26,652 matches
-
și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea. Ei mai erau folosiți la paza străinilor, ambasadorilor și misiunilor diplomatice în trecere prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din categoria obiectelor de corespondență destinate pe teritoriul Uniunii; întrunirea periodică a unui congres etc. Convenția a intrat în vigoare la 1 iulie 1875. Cu câteva luni mai înainte, printr-o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a înființat în anul 1955, un punct de tranzit. Se efectuau atunci schimburi de expediții cu vagoanele poștale nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra Dornei și retur și nr. 45.46, București-Vatra Dornei-Cluj și retur. În vederea accelerării circulației trimiterilor poștale, pe distanța DolhascaFălticeni și retur, s-a introdus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
retur. În vederea accelerării circulației trimiterilor poștale, pe distanța DolhascaFălticeni și retur, s-a introdus în anul 1959, încă un vagon poștal, nr. 415A.416A. Creșterea permanentă a volumului de trimiteri poștale, a impus construirea la Ițcani a unui centru de tranzit, în apropiere de gară. La 30 mai 1970, cursele vagoanelor poștale nr.415.416 și 415A.416A, inclusiv punctul de tranzit Dolhasca s-au desființat. Activitatea de tranzit din Dolhasca a fost preluată de noul centru înființat la Ițcani. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nr. 415A.416A. Creșterea permanentă a volumului de trimiteri poștale, a impus construirea la Ițcani a unui centru de tranzit, în apropiere de gară. La 30 mai 1970, cursele vagoanelor poștale nr.415.416 și 415A.416A, inclusiv punctul de tranzit Dolhasca s-au desființat. Activitatea de tranzit din Dolhasca a fost preluată de noul centru înființat la Ițcani. Pentru transportul expedițiilor poștale de la Fălticeni la Ițcani și invers, sau folosit mijloace de transport auto închiriate. Cu toate că, orarele trenurilor de călători
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de trimiteri poștale, a impus construirea la Ițcani a unui centru de tranzit, în apropiere de gară. La 30 mai 1970, cursele vagoanelor poștale nr.415.416 și 415A.416A, inclusiv punctul de tranzit Dolhasca s-au desființat. Activitatea de tranzit din Dolhasca a fost preluată de noul centru înființat la Ițcani. Pentru transportul expedițiilor poștale de la Fălticeni la Ițcani și invers, sau folosit mijloace de transport auto închiriate. Cu toate că, orarele trenurilor de călători nu au coincins întotdeauna cu interesele serviciului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deserveau localitățile rurale din zonă. În timpul războiului, după anul 1943, orașul a fost distrus aproape integral. Poșta și toate instituțiile, autoritățile locale, inițial evacuate, în scurt timp și-au reluat activitatea. În gara Pașcani, a rămas numai un punct de tranzit poștal. Oficiul Pașcani Târg s-a reorganizat și la 15 iulie 1948, avea încadrați 26 de salariați(2 oficianți, 3 oficianți specialitelegrafiști, 2 conductori, 3 factori distribuitori locali, 11 factori rurali, 2 liniori, șef coloană linii, telefonist și diriginte). Serviciul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un abonat la aproximativ 140 de locuitori. Convorbirile erau deservite prompt. Nu se înregistrau întârzieri care să depășească limita admisă. Primirea comenzilor de convorbiri telefonice urbane, interurbane și internaționale, primirea avizelor și mesajelor telefonice sosite, deservirea tuturor convorbirilor de plecare, tranzit și sosire etc., era asigurată de către 7 operatoare de trafic(telefoniste). Se lucra în trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa unității, care coordona și răspundea de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în toate orașele regiunii au fost instalate centrale telefonice semiautomate, iar din anul 1960, la Suceava comunicațiile telefonice au fost automatizate. Importante realizări în domeniul poștei și telecomunicațiilor au avut loc și în raionul Fălticeni. A luat ființă punctul de tranzit poștal Dolhasca, înlesnind efectuarea schimburilor de expediții cu vagoanele poștale, în stația CFR construindu-se o clădire corespunzătoare depozitării, cartării și manipulării mesageriilor(1955). În același scop a fost amenajat punctul de tranzit poștal la Fălticeni(1963). S-a mecanizat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
raionul Fălticeni. A luat ființă punctul de tranzit poștal Dolhasca, înlesnind efectuarea schimburilor de expediții cu vagoanele poștale, în stația CFR construindu-se o clădire corespunzătoare depozitării, cartării și manipulării mesageriilor(1955). În același scop a fost amenajat punctul de tranzit poștal la Fălticeni(1963). S-a mecanizat transportul poștei și al presei, înlocuindu-se o parte din mijloacele hipo cu mijloace auto(1960). Aproape în toate localitățile rurale au fost amplasate cutii poștale pentru scrisori(1963-1965). A fost semiautomatizată telefonia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
coordona un număr de 13 angajați(3 telefoniste, 3 factori poștali rurali, 3 factori însoțitori vagoane poștale, 1 factor poștal local și 3 șefi de vagon poștal), înregistra cel mai însemnat volum de muncă pe unitate și în plus asigura tranzitul expedițiilor poștale, primea același salar ca dirigintele Of.Dolhești, cu numai doi subalterni și un volum de muncă mult redus. Pentru diferențierea salariilor chiar în cadrul aceleeași categorii de calificare din rețeaua tarifară, din anul 1967, s-a introdus în cadrul fiecărei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni 2 PR, transformat în OPRM, folosea din anul 1976, ștampile de zi cu denumirea “Poșta Rur. Moto”. Ulterior, în 1996, RAPR a aprobat trecerea integrală a poștei ruraleăghișee, agenții și circumscripții poștale rurale secundare) precum și a întregii activități de tranzit locale, la Oficiile de Poștă Rurală Mecanizată din întrega țară. La 31 decembrie 2000, în subordinea OPRM Fălticeni se aflau 8 ghișee exterioare(Drăgușeni, Găinești, Horodniceni, Oniceni, Pleșești, Rădășeni, Slatina și Vadu Moldovei), 21 de agenții(Basarabi, Budeni, Bunești, Cotu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luare în gestiune pentru întreținere și reparații. Din anul 1995, sau încheiat convenții civile între DJPTc Suceava și conducătorii auto privind prestarea de servicii de transporturi poștale pe autoturisme “Dacia” proprietatea Poștei. O dată cu intrarea în funcțiune a Of. Poștal de Tranzit Iași, în 1994, unde se îndrumau toate trimiterile prezentate și de unde se preluau toate cele sosite pentru județul Suceava, s-a înființat o cursă poștală auto pe distanța Suceava-Fălticeni-Iași și retur, care circula în toate zilele săptămânii în afară de sâmbăta. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și de unde se preluau toate cele sosite pentru județul Suceava, s-a înființat o cursă poștală auto pe distanța Suceava-Fălticeni-Iași și retur, care circula în toate zilele săptămânii în afară de sâmbăta. La ora aceea, în cadrul județului funcționau 6 oficii zonale de tranzit printre care și cel din Fălticeni. Aceste oficii zonale au fost desființate începând din luna august 1996, activitatea lor fiind desfășurată în cadrul unui colectiv denumit “punct de tranzit” înglobat Oficiului de Poștă Rurală Mecanizată. În același an, ca urmare a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în afară de sâmbăta. La ora aceea, în cadrul județului funcționau 6 oficii zonale de tranzit printre care și cel din Fălticeni. Aceste oficii zonale au fost desființate începând din luna august 1996, activitatea lor fiind desfășurată în cadrul unui colectiv denumit “punct de tranzit” înglobat Oficiului de Poștă Rurală Mecanizată. În același an, ca urmare a introducerii serviciului de poștă rapidă internă “Prioripost” s-a înființat CPA SuceavaFălticeniRoman-Bacău-Adjud-Tecuci și retur, care circula cinci zile pe săptămână. În același scop a luat ființă CPA Fălticeni-Tg
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o nouă restructurare, la o nouă împărțire în unități strategice de servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona Postcurier Bacău. Oficiile din aceste județe trebuiau să efectueze schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Zonal Bacău. În acest scop, județul Suceava a înființat o cursă poștală auto pe distanța SuceavaFălticeni-Roman-Bacău și retur și a desființat CPA Suceava-Fălticeni-Iași. Toate mijloacele auto din județ aparțineau de Secția de Transport Suceava, care era subordonată Centrului de Transporturi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
4 F, M 461, SR 132 M, ARO 320, Dacia și IVECO. Itinerariile curselor poștale auto au fost periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din zonă, cu excepția celor din comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din zonă, cu excepția celor din comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Suceava, a transportat presa centrală de la aeroportul Salcea și cea locală de la Suceava. La 31 decembrie 2000, itinerariile celor trei curse poștale auto erau: Fălticeni-RădășeniLămășeni-Fălticeniăghișeul exterior)Cotu BăiiFântâna Mare-Bogdănești-Râșca-SlătioaraBoroaiaMoișa - Vadu Moldovei - Roșiori-OniceniDrăgușeni-Forăști-Oniceni-Vadu MoldoveiBoroaiaRâșca-BogdăneștiFălticeni(BCR)OPRM(nr.741.341); FălticeniPreutești-Basarabi-DolheștiManoleaDolhasca-Gulia-Probota-BudeniFălticeni(distribuire
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
turism. Revigorarea s-ar putea face odată cu creșterea vitezei de transport și amenajarea unor porturi turistice. Deocamdată, transporturile navale facilitează turismul în țara noastră doar ocazional, în cadrul unor călătorii pe fluviu sau pe mare, unde România este doar punct de tranzit, fără amenajări turistice speciale. 4. Transporturile aeriene constituie modalitatea cea mai rapidă de deplasare la mare distanță, mai ales a turiștilor străini care ne vizitează țara. Aeroporturile internaționale sunt, deocamdată, puține: București (Otopeni și Băneasa), Constanța (Mihail Kogălniceanu), Timișoara. Ele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
îl constituie renunțarea la cele mai multe rețete culinare specifice zonei și prepararea doar a unor mâncăruri intrate în obișnuința generală. Unitățile destinate, cu preponderență, alimentației publice sunt restaurantele și barurile, ce oferă mâncăruri preparate atât pentru consumatorii individuali, locali sau în tranzit, ce comandă pe baza meniului zilnic, cât și pentru grupurile organizate, caz în care meniurile sunt convenite în prealabil cu organizatorii. Tipuri de unități de alimentație publică 1. Restaurantele sunt unități de alimentație publică care îmbină activitatea de preparare a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din afară. Taxele vamale sunt diferite după tipul de comerț exterior, după scopul pentru care au fost instituite, după modul de percepere sau după modul de stabilire. În afara taxelor vamale, pentru mărfurile exportate și importate sunt și taxele vamale de tranzit care se aplică mărfurilor străine care traversează teritoriul statului respectiv. În funcție de valoarea taxelor, putem aprecia dacă statul respectiv practică o politică vamală protecționistă, urmărind îmbunătățirea balanței comerciale, sau aceste taxe sunt impuse doar în scop fiscal, urmărind atragerea de fonduri
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul longitudinal se adaptează spontan la schimbările factorilor de control, într-un timp apropiat intervalului ciclic natural, rezultatul fiind, în final, forma optimă, în cazul că reia consumul de energie pentru tranzitul de a păși sedimente. Pe baza experimentelor de laborator, A. Gilbert (1877) a formulat o primă observație asupra genezei formei profilului, și anume: profilul longitudinal este invers proporțional cu debitul lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de parcuri turism și sport Zona verde este prezentă prin amenajarea a 7, 8 ha parc în zona centrală. Orașul beneficiază de un stadion cu 1000 locuri. Zona turistică este alcătuită din unitățile ce deservesc turismul local cât și în tranzit. Ca pondere aceasta nu este reprezentativă dar este în dezvoltare și de aceea necesită o atenție deosebită în modul în care este prevăzută extinderea și modalitatea de construire pentru a nu se crea disfuncționalități. 5) Zona de godpodărire comunală Aceasta
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
va realiza tot prin sursa Paltinu, dar în alt punct de racord și dezvoltând un nou sistem de aducțiune, prin care gestionarea debitului preluat aparține în totalitate orașului Breaza. Se va avea în vedere descongestionarea zonei centrale de circulație de tranzit și grea. Vor fi reabilitate și consolidate străzile pentru eliminarea efectelor alunecărilor, ținând cont de configurația terenului de amplasament, cât și din litologie. După executarea lucrărilor propriuzise de consolidare (ziduri de sprijin din beton armată, se vor executa lucrări de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]