65,686 matches
-
ei bine, având în față zilnic exemplul românesc al unui islam deschis, tolerant, european, îmi este imposibil să cred că autorii unor crime precum cele pe care le urmărim săptămânal se pot pretinde adepți ai aceleiași religii. Este important să tratăm pluralismul societății ca pe o șansă, iar nu ca pe o barieră... (Cf. Floriana Jucan - http://qmagazine.ro/politica-si-religie-cu-victor-opaschi 269949.html - 10.06.2015/19.06.2015). Câteva consluzii și încheierea - Epilog Altfel spus, revenind puțin la problematizarea inițială, acum în
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
opera să colocviala și socială. Moderatorul va fi Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române Iași. Citește tot... Hai la teatru: “Soț de vânzare” @ ArtHouse Central, 11 octombrie „Soț de vânzare” este o adaptare scenica după Mihail Zadornov, o comedie care tratează cu mult umor și nuanțe tragi-comice eternă tema a trioului conjugal. Se joacă pe scena ArtHouse Central vineri, 11 octombrie 2013, cu începere de la ora 20:00. Prețul biletului este 25 de lei. Tânără naivă, “pițiponcică”, zăpăcita, dar determinată Oxana
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
care se prepară rapid și gustos. Câteva dintre atracțiile și secretele Vivo + Localul este amenajat în așa fel încât clienții să poată vedea în timp real cum se prepară mâncarea. + Carnea este tranșată și tocata în fiecare dimineață. Ea este tratată că un steak - nu se adaugă decât condimente, și acestea numai atunci când este pusă pe placă de gătit. + Pâinea este făcută in-house, în aceeași zi în care este servită și conține numai apă, făină, unt, drojdie, ou și susan. 90
S-a redeschis VIVO - Fusion Food Bar [Corola-blog/BlogPost/94623_a_95915]
-
de frig, cu impresia că mâna i se lipește de clanță, și asta nu e niciodată plăcut, desigur, exacerbarea acestei senzații polare poate duce oricând la agravarea unei boli psihice pe care medicii nu știu și nu pot s-o trateze fiindcă ține de viața închipuirii, Sau poate nu vor... Un amărât de provincial ca noi toți, poate ceva mai autentic, mai păgubos, mai dezarmat, ca să nu spun mai părăsit, și care fuma abuziv si enorm încât luna când îi trecea
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
Pământ de flori, împrumutat de la un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar cu un pospai de politețe, de nu cu minim interes? Din aceste întrebări încuietoare m-a scos veșnic-itinerantul poet Dinu Abăluță, cu care pașii mi se încrucișau mai des în perioada aceea. Verdictul lui: dă-i-le lui
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de lemn, unică prin splendoarea ei sacră a fost denumită de Eminescu Ierusalimul nostru...) * și dacă tratăm lumea din jur drept reală, nu e oare pentru că visăm fără a ști măcar? a murmurat el, doamne, să te plasezi în mîine înseamnă mereu să fii bîntuit de teamă orice s-ar zice, eu unul mă închin doar în
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
creatorii uriași de la înălțimea operei lor, așteptând naiv-anapoda ca ei, cu viețile lor, să fie egalii operei lor. "Craii de curtea-veche" este neîndoielnic o capodoperă, dar viața lui mateiu - nu, categoric nu. Mateiu: copil dinafara căsătoriei, urându-și tatăl celebru, tratându-și mama de condiție umilă ca pe "o valiză" pe care o depune la propriu într-un depozit, falsificându-și necontenit biografia și atribuindu-și aberant și mincinos origini nobiliare; cu studii neterminate, ahtiat după bani, după funcții publice și
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
complicat, pe care trebuie să-l conducă. Îl priveam încântat-uimit, mi se părea aurifer. În același timp mi se părea o prelungire a mea și am început să mă port cu el ca atare. Aici am greșit fatal, l-am tratat ca pe un fragment din mine. În primii ani n-a protestat, dar pe urmă a căutat cu tot dinadinsul să-mi arate că e diferit. În adolescență m-a păscut un mare pericol, să-l pierd. Magnetismul teribil dintre
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
visul: las-o, că n-ai să mori dintr-atât! Pe urmă am făcut dragoste îndelung până am căzut lați, sleiți de efort... Cred că din cauza asta nici nu puteam să-i citesc romanele, iar tu te enervai și mă tratai în fel si chip, mai ales când mă auzeai spunând cu dispret că le găsesc afectate: populism din vârful buzelor. Mă refeream mai ales la primele romane. Bine, știu, după aceea, mai ales în piesele de teatru, în câteva filme
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
gratuită, continuă culpabilizare, continuă "martirizare", având ca țintă mai mult sau mai puțin explicită prefacerea într-un infern, aparent pașnic, a vieții aproapelui... Se tot vorbește de "stres" - lucrurile sunt mai grave decât o sugerează termenul iar rezultatele nu se tratează cu două-trei pastile... "Subînțelesuri, aluzii pline de răutate, minciuni, umiliri." " Aceste agresiuni țin de un proces inconștient - eu aș zice că nu totdeauna inconștient, n. n., L. R. - de distrugere psihologică. Prin vorbe aparent anodine, prin sugestii - este efectiv cu putință
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată și o problemă fundamentală pentru tipologia limbilor și caracterizarea românei: relația subiect-verb-obiect. Capitolul final este destinat exclusiv dificultăților de analiză sintactică (temă care a fost permanent prezentă pe parcurs), cu cîteva cazuri speciale: structura nu numai că... dar și, semiadverbele
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
rol de căpetenie. Apelînd la un limbaj primenit (săteanul actual citește presa, ascultă radioul și urmărește televizorul), poetul descoperă un fond carnavalesc străvechi. Ritualul se dizolvă în bună dispoziție, angoasa trece în bonomie, spaima se topește în farsă. Extincția e tratată prin antidoturi umorale, înecată în chef: „Dar e sinistru, dragă. Ascultă,// coborîrea pe Phobos avînd să se facă după un drum de două/ sute de zile... Nu de 40, nu de jumătate de an,/ fără pomană? Fix// două sute: aici, unde
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
adormiți). În consecință, se petrece sub pana lui Liviu Ioan Stoiciu o devalorizare a satului celebrat de poeții tradiției romantic-ruraliste (Alecsandri, Coșbuc, Iosif, Goga), mitizat de Blaga în viziunea sa cosmotică (satul socotit ca un centru al lumii) și încă tratat cu gravitate în vehemențele expresionismului șaizecist (Ion Gheorghe, Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Ileana Mălăncioiu). Satul lui Stoiciu răspunde unui antimit. Transcendența e menționată doar ca un registru antinomic, atenția orientîndu-se către fenomenalul derizoriu, dacă nu de-a dreptul
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu este stăpânit de „prejudețe” (prejudecăți), ci tratează totul cu imparțialitate, subliniază meritele popoarelor în făurirea legendelor. Israeliții, popor multimilenar, scrie el, posesori ai unui tezaur de legende, n-au fost rupți de literaturile străine, de ideile noi. „Totdeauna și în orice loc au adoptat israeliții unele șideiț
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pe care putea conta pînă acum CVT s-ar putea să se ducă spre Gigi. După mintea mea, apariția în politică a lui Becali n-ar trebui să oripileze pe nimeni. Și mai ales presa independentă ar trebui să îl trateze cu o bunăvoință tactică. Becali e primul contracandidat serios pe care îl are CVT pe linia populismului. Și în privința discursului naționalist. Că Becali n-are habar de politică? Facem pe proștii? Parlamentul e plin de cetățeni care nu știu ce votează și
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
altceva decât am vrut eu să spun. Dar cred că asta e ceva curent: o carte se multiplică în funcție de cititor. Uneori, însă, mesajul se modifică, parcă, în mod exagerat. - Ce lucrări pregătiți acum ? - Ultima carte pe care am terminat-o tratează imaginarul climei și acum scriu, pentru editorul meu francez, o carte despre Jules Verne. - Ce le-ați spune studenților, la cursul de Istoria istoriografiei, despre istoricul Lucian Boia ? - Mă puneți în postura dificilă de a încerca să mă autodefinesc. Bun
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
filmul Dogville al lui Lars von Trier. Era într-o duminică geroasă. M-am dus de la ora zece și l-am văzut de trei ori la rînd. Pînă la șapte seara. Tot personalul simpatic și primitor de la Studio m-a tratat cu înțelegere și compasiune. Afară fiind atît de frig, un cinematograf este, la o adică, un loc bun de dezmorțire, un adăpost dacă ai fugit de acasă sau chiar dacă fugi de tine. Salvezi ușor, astfel, o zi din viață. N-
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat seama că e vorba de o afacere publicitară. Dar cititorul obișnuit de unde să știe că acest sondaj nu e marea revelație a ziarului care îi este oferită ca atare, pe două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
mâna cu asiaticul analfabetei revoluții culturale, agresivă, crudă, sângeroasă, la nici o aruncătură de băț de locul unde odihnește cel mai mare gânditor al Franței, cu al său Le bon sens și celelalte... *** În luna octombrie, la Paris, vegetația atât de tratată în imaginația locului, capătă stilul impresioniștilor. Începând, după mine, cu Alfred Corot. Natura reproduce, față de pictorii francezi, care au făcut cu ea troc, nobila atențiune ce i-a dat-o secolul nouășpe. Fiece zi având maestrul ei. De pildă, azi
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
Vasile Dâncu și poate încă unul sau doi - care au reușit să iasă cu fața curată din această examinare severă. S-a înregistrat și un eșec al lui Robert Turcescu, care, avându-l ca invitat pe Ion Diaconescu, l-a tratat inadecvat, ca pe un om politic activ, în loc să-l ia în considerare ca pe un simbol al luptei anticomuniste (cu atât mai mult cu cât tocmai îi apăruseră trei volume de memorii). În general, însă, detectorul de minciuni de care
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
dar fără a lua, din păcate, în considerare ceea ce a fost orașul înaintea primului război mondial. Pentru o imagine completă, ar fi trebuit poate ca cele cinci secole de istorie care preced pe cel de-al XX-lea să fie tratate cu mult mai multă atenție. Însemnătatea internațională a orașului, iradierea sa în lumea ortodoxă, modernizarea după modelul Franței lipsesc din carte cu desăvârșire. Dincolo de această remarcă, mărturia doamnei Catherine Durandin rămâne, după părerea mea, foarte prețioasă. Cartea se află sub
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea lui Homer. Boala noastră națională se numește UITARE...” Cuvinte patetice în care e nevoit a se înveșmînta, deoarece prea adesea e nesocotit, dacă nu tratat cu ostilitate, un adevăr elementar. n P.S. Despre Al. Rosetti, care, în pofida cedărilor sale politice, a fost o personalitate de marcă a culturii noastre, „un om de bine, de valoare”, care, în perioada comunistă „a ajutat pe mulți intelectuali aflați
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
stabilit acest unghi de abordare dezolant, d-sa caută asocieri, imagini, nuanțe care să-l susțină în discursul poetic, la un mod scrupulos, metodic. Considerat ca un întreg, volumul de care ne ocupăm aci, bastonul de orb, capătă aerul unui „tratat de descompunere”. Elementele anarhice, înfățișările haotice ale vieții ce se fărîmițează apar subordonate unei rigori inefabile. Aidoma unui anatomo-patolog, autorul urmărește descompunerea propriei făpturi psihofizice și de asemenea destrămarea lumii ce-l conține, implicînd transcendența. Textele nu fac excepție, intrînd
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
deja diverse instituții care fac asta - redacții, edituri, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii etc. -, dar o fac parțial, nesistematic, tangențial, implicit, tendențios sau ineficient, de la caz la caz. Instituția creată de mine s-ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din resursele naturale ale țării. Ceea ce înseamnă că l-aș demitologiza și l-aș exploata rece și nemilos. Aș avea, în această ipostază, nu un suflet candriu de papugiu, ci unul de capitalist. Aș proceda
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
text. Sticlele de whisky nu mă impresionează, pentru că nu sunt băutor, oamenii politici n-au autoritate asupra mea, dovadă sutele de articole critice pe care le-am scris până în prezent despre ei, iar femeile frumoase... Cu femeile frumoase n-aș trata eu, ci un angajat al meu, căruia i-aș cere să se castreze în prealabil (oferindu-i, bineînțeles, un salariu mare în compensație). Valoarea textelor selectate aș verifica-o prin citirea lor într-un cenaclu. Un cenaclu în care n-
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]