreprinse de Comisia cvadripartită pentru soluționarea politică a conflictului din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova. Și un detaliu: comandatul grupului de observatori români, locotenent-colonel, a devenit, în timp, colonel și general și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Republica Moldova și am continuat legăturile de muncă cu colegii și prietenii din Chișinău. Prima perioadă a implicării mele directe în evoluția raporturilor dintre România și Republica Moldova și, nu numai atât, și în evoluțiile interne din Republica Moldova, pe fondul agravării conflictului transnistrean, a constituit pentru mine o perioadă deosebit de interesantă, cu multe lucruri unicat, de multe ori cu mai puțină legătură cu o activitate diplomatică obișnuită. A însemnat, în primul rând, o perioadă de însușire a complicatei lecții care se cheamă "Republica Moldova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fostul spațiu sovietic. Am fost invitat la un dejun oferit de ambasadorul american la post la Chișinău, la care a luat parte și ambasadorul american menționat mai sus. Timp de două-trei ore, i-am prezentat ce știam eu despre conflictul transnistrean și m-am străduit să-l conving pe interlocutor că fiecare conflict înghețat din fostul spațiu sovietic ar trebui abordat de partea americană, potrivit propriilor sale merite (dacă un conflict ar putea avea "merite"), că toate aceste conflicte nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
un conflict ar putea avea "merite"), că toate aceste conflicte nu trebuie tratate global, "la grămadă", că fiecare are specificul lui. Și am constatat ulterior, nu fără o oarecare satisfacție, că partea americană a înțeles bine mesajul meu, abordând conflictul transnistrean în mod distinct, fără a-l mai compara în permanență cu cel din Abhazia sau din Nagorno-Karabakh! În plus, i-am prezentat pe lung, cu argumente, interesul României pentru soluționarea politică a conflictului din raioanele Republicii Moldova din stânga Nistrului, în interesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acestora; zădărnicesc planurile de dezvoltare economică; obstrucționează democrația, oferindu-le liderilor naționali pretexte pentru a întârzia reformele democratice, invocând preocupări de securitate națională; fac posibilă existența unor zone incontrolabile ș.a. Conflictele prelungite în general, cu deosebire cel din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, precum și continuarea staționării trupelor străine pe teritoriul acesteia constituie o preocupare prioritară pentru România, ca, de altfel, și pentru comunitatea euro-atlantică, în ansamblu. Soluționarea conflictului din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova a constituit, din primul moment al apariției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de a transfera aceste probleme în alte foruri. În aceeași perioadă, a existat o respingere puternică a participării României din partea responsabililor de dincolo de Nistru. România a susținut, totodată, implicarea și prezența mai consistentă a U.E. în soluționarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Începutul și evoluția conflictului În 1990, odată cu eforturile de supraviețuire a sistemului sovietic, s-au accentuat mișcările de independență în republicile baltice, Ucraina, Georgia, Moldova, promovându-se poziții de emancipare națională. Trăsătura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]