248 matches
-
și scrie pe o tăbliță sprijinită pe piciorul mamei. Materialul este tratat în volume gometrice. Opera are 2,00 metri înălțime, 1,20 metri lungime și 0,82 metri lățime. Statuia se află pe un soclu din beton placat cu travertin, cu înălțimea de 1,04 metri, lungimea de 1,33 metri și lățimea de 0,92 metri.
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
flori liderilor comuniști aflați la eveniment. După anul 2000, lipsa de interes față de acest monument a dus la degradarea acestuia. Sub coada lui Voitiș (armăsarul voievodului) a crescut un puiet de mesteacăn, care și-a întins rădăcinile pe sub plăcile de travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 8 ha. Aceasta reprezintă o zonă (fostă exploatare minieră) în perimetru căreia se găsesc două formațiuni geologice și importante depozite minerale de aragonit, calcit, coralite și depuneri de travertin. În arealul rezervației se află un izvor natural (cu emanații de hidrocarburi) ce formează la ivirea din stâncării, un con cu depuneri de culoare albastră-verzuie. Video
Dealul Melcului (Firtuș) () [Corola-website/Science/325399_a_326728]
-
fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
faunistice. Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor. Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor. Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt fie de travertin fie de tufuri calcaroase: Declararea inițială a rezervației s-a făcut în 1971 în temeiul hotărârii Consiliului Popular Neamț, fundamentarea științifică a deciziei fiind făcută de Prof. Univ. Dr. geolog Grasu Constantin (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Rezervația naturală
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
3 Km (pe direcția nord - sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
dar dintre care se distinge cartușul cu numele lui Psammetic al II-lea. Augustus l-a destinat a deveni acul indicator al unui imens cadran solar orizontal în formă de sector cu o lungime de 160 de metri, realizat din travertin. Cadranul solar (horologiul lui Augustus) este bine cunoscut. Săpăturile recente au permis regăsirea unor fragmente ale lui, purtând litere de bronz ce datează de la o reamenajare de pe timpul lui Hadrianus (117-138 e.N). obeliscul s-a prăbușit în sec.al
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
organizat prin intermediul traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec trecînd pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate urca la punctul de belvedere de deasupra (marcaj punct roșu). În vale se coboară spre Valea Vinului
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
proprietar al Marmosim Simeria, cea mai mare fabrică de prelucrare a pietrei naturale din România. Treptat, Titan MĂr - Marmosim a devenit liderul național, administrând în prezent 10 cariere. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: carierele de marmură Rușchița, cele de travertin Geoagiu și Cărpiniș și cele de calcar Podeni și Bașchioi.
Titan Mar () [Corola-website/Science/324825_a_326154]
-
calitate a colaborat cu George Grigore Cantacuzino, care era Prim Ministru (1899-1900). Palatul avea la parter 15 încăperi, din care o mare sala de onoare de 70 mp. Construit din cărămidă și placat pe exterior cu piatră de Albești, asemănătoare travertinului, palatul are la fațadă principala o colonada ce închide o terasă spre care răspund ușile. Palatul lui George Grigore Cantacuzino imită că structura Micul Trianon, fiind construit pe 3 nivele inegale (demisol, parter și etaj), dar împrumuta o parte din
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și din vremea căruia datează primul document de atestare a orașului (1388). Statuia este realizată de către sculptorul Paul Vasilescu și a fost dezvelită în anul 1976. Are o înălțime de 3,62 metri și este așezată pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri. Ca urmare a faptului că în Piața 22 Decembrie a început să se amenajeze la începutul lunii noiembrie 2010 o întinsă parcare subterană, autoritățile locale au mutat Statuia lui Petru Mușat la sediul Muzeului
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
lui George Camber. Monumentul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, a fost inaugurat la 16 septembrie 2006. Este situat în exteriorul cimitirului, spre nord-vest, la șosea, și este format dintr-un bust de bronz pe un soclu de travertin așezat pe un platou octogonal cu doua trepte. Este Gorunul sub care Horea a chemat la luptă în 1784 țăranii din zonă. Este considerat că ar avea circa 400 de ani. Datorită vechimii sale, în 1924 a fost recondiționat prin
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
curgere este de 43 m < sup > 3 < / sup > un al doilea în timpul iernii , 18 m < sup > 3 < / sup > , în timpul verii , cu o medie de 55 de metri cubi a doua curge în jos Skradinski Buk anual . Este cel mai mare travertin sistem de cascadă din Europa . Roški Slap , situat în apropiere de Miljevci , este al doilea cel mai popular punct de atracție a Parcului Național Krka în ceea ce privește numărul de vizitatori . Aceste cascade pot fi vizitate pe tot parcursul anului . Cel mai
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
, cunoscută și sub numele Centaurul, este opera sculptorului român Ion Jalea (1887 - 1983). Monumentul a fost dezvelit în anul 1925. Statuia din marmură este așezată pe un soclu paralelipipedic înalt de cca. un metru, din beton placat cu travertin. Hercule, cel mai cunoscut erou din mitologia greacă, este cel care, datorită forței și vitejiei lui neobișnuite a fost primit în rândul zeilor după moarte, dobândinu-și astfel nemurirea. Luptele cu centaurii, stârniți de mirosul vinului pe care eroul îl băuse
Statuia „Hercule doborând Centaurul” () [Corola-website/Science/332694_a_334023]
-
la locul inițial din Piața Libertății, în locul Monumentului Ostașului Sovietic. În cursul anului 2015 statuia a fost reabilitată din fondurile Primăriei Satu Mare, prin colaborare cu Muzeul Județean. Reabilitarea soclului a constat în înlocuirea plăcilor de marmură deteriorate cu plăci de travertin, un material mai rezistent la intemperii.
Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare () [Corola-website/Science/334846_a_336175]
-
sculptoriței Milița Pătrașcu se află în centrul orasului (în mijlocul Pieței Victoriei, în fața Prefecturii și a Bisericii Sfinții Voievozi). iar in interiorul acestui monument se afla ramasitele Ecaterinei Teodoroiu. Mausoleul este un sarcofag, cu o înălțime de peste 2 metri, realizat din travertin italian așezat pe un postament cu trei trepte. Monumentul înfățișează prin basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului momente din viața eroinei: pe fața dinspre miazăzi, un tablou prezentând copilăria eroinei în satul ei natal. Pe latura opusă este reprezentată ca
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
au fost făcute, de exemplu Lacul Jugovo pe muntele Zelengora. Spre deosebire de lacurile de munte din Bosnia și Herțegovina, lacul Plivsko a fost creat ca urmarea a precipitațiilor de natură chimică a mineralelor carbonate, în timpul procesului formându-se și sedimente de travertin. Subzistența acestor lacuri este extrem de amenințată de urbanizare, care a început în anii 1960.
Listă de lacuri din Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/336147_a_337476]