273 matches
-
în afara duminicii - le petreceam la Biblioteca Academiei, care pe vremea aceea (1959-1961) era ca un fel de rai, mediu studios și neafectat politic. Vianu era acolo director, și asta a contat foarte mult. La prânz mă întorceam să mănânc la trapeza din subsol a Institutului din Sfânta Ecaterina. Noi, doctoranzii, aveam masa noastră, dar în aceeași mare sală în care mâncau și studenții în teologie. După o mică perioadă de odihnă, aveam de urmat cursurile propriu-zise, câte 4-5 ore în fiecare
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ne binecuvântează și ne mângâie pe creștete; și le mai colindăm noi pe maicile de la Tabora și ne mângâie și ele; și prima oară când, la Întoarcere, Îi colindăm bine-bine pe călugării de la Curchi, chiar În biserica-de-iarnă, după aceea În trapeză. După aceea... Aud, ca prin ceață, când de tot fierbinte, cu miroznă de sobă Încinsă și tămâie și coajă de măr pe plită; când prin ceață de tot fierbinte din pricină de adiere de geruleț și de vântuleț de sanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Într-una dintre seri, după ce am vizitat pe părintele Cleopa în chilia sa de la Sihăstria Nemțului, am fost poftiți la cină la Mănăstirea Neamț, unde urma să și înnoptăm. Ca semn de prețuire, am fost poftiți la masă nu în Trapeză, ci în Stăreția mănăstirii. Era la vremea Postului Crăciunului, bucatele erau neînchipuit de bune, la fel era și țuica cu schinduc (o iarbă aromată lăsată să putrezească în șipurile cu tărie), la fel era și vinul mănăstiresc. Vorbeam cumpătat, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la domnia Moldovei, dacă au văzut că sfânta mănăstire cade în mare pustiire, a început să dreagă... și a făcut turn, și chilii, șo trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Cum se vede, de la restaurarea bisericii și ridicarea unor anexe până la “sfânta noastră rugă nou-zidită” este totuși o cale... --Să nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
reluat, pentru prima oară de când sunt În mănăstire, lucrul la dicționarele mele, azi n-am avut nicio clipă de răgaz, Întrucât a trebuit să facem curățenie generală În interiorul bisericii. Și cum meșterii au venit să monteze ușa care dă În trapeză chiar În timpul slujbei, a trebuit ca după Utrenie să ne mutăm În celălalt paraclis, construcția de piatră, dârdâind zdravăn pe tot parcursul Sfintei Liturghii. Am trăit iar emoția Sfintei Împărtășanii, nevrednicul de mine primind hrana dătătoare de viață. 23 decembrie
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
A ajuns dimineața. Soarele, suveică în mâna lui Dumnezeu peste livada cu meri, urzeli de lumină. Printre ruinele bisericii, noaptea, ca o cloșcă întârziată, dosea pui negri. Pe locul unde au fost chiliile, bruma era mai întunecată. La vale, sub trapeză, iarba creștea a îndestulare ca-n luna mai. Din stăreție nu a mai rămas decât o movilă de praf roșu. De pe coasta Bârgăului, mamelonul semăna cu un mormânt îngrețoșat ce-și scuipa hoitul. Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe. Sfânta tradiție, părinte, înainte de toate și apoi pravila. Ăsta-i șoarece de bibliotecă, ehei... chilie, biserică, trapeză, grădină, mare lux pentru un puchios. La saivanul oilor cu el măcar până la primăvară, să-i roadă guzganii coaiele, să aibă și mănăstirea soprana ei. E plină strana de babe nefutute și de călugări găozari ce cântă ca din fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Vezi, miercuri am comandă, 100 dulapi stejar 4000/600/80. Reține, 4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai cumperi? În cimitir morții sunt cei mai dificili martori; chiliile, biserica, clopotnița trăgeau cu urechea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
genunchi, s-a prăbușit peste morminte. Clopotul, precum comandantul corăbiei, moare ultimul, așchiile de oțel din epiderma crucilor prevesteau altfel de priorități. Chiliile s-au aprins aproape instantaneu; rugăciunea este precum un rug, somnul animă arderea când inima imploră mântuire. Trapeza își mistuia cele peste 25 de înfometări, focul mesteca ferestrele ca pe niște bucăți de carne crudă, apoi scuipă jar până în magaziile chelăriei. (Starețul nu a cunoscut niciodată cum arde a secetă esofagul în postul mare.) Acareturile se topeau unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de inimă ca un magnet. Schimbul trei nu-l verifică nimeni până la patru ca ursu-n bârlog. Tu dormeai, putoare! Limbricul a luat gaz și a aprins mânăstirea în 4 colțuri! Primul foc l-a pus în cerdacul stăreției, apoi în trapeză, în saivan, ultimul în biserică! Bolândul a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu că derbedeul îi suspect de cuminte, atât de cuminte că mi-a îndoit inima. Ți-am spus eu, Ioane, să-l cercetezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul Mavrichie. Are un toiag destul de bine șlefuit și poartă în mână o carte foarte subțire, cu tartaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pare tare bine de câte ori ne cade-n mână câte-o bucoavnă de-a sfinției tale. Acuma las' că și... (arată cu capul undeva, în sus, spre ceva invizibil), știi dumneata cine..., te are la mare cinste pentru astă pricepere. La trapeză capeți cele mai mari și mai groase smochine și oala cu lapte dulce cea mai burduhănoasă... MAVRICHIE: Măcar nu-mi mai aminti de trapeză și de mâncare! Iaca, și simt la rădăcina limbii gust de lapte dulce și de smochină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sus, spre ceva invizibil), știi dumneata cine..., te are la mare cinste pentru astă pricepere. La trapeză capeți cele mai mari și mai groase smochine și oala cu lapte dulce cea mai burduhănoasă... MAVRICHIE: Măcar nu-mi mai aminti de trapeză și de mâncare! Iaca, și simt la rădăcina limbii gust de lapte dulce și de smochină coaptă, că doar asta li se dă să mănânce preafericiților dintru împărăția de sus. Lapte dulce și smochină... smochină și lapte dulce... Că, doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ba încă cum! Pe cele proaspete le cinstesc binecredincioșii cu trâmbițe, cu surle și cu tobe, mai abitir decât pe cele vechi. SISOE: Ai auzit sfinția ta cu urechile sfinției tale toate acestea? HABACUC: Cum altfel? Când vom merge la trapeză am să-ți arăt eu unul venit abia de câteva zile la noi. Unul slăbănog și cu nasul mare. Zice c-a fost salamagiu la o fabrică de mezeluri, și-a postit nouă ani în șir de mare scârbă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mea e din cele adevărate și vrednică să strunească ea singură o ceată de cuvioși mai mare decât a Sfântului Pafnutie. Și să știi că Ilinca are un meșteșug de face niște sarmale cam cât cele mai mici smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor. Cel care a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele Athos ca fiind un simbol al luptei antiotomane și de aceea a luat din trapeza de la Lavra pictată în 1512 scena Judecata de apoi. Astfel pentru prima dată în Moldova, la Probota în pridvorul bisericii apare ampla desfășurare a temei iconografice care printr-o subtilă interpretare făcea promisiunea mântuirii de asupritori. Meșterul de la Voroneț consacră
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în bună pace toate cele patru anotimpuri. Ce ziceți de asta? Ce să vă mai povestesc? Am văzut călugări în biserică și în sălile în care mănâncă... Au o denumire anume, dar... în clipa asta nu-mi amintesc. Cred că trapeză. Nu mă credeți, dar vă spun, pe cuvântul meu, că nu se aude o vorbă. Ei nici cu pelerinii nu vorbesc. Fiecare pleacă apoi la treaba lui după ce se termină slujba ori după ce mănâncă. În tăcere. Unii îngrijesc grădinile. Nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
rămas înrădăcinată puternic în ființa multora, deoarece celui care a cunoscut și a încercat să trăiască cât de cât real dulceața vieții călugărești îi este foarte greu să o uite.” Simpozionul dedicat Decretului nr. 410/1959 s-a desfășurat în trapeza Mănăstirii Secu și a fost precedat de slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și de Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. În cadrul slujbei au fost pomeniți toți călugării și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Mănăstirii Secu, la lumina candelelor și a lumânărilor, într-o atmosferă smerită de rugăciune. La sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc slujba Parastasului pentru monahii români plecați la Domnul. A urmat Sinaxa cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Iașilor, în trapeza Mănăstirii Secu, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, la care au mai participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Luca Diaconu, Exarhul zonei Neamț
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
închinările și toate daniile (uimitor de generoase) urmăreau un scop cam prea personal: numele binefăcătorului, precum și cele ale înaintașilor și ale urmașilor, să fie în veci pomenite “la sfântul jertfelnic” “și să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură”, ceea ce trebuia să se repete și dimineața, la liturghie. Faptul închinării are, însă, și alte înfățișări, de unde reiese că mintea omului, fie el și drept credincios, o poate lua uneori razna. Mai ales la îndemnul diavolului, care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în an; și părinților mei, Ignatie Tescanul, și soției lui, Anghelina, și fiicei lor Anesia, și acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie, în ziua Sfântului Antonie cel Mare, și să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Și spune monahul Gavriil că această întocmire cu călugării de la mănăstirea Sfântul Sava a făcut-o “înaintea mitropolitului Moldovlahiei, chir Anastasie”. ― După cum mi se pare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fiicei lor Anesia, și acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie, în ziua Sfântului Antonie cel Mare, și să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Și spune monahul Gavriil că această întocmire cu călugării de la mănăstirea Sfântul Sava a făcut-o “înaintea mitropolitului Moldovlahiei, chir Anastasie”. ― După cum mi se pare mie, monahul Gavriil se exprimă puțin mai bine ca un simplu enoriaș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirea “Sfântul Sava” de la Ierusalim în ziua de pomenire a părinților și a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam țineau sau mai bine spus donatorul cerea s-o țină tot într-un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]