660 matches
-
plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv determinată de stimul, ci este produsul experienței în interacțiune cu stimulul. Percepția era definită de adepții acestei școli ca tranzacția dintre organism și senzația provocată. De asemenea, teoria tranzacțională a luat în considerare nu atît stimulul, cît relația sau negocierea ce are loc între subiect și stimul. Nici unul dintre cele două elemente implicate în tranzacție nu poate fi studiat separat. Astfel, proprietățile obiectului perceput sînt un produs al interrelației
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al diverselor populații la activarea iluziilor vizuale (nu prezența sau absența acestora), testînd ipotezele nativiștilor. Presupoziția lor de bază afirma că dacă percepția este influențată de învățare, pot exista diferențe ecologice și culturale în percepție, ca expresie a unui "funcționalism tranzacțional". Procesul iluziilor este funcțional în genere, susțin adepții acestei poziții, dar poate genera erori în cazuri particulare, din cauza nereprezentativității ecologice a situației (Nakamura, 2006, Pepperberg, 2008). Să parcurgem cîteva dintre ele. Ipoteza lumii verticalizante (the carpentered world hypothesis) pornește de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuie valorificate cu orice mijloace, inclusiv nonetice. într-o asemenea rețea de așteptări și conduite, regula socială (normativitatea) nu mai este transindividuală ("deasupra" individului), cum se stabilește în specia clasică a individualismului, proprie societăților cu democrație consolidată, ci este interindividuală, tranzacțională, articulată în funcție de interesele private și de resursele de putere de care dispun cei ce construiesc interacțiunile sociale. în individualismul autarhic "fiecare e cu fiecare" și realizarea de sine ține de capacitatea subiectului de a maximiza resursele de capital social informal
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate și echilibru în relația interpersonală, precum asumarea raporturilor cu "egalii" (prietenii, co vîrstnicii); relaționarea tranzacțională (market pricing), ce subîntinde relațiile cu concurentul profesional, în particular, sau cu cel social, în general, pe baza unui calcul simbolic și a unei analize cost-beneficiu. Subiectul se poate confrunta, așadar, deopotrivă cu relații în care părțile sînt separate, dar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
DFP mare, în care se activează frecvent un conflict latent. Cooperarea între subordonați poate fi bazată pe solidaritate în culturile cu DFP mică, dar este dificil de obținut în cele cu DFP mare, din pricina încrederii interpersonale scăzute, "fluidității" și caracterului tranzacțional ce caracterizează normele sociale. 8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F) Dimensiunea se referă deopotrivă la măsura în care societățile încurajează sau descurajează modelul rolului masculin de realizare, control și putere, precum și felul în care culturile urmăresc realizarea scopurilor sinelui și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
peste medie și cu capacitate de verbalizare a emoțiilor. Se încurajează independența clienților în fața factorilor pseudodeterminați care îi obligă la retragerea din activitățile sociale. Cele mai întâlnite tehnici sunt fantezia și reveria, tehnicile de educare a voinței, tehnicile dramatice. Analiza tranzacțională (reprezentanți: E. Berne, J. Dusay, Th. Harris) reprezintă un sistem terapeutic direct, contractual și rapid. Sunt analizate trei stadii ale eului: părintele, adultul și copilul. Aceste stadii sunt active, dinamice și observabile, ele realizând un echilibru energetic și dinamic la
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reprezintă un sistem terapeutic direct, contractual și rapid. Sunt analizate trei stadii ale eului: părintele, adultul și copilul. Aceste stadii sunt active, dinamice și observabile, ele realizând un echilibru energetic și dinamic la nivelul personalității umane. „Principalul scop al analizei tranzacționale este câștigarea controlului social, dobândind stadiul de adult care păstrează controlul executiv în toate situațiile sociale” (Holdevici, 1993, p. 69). Schimbarea energetică între stadiile eului se realizează în așa fel încât cantitatea de energie să rămână constantă. Schimbarea înseamnă creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru că autorul privește asistența socială ca profesie, ca artă, dar și știință, volumul include cele mai actuale teorii specifice ale asistenței sociale precum rezolvarea de probleme, intervenția în criză, practica centrată pe sarcină, empowerment, teoria comunicării, teoria narativă și analiza tranzacțională. Prezentate succint, acestea sunt însoțite de aplicații la practica asistenței sociale. În ceea ce privește finalul lucrării, autorul își așterne gândurile despre ceea ce ar putea urma pentru asistența socială românească și europeană, prezentându-le într-o manieră mai puțin convențională, sub forma unor
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
implicit statelor-gazdă puterea de a influența piața. Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar putea simți în largul lor într-un mediu mai degrabă neprotecționist decât protecționist (date fiind costurile tranzacționale ridicate într-un mediu protecționist), filialele corporațiilor transnaționale ar putea beneficia de politicile statelor-gazdă privind menținerea sau creșterea protecționismului. O asemenea situație se produce dacă filialele CTN-urilor sunt percepute ca parte a pieței naționale și, drept consecință, beneficiază de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
integrându-le În masa producțiilor consumabile. Pozițiile recalcitrante sunt tratate cu „influențare pozitivă” din partea angajaților Securității sau cu profesionalismul conspirativ al redactorilor de carte (Georgeta Dimisianu, Elena Negreanu) și al funcționarilor din CCES (Elena Docsănescu, Vasile Nicolescu, Aurel Martin). Spiritul tranzacțional oficializat de Întâlnirile lui Ceaușescu cu scriitorii creează un fel de animație socială subterană care le dă intelectualilor iluzia participării la un act politic contestatar. Neacceptarea regulilor jocului devine sinonimă cu expulzarea din perimetrul lui fizic, așa cum se va Întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Andreea ZABORILĂ este preparator universitar la Catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologia a Universității de Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs de formare în consiliere de tip analiză tranzacțională sub egida Asociației Europene de Analiză Tranzacțională (EATA). În prezent este titular al seminariilor „Introducere în Psihologia Muncii și Organizațională” și „Psihologie Managerială”. E-mail: cataandre@yahoo.com Manual de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Sociologie și Psihologia a Universității de Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs de formare în consiliere de tip analiză tranzacțională sub egida Asociației Europene de Analiză Tranzacțională (EATA). În prezent este titular al seminariilor „Introducere în Psihologia Muncii și Organizațională” și „Psihologie Managerială”. E-mail: cataandre@yahoo.com Manual de Psihologia muncii și organizațională Coordonator: prof. univ. dr. Zoltan Bogathy Cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs de formare în consiliere de tip analiză tranzacțională sub egida Asociației Europene de Analiză Tranzacțională (EATA). În prezent este titular al seminariilor „Introducere în Psihologia Muncii și Organizațională” și „Psihologie Managerială”. E-mail: cataandre@yahoo.com Manual de Psihologia muncii și organizațională Coordonator: prof. univ. dr. Zoltan Bogathy Cuprins PREZENTAREA AUTORILOR CUVÂNT INTRODUCTIV 1. OBIECTUL, SARCINILE
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3. 1. Teoriile de contingență 10.3.1.1. Tom Burns, G. M. Stalker 10.3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch 10.3.1.3. Joan Woodward 10.3.1.4. J. D. Thompson 3. 2. Analiza costurilor tranzacționale 10.4. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și naturale 10.4.1. Teoria organizării elaborată de K. E. Weick 10.4.2. Analiza ecologică 10.4.2.1. Dependența de resurse 10.4.2.2. Modelul ecologiei populației 10.4
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Zaborilă 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii 15. SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ, Zoltan Bogathy, Corina Ilin
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anchetei (prin poștă, prin telefon, față în față) ori de cel al modului de formulare a întrebărilor din chestionar. Această strategie de cercetare poate fi exemplificată apelând la studiul lui Elenkov (2002). Studiul investighează, printre altele, efectul stilului de conducere tranzacțional vs. transformațional asupra performanței organizațiilor rusești orientate spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat stratificat de 350 mici companii dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-a făcut în funcție de localizarea geografică și de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare iar rezultatele arată că stilul de conducere transformațional este mult mai frecvent asociat cu performanțe ridicate ale companiei decât stilul de conducere tranzacțional. 2.2.3. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, în această strategie participanții sunt puși într-un cadru artificial menit să creeze un context universal pentru toți subiecții testați. Strategia are meritul de a avea un nivel înalt de control
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele selectate să îndeplinească un criteriu suplimentar, și anume, să aibă mai puțin de 50 de angajați. Chiar dacă prin această
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. Teoriile de contingență 10.3.1.1. Tom Burns, G. M. Stalker 10.3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch 10.3.1.3. Joan Woodward 10.3.1.4. J. D. Thompson 10.3. 2. Analiza costurilor tranzacționale 4. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și naturale 10.4. 1. Teoria organizării elaborată de K. E. Weick 10.4. 2. Analiza ecologică 10.4. 2. 1. Dependența de resurse 10.4. 2. 2. Modelul ecologiei populației 10.4. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu doar la componentele sau mecanismele interne ale sistemului, ci și la cele ale suprasistemului, respectiv la cerințele, presiunile sau exigențele mediului din care fac parte. Principalele modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Teoriile de contingență și Analiza costurilor tranzacționale. Preocuparea centrală în cadrul acestei perspective este aceea de a studia schimburile reciproce sau interdependențele dintre organizație și mediu, acesta fiind considerat o sursă esențială a informațiilor, energiei și ordinii prin care se asigură însăși supraviețuirea organizației. În cadrul acestei paradigme pot
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teoriilor organizaționale este caracterizată prin promovarea modelelor de abordare a organizațiilor ca „sisteme deschise și naturale”. Cele mai reprezentative modele teoretice dezvoltate în cadrul perspectivei de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și raționale sunt: teoriile de contingență și analiza costurilor tranzacționale promovată de Williamson. 10. 3.1. Teoriile de contingență Teoriile contingenței argumentează că orice problemă - fie umană, fie de structură - a organizațiilor trebuie abordată nu la modul general, ci în funcție de situația specifică. Aceasta înseamnă că nu există o singură sau
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
își determină funcția ei principală. Astfel, pentru protejarea esenței tehnologice și pentru obținerea unui anumit grad de stabilitate și certitudine în confruntarea cu mediul, organizațiile trebuie să-și dezvolte o serie de strategii structurale adaptative. 10. 3. 2. Analiza costurilor tranzacționale Oliver Williamson (1975, 1985) promovează un model analitic care îmbină perspectivele de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și ca sisteme raționale. El își dezvoltă teoria pornind de la încercarea de a explica originile și rațiunile existenței organizațiilor. Răspunsul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deschise și raționale au promovat, după cum s-a observat, modalități diferite de analiză și uneori soluții diferite. Dacă teoriile de contingență s-au centrat pe studierea structurilor organizaționale și a relațiilor lor cu mediul, accentuând necesitatea adecvării lor, teoria costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile propuse, există o caracteristică definitorie ce reunește aceste teorii în paradigma discutată, și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]