273 matches
-
anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii și a bolniței. În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri de
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
biserica. Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o clădire, acoperită cu șindrilă, ce includea 12 chilii pentru frați, cu trei pridvoare. Mănăstirea mai avea șase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. Acolo se mai afla și o trapeză cu o brutărie, acoperită cu șindrilă, separată de celelalte construcții. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tîmplărie, fierărie, etc. În jurul mănăstirii se mai aflau cinci fîntîni arteziene, unde apa curgea prin niște țevi subterane, făcute din lut
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
aspectul unei fortărețe, având la colțuri patru turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Împrejmuirea mănăstirii s-a făcut cu binecuvântarea mitropolitului Anastasie Crimca. De asemenea, a fost construită și trapeza. Contribuția domnitorului Miron Barnovschi-Movilă a fost menționată și de cronicarul Miron Costin în letopisețul său. Vorbind despre ctitoriile domnitorului sus-menționat, cronicarul scrie următoarele: După slujba ce au făcut Barnovschii-vodă împărăției la Dașău, domniia cu mare fericiie țărîi, stîndŭ tot după
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
ornamente vegetale ce se găsesc pe bolțarii arcadelor gangului. La primul etaj se află un mic paraclis, iar la etajul al doilea camera clopotelor, cu largi arcade deschise pe fiecare latură. În incinta mănăstirii, la dreapta turnului clopotniță, se află trapeza, unde se hrăneau la un loc călugării. Încăperea principală a acestei clădiri este o sală mare cu două bolți în stil gotic târziu, care se sprijină pe un stâlp octogonal aflat în mijlocul încăperii. Bolțile au numeroase nervuri sculptate din loc
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
a acestei clădiri este o sală mare cu două bolți în stil gotic târziu, care se sprijină pe un stâlp octogonal aflat în mijlocul încăperii. Bolțile au numeroase nervuri sculptate din loc în loc cu motive florale și scuturi. Din acest motiv, trapeza mai este numită și Sala Gotică. Această sală a servit ca sursă de inspirație pentru sălile gotice de la mănăstirile Sfinții Trei Ierarhi și Cetățuia. Pe laturile de vest și nord ale incintei se află casele egumenești și chiliile călugărești cu
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
de lemn originală a ars în 1771 fiind refacută în perioada 1780-1784 () O a doua biserică tot din lemn () a fost construită în perioada 1810-1812 prin strădania starețului Teodosie al II-lea. După un nou incendiu în februarie 1879 (stăreția, trapeza și rândul chiliilor de langă arhondărie), schitul și-a mai prelungit viața până în 1893 când a fost desființat, fiind reînființat în 1938 ca mănăstire de maici. În 1935 sub episcopul Ghenadie Niculescu se construiește la intrare o clopotniță din lemn
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
1956 bisericile mănăstirii au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice, iar după 1990 redevine mănăstire de călugări. În 1991 se construiește un paraclis pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu, o casa arhierească și se renovează pavilionul mare în care se află trapeza și camera pentru oaspeți. A devenit din nou mănăstire de călugărițe în 2010. În decembrie 2014 un alt incendiu a distrus două corpuri de clădire din lemn, din incinta locașului. Înainte de a fi schit, în acest loc era o pădure
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
de colectivizare în anul 1962, s-a obținut pentru a treia oară autorizația de construcție. Atunci, călugării au început să construiască un mic paraclis și câteva chilii, reușind să le termine în numai două luni. Pentru a înșela vigilența autorităților, trapeza era folosită în chip de ciupercărie, iar călugării munceau la colectiv, în zootehnie și viticultură pentru a nu fi alungați din localitate. Până la urmă, aprobarea s-a obținut și s-a construit în numai două luni căsuța la care au
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
zootehnie și viticultură pentru a nu fi alungați din localitate. Până la urmă, aprobarea s-a obținut și s-a construit în numai două luni căsuța la care au fost adăugate cu timpul alte dependințe. Ca să nu dea de gândit autorităților, trapeza era folosită în chip de ciupercărie, iar călugării munceau la colectiv, în zootehnie și viticultură pentru a nu fi alungați din localitate. Progresele acestea, deși mici, au atras însă mânia organelor de represiune. Ulterior, în anul 1970 s-a intentat
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
s-a construit pridvorul la Paraclis. S-au continuat apoi lucrările la noua clădire, în luna noiembrie punându-se acoperișul. În anul 2004 s-au continuat lucrările la noua clădire finalizându-se interiorul, la parterul clădirii care este compus din trapeză, bucătărie, bibliotecă și muzeu. S-a construit zidul de susținere din fața noii clădiri. Pe data de 16 iulie 2004 în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei împreună cu un sobor de preoți s-a sfințit piatra de
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
fost refăcut drumul de acces spre biserică și a fost sfințit de Prea Sfinția Sa Lucian Mic Episcopul Caransebeșului. De asemenea s-a lucrat și încă se mai lucrează la reamenajarea curții mănăstirii, în vederea lărgirii ei, și se are în vedere redimensionarea trapezei și a bucătăriei din clădirea corpului de chilii, care a fost deja îmbunătățit.
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În anul 1994 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, ridicată de meșterul Petre Ciornei din Vatra Moldoviței. Împreună cu o echipă de 13 lucrători, renumitul meșter a construit biserica de la temelii, în timp de 36 de zile. Lăcașul
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
datat inițial 1792 - spart - a fost returnat în anul 1988 la Râmnicu Sărat. În 1990 a fost reactivată ca și mănăstire de călugări, redevenind în 2007 de maici. Biserica veche este declarată monument istoric tot în 1990. Se construiesc chilii, trapeză, bucătărie și un un paraclis cu hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Pe lângă mănăstire se dezvoltă activitatea școlară, astfel că anul 1793 aceasta avea pe Ieromonahul Vissarion ca și copist. În timpul Revoluției de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu boierii buzoieni și, în
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
aurite. Ctitorii intenționau să facă aici o mănăstire de călugări, ei începând construirea unui gard din piatră în jurul bisericii (înalt de 3 metri și gros de aproape 2 metri) și a unui corp de clădire, care trebuia să adăpostească, pe lângă trapeză, și câteva chilii. După moartea fraților Răftivanu, osemintele lor au fost depuse într-o cutie ce se afla în biserică. Ele erau scoase în fața credincioșilor la fiecare slujbă și se pomenea numele lor. Unul dintre moștenitorii Răftivanilor a fost comisul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
averilor mănăstirești o pușcărie (1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903), o școală de agricultură (1903-1930) și o școală și atelier de împletit coșuri din răchită a Inspectoratului Silvic Iași (1948-1970). Începând din anul 1990, aici s-au amenajat chiliile călugărilor, trapeza și un mic paraclis. În anul 2004, a fost amplasat în incinta mănăstirii un bust de bronz al lui Ștefan cel Mare și Sfânt, realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru.
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
al proaspetei înființate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un număr de 13 parohii. Preotul Mihai a dispus începerea unei construcții noi de mare amploare ce conține la parter un paraclis tip capelă (casă mortuară); Turnul Clopotniță; și trapeză (bucătarie, sală de mese); la etaj spațiul fiind folosit pentru camere. Lucrările bisericii au fost finalizate, astfel, ca urmare a sfaturilor primite de la episcopii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, s-a hotărât ca Biserica Sfântul Ilie să
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
aruncat într-o altă mașină! Apoi, după întocmirea sumară și grabnică a unui proces verbal, în care s-a notificat confiscarea a “una mumie umană” (!!!), au dispărut în noapte. A doua zi au sosit buldozerele și au dărâmat totul: chilii, trapeza, biserica. Pe locul unde se afla Mănăstirea, în cartierul Militari (Apusului), nu s-a mai ridicat nimic."" După anul 1989, s-a reluat construcția lăcașului de cult demolat, piatra de temelie a Bisericii fiind pusă la data de 2 septembrie
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
se compune din două clădiri asemanătoare, care își au o istorie comună numai de la mijlocul secolului 19. Clădirea de est a gimnaziului cuprinde o parte din încăperile vechii mănăstiri franciscane, ridicate la sfârșitul secolului 13. Dintre ele se distinge o trapeză boltită de la mijlocul secolului 14, acoperită cu picturi murale de la sfârșitul secolului 15. După 1642, această parte a mănăstirii a fost transformată prin lucrări de amploare în palat nobiliar. Din această perioadă se păstrează în interior stucaturi valoroase. Între anii
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
clădiri din zidărie masivă de piatră legată cu mortar de var/nisip (o clădire cu rol de stăreție în partea sudică, o clădire cu rol de cuhnie și brutărie lipită de zidul de incintă sudic, o clădire cu rol de trapeză a obștii monahale ridicată în partea de sud-est a incintei, și o anexă gospodărească aflată în colțul sud-vestic. Potrivit mărturiilor documentare, Mănăstirea Probota a fost prădată în anul 1622 de tâlhari, care au incendiat unele clădiri din incintă și au
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
al XVII-lea au avut loc ample modificări ale structurilor clădite. A avut loc o amplă refacere a zidurilor de incintă (parțial zidurile de pe laturile de est și vest și în întregime cel de pe latura sudică). S-a renunțat la trapeza din partea de sud-est a incintei și la anexa gospodărească din colțul sud-vestic și s-a renunțat la partea supraterană a clădirii cu rol de stăreție (pivnițele au mai fost folosite până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au fost
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
fost folosite până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au fost definitiv abandonate și umplute cu pământ). Clădirea cu rol de cuhnie și brutărie lipită de zidul de incintă sudic a fost refăcută și a preluat și rolul de trapeză. S-a construit în partea sudică o clădire nouă, care a preluat funcțiile celorlalte construcții dezafectate, un corp de chilii lângă zidul de incintă estic și o construcție care adăpostea două sau trei spații locuibile și spații de depozitare, în
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
vase liturgice, candele de argint, cruci în filigran, cărți de cult vechi, precum și artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramică, cahle decorate etc.) descoperite în urma cercetărilor arheologice. În partea de sud a incintei au fost construite Casa Domnească și edificiile mănăstirești: trapeza, chiliile, cuhnea. Modul de organizare a incintei a fost astfel gândit încât funcțiunile strict sacre (ale bisericii, clopotniței și clisiarniței) să fie separate de viața curentă dintr-o mănăstire domnească din Moldova: locuință temporară pentru Domn, clădirile necesare obștii călugărești
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Turnul este construit din zid și trei etaje plus cupola. La 50 m vest de biserică se află clădirea stăreției (fosta casă parohială). Clădirea este din zid, are un etaj și este acoperită cu tablă zincată. Ea mai adăpostește și trapeza, bucătăria, chiliile, camera oficială și salonul pentru primirea oaspeților. În curtea bisericii de lemn se află mormântul pictorului prof. Constantin Călinescu (1 mai 1907 - 2 noiembrie 1985), care a început pictura lăcașului de cult.
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
aflată în cimitirul mănăstirii. Acest lăcaș de cult are dimensiuni modeste, având o catapeteasmă lucrată artistic. Tot în perioada păstoririi starețului Rafail, după cum atestă "pomelnicul ctitoresc" au fost construite turnul clopotniță și corpurile de chilii călugărești (unde se află arhondaricul, trapeza și brutăria) de pe latura de vest. În perioada 1869-1870, schimonahul Vladimir Machedon a pictat pereții interiori ai Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" și a confecționat și catapeteasma. Cheltuiala pictării bisericii a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
fi: clopotniță, cancelaria parohială, agheasmătarul, capela mortuară, casa parohială cu dependințele sale, destinata ca locuință a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiță, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina sociala sau orice altă incinta destinata unei activități asemănătoare. ... (3) Beneficiază de scutirile prevăzute
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]