421 matches
-
trei sîni/ Mi-e sufletul ca pata/ De micșunea-n fîntîni.// Și jubilînd, din mîzgă,/ Cu-o bucurie-adîncă/ Îți scriu pe-un ou de gîscă/ De angora, cald încă!” (Scrisoare). Însăși demonia, mereu presupusă, însă rareori dată-n vileag a travestiului, capătă accepții sofisticate ce o deturnează înspre dulceața învăluitoarei rostiri: „Fecioarelor căzute în genunchi/ Li se retează genele pe trunchi/ Fiindc-au surîs din somn în largi crivate/ Cu șoldurile neînfășurate,/ Și-n miez de noapte, avînd bluza lipsă,/ Au
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
spectacol grandios, la limita realității cu ficțiunea. Ideea de teatru este fundamentală. „Sus cortina. Totul e teatru și totuși realitate". Clovneriile lui Hamlet, costumul cu burtă și dimensiuni rubiconde pe care personajul îl poartă pe sub hainele sale, pînă în momentul travestiului și al devoalării convenției din scena cu actorii, semnul monologului „a fi sau a nu fi", cu care se deschide spectacolul și care se mai repetă încă de două ori, adăugînd cîte un vers nou, o idee nouă, pînă la
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele fripte/ ale fraților îngeri/ și viermușorii hilari, bărbătești/ zvîrcolindu-se în tăvița de nichel" (Catacomba comedianților). Comediei umane i se adaugă una cosmică. Absurdului subiectiv
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Andreea Deciu Identitatea personală și travaliul păstrării ei intacte dincolo de eroziunile produse de împrejurări și de contactul cu o alteritate adeseori ostilă, travestiul, ascunderea și dezvăluirea sinelui în fața lumii, reprezintă pilonii centrali ai problematicii celor mai multe dintre românele lui Milan Kundera. În ultima carte a scriitorului, L'Identité (apărută la Gallimard în 1998 și tradusă în același an în limba engleză, iar de curînd
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
a unui trădător. Spionul este totodată trădător fiindcă el înșeală ambele părți implicate în riscantă negociere identitara, atît pe Jean-Marc cît și pe Chantal. Dar trădarea este, la urma urmelor, co-autorizată de cei doi: bărbatul e cel ce lansează jocul travestiului, în vreme ce femeia îl continuă, transformînd mască în persoana de sine stătătoare. De îndată ce înțelege că scrisorile erau trimise de propriul ei iubit, Chantal e revoltata, nicidecum înduioșata sau emoționată, cum nădăjduise Jean-Marc. Pentru ea, aceasta corespondență mistificata reprezintă indiciul că bărbatul
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
spectacolul Teatrului „Odeon“ din București cu piesa de patrimoniu „Gaițele“ de Al. Kirițescu. O viziune cu totul surprinzătoare a regizorului Alexandru Dabija, montare în care trioul de „gaițe“ condus cu autoritate de marea actriță Dorina Lazăr este completat de două travestiuri, realizate de Constantin Cojocaru (nominalizat la Gala UNITER) și Ionel Mihăilescu. De altminteri, neașteptate sunt și abordările celorlalte personaje, distribuția fiind completată de Marius Stănescu, Paula Niculiță, Carmen Tănase, Virginia Rogin, Mirela Dumitru, Petre Nicolae, Ana-Maria Moldovan și fostul actor
Agenda2003-16-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280918_a_282247]
-
construcții la limita neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd către iatacurile domnești sau, mai recent, către buduoarele doamnelor din înalta societate care își regăseau, în aventura blîndă a travestiului și în stilistica lăuntrică a unui art nouveau pastoral, caste pusee erotice și tot atît de scurte frisoane ale unui patriotism abia șoptit. Aici, în această lume în care totul se încredințează provizoriu spre a fi transmis mai departe, în
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
grinzilor moarte ale edificiilor golite de suflu, dai peste autentice nuclee de sinceritate omenească. Și astfel întîlnești autori care, aruncînd deoparte masca gîndirii abstracte, pun pe pagină omenescul din ei. Un astfel de autor viu nutrind o repulsie spontană față de travestiurile teoretice este britanicul T. E. Hulme. Numele lui nu spune nimic publicului român. Explicația e simplă: a scris puțin fiindcă a trăit puțin, iar de tradus nu a fost tradus la noi decît în 2006, cînd Mircea Platon a publicat
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
1974-1988. Textele diferă, în formă și substanță, de la eseul apoftegmatic la jurnal (sau antijurnal), note de voiaj, reportaj reflexiv și narativ. Omogenitatea scrisului său rămâne evidentă, fie că acesta este referențial sau autoreferențial, factual sau ficțional. Descoperim minime operații de travesti comunicațional între genuri și specii literare ori paraliterare. Cu menținerea unei dominanțe a poeziei. Ori doar a unui halou al ei. Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și civice. Scriitoarea este voluntară și nesigură, dar
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
unul din numerele trecute ale revistei noastre („România literară“, nr. 44/ 4 noiembrie), despre istoria benzii desenate în România, Ion Manolescu pomenea, printre exemplele de coauctoriat, un tandem surprinză tor. Edmond Baudoin și Mircea Cărtărescu. Era vorba despre volumul BD Travesti, tipărit în Franța în 2007, un obiect editorial de care, cu excepția câtorva cunoscători, publicul autohton n-avea știință. (Așa cum are, de pildă, atunci când contabilizează traducerile într-o limbă sau în alta.) Nu are rost să căutăm faptului explicații prea sofisticate
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
tot mai frecvent în joc, genul acesta nu e încă resimțit, la noi, ca unul literar. Sau măcar ca unul parțial literar. Între timp, cartea a apărut și în română, la Editura Humanitas, sub titlul, mai adecvat după părerea mea, Travesti de Mircea Cărtărescu. Spun asta fiindcă văd aici mai mult decât o transpunere în secvențe grafice a scenariului romanesc din Travesti. Baudoin nu ilustrează micul roman din 1994, ci, de fapt, îl interpretează. Ce face el este, într-un fel
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
literar. Între timp, cartea a apărut și în română, la Editura Humanitas, sub titlul, mai adecvat după părerea mea, Travesti de Mircea Cărtărescu. Spun asta fiindcă văd aici mai mult decât o transpunere în secvențe grafice a scenariului romanesc din Travesti. Baudoin nu ilustrează micul roman din 1994, ci, de fapt, îl interpretează. Ce face el este, într-un fel anume, un documentar critic. Numai instrumentele diferă. Sunt, din acest punct de vedere, câteva convenții ad hoc pe care Baudoin le
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
fel anume, un documentar critic. Numai instrumentele diferă. Sunt, din acest punct de vedere, câteva convenții ad hoc pe care Baudoin le instituie. De exemplu, în privința tipului de literă. Pasajele adăugate de desenator sunt redate cu majuscule. Cele provenite din Travesti, în schimb, au parte de font normal. Pentru ca, în cadrul acestora din urmă, să mai existe o categorie, ilustrată cu un scris de mână destul de asemănător celui al lui Mircea Cărtărescu însuși. E vorba despre versurile, ale lui sau ale altora
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
printre cele mai albe. Îl depășește, sub acest aspect, doar o scenă autoreferențială, al cărei protagonist e Baudoin însuși, nedumerit de tranzițiile puse în scenă de Cărtărescu. Peisajele urbane sunt undeva la mijloc. Cenușiul instantaneului fotografic încă e perceptibil. Noul Travesti nu valorifică neapărat povestea lui Victor, adultul, despre Victor, adolescentul. Protagonistul e, de data aceasta, chiar desenatorul. Concurat, îndeaproape, de Mircea Cărtărescu. Victor, Lulu, Savin, Clara, Măgălie sunt numai niște amintiri. Imortalizate, cândva demult, pe hârtie. Amintiți-vă cum începea
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
treizeci și patru. În două zile zbor spre București. Îi voi întreba pe prietenii mei Anamaria și Octav... Și... La întoarcere fac o haltă la Stuttgart, unde este Mircea în rezidență. Dacă îndrăznesc, îi voi vorbi și lui despre asta.” Sunt, în Travesti, destule lucruri mai complicate decât această continuă alunecare de planuri. Numai că acelea sunt legitimate deja literar. Iar respectul unui artist pentru viziunile altuia îl face să nu-și îngăduie decât, cel mult, asemenea incertitudini de ordin tehnic. Aceasta e
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
XVIII. S-a scris și muzică de operă, Monteverdi și Haendel, pentru roluri de contratenor. Existau atât contratenori natural, cât și băieți castrați. În epoca modernă, dacă nu se găseau bărbați pentru rolurile de contratenor se foloseau femei, mezzosoprane, în travesti. De ce News: Nu ar avea, deci, mare căutare un astfel de talent? George Balint: Acum au o oarecare răspândire, pentru că a început moda de recuperare a muzicii vechi. Vocea de contratenor nu are o spectaculozitate în sine. E adaptată pentru
INTERVIU - Dirijorul George Balint despre Narcis Iustin Ianău: Dacă românii ar fi avut mai multe cunoştinţe muzicale, pe nimeni nu ar fi surprins performanţa lui () [Corola-journal/Journalistic/70630_a_71955]
-
stil. Învăluitor și variat, si totusi recognoscibil din cărțile unor autori clasici, pe linia Filimon-Galaction, preluați de Zaharia Stancu și Horia Stancu, Eugen Barbu etc. Ne-am lăsat duși de coté-ul aventuros, de mister și trape rocambolești, de suspens, urmăriri, travestiuri, conspirații și vânzări, de răpiri și curse, de încăierări și tâlharii, de tot ceea ce înseamnă român de acțiune, al cărui farmec rezidă în temeritatea epica a locului comun. Originalitatea cu orice preț nu face parte din rețetă lui Adrian Grigore
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
o viziune modestă asupra vieții, care pune senin laolaltă ură împotriva homosexualilor cu o stranie toleranță rasială. Însăși identitatea lui Felicity, creola, deci femeie neagră care poatre trece drept albă, e un simbol al echivocului, al potențialului pentru minciună sau travesti. De altfel, Felicity e frenetic devotată Internetului: în fiecare seară se conectează, de pe lap top-ul ei, la un site intitulat " Să facem dragoste cu personaje istorice", pe care poate fi, în funcție de dispoziție, Fecioara Maria, Seherezada, sau Jeanne d'Orleans
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
Biblioteca Academiei, descoperă o însemnare pe care "o citește" ca indicație pentru distribuirea rolurilor; în sala de la Cișmeaua roșie "răsar zorile teatrului cult diletant în Muntenia cu spectacolul Hecuba de Euripide, în toamna lui 1819. În rolul Hecubei joacă în travesti, școlarul de 17 ani, Ion Heliade-Rădulescu." Își pune întrebări referitoare la un posibil teatru în București, în 1814, după descoperirea unei medalii comemorative, făcând fel de fel de relații între domnia lui Vodă Caragea și proveniența medaliei după interpretările numismatului
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
pe cititor să se simtă oarecum depășit, așa cum se simte un iubitor de muzică în fața unui interpret virtuoz: "în numele acestei (im)posturi de alchimist, poetul se produce pe șine, în variante numeroase și deseori ingenioase. Aceasta nu este decât un travesti al controlului cerebral, al intelectului care-și tatonează limitele în raporturile sale cu ingenuitatea poeziei, prin urmare o dedublare fabuloasă a fabulosului aflat în impas. Prin hermetism, ezoterism, protocol inițiatic, autorul își asigură o supraviețuire condiționată. El afectează, cu o
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
în planul prezentului. Dacă în Europa ea joacă rolul unui simplu decor, adesea "un snobism al peisajului", așa încît "nu este o formă de manifestare a naturii, ci o formă de domesticire a naturii", în America, din contra, "iarba este travestiul degajat și naiv sub care natura pătrunde în orașe, este avangarda preeriilor avansînd eroice pînă la întretăierea marilor bulevarde și explodînd victorioase în parcuri". Chiar noțiunea de parc e modificată în lumea nouă, "revoluționată" de enigma ierbii: Departe de a
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
fără același grad de vizibilitate, se bucură de o autonomie comparabilă. Dl. Hyde nu coexistă numai cu dl. Jekyll, ci există, trăiește pur și simplu per se. De asemenea, doctorul Jekyll nu e doar un accesoriu, o mască publică, un travesti al maleficului domn Hyde, ci o individualitate cu statut bine precizat. "Eram în mod radical amîndoi", exclamă tragic bătrînul om de știință. Ar trebui să intuim aici o declarationem veracitur, mai ales că protagonistul își sprijină observația pe următorul comentariu
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
e nevoie de amplificări discursive pentru a împlini astfel de compensații justițiare, acolo unde omenia obscură a autorilor s-a hotărît să pășească în fine franc, dincolo de precauții alienante și dincolo de volubile alibiuri. Pe Insula Pinguinilor, Anatole France găsise în travestiul aviar ocazia unui substitut năzdrăvan, adecvat traseelor oblice ale ironiei. Dar eu sînt gata să le bănuiesc, unor atare trimiteri, șanse altcum expresive, cînd ating resurse de simplitate gravă, la adăpost de răsucirile sarcastic dibace, care pot neferici orice demiurgie
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Aripa stângă sau Corpul le lăsaseră în suspensie, explicând ce era de explicat, corectând tot ce se cerea corectat. Mai mult decât atât, copilul Mircea ajunge să-și trăiască până la cel din urmă atom povestea ițită în Nostalgia și în Travesti. Clanul levantin matern al Badislavilor își regăsește corespondentul în familia de nobili polonezi din care descinde tatăl. Victor se încarnează din litere, devenind, dintr-un dublu narativ, un geamăn din carne și oase, răpit în copilărie de lângă ai săi și
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
îl consideră și el nu numai inteligent, ci și „simpatic”. Alți contemporani sunt, însă, de altă părere, Al. Tzigara-Samurcaș calificându-l în Memorii drept „un împăunat și teatral filfizon”. Să fi avut el în vedere aplecarea lui I.Th. Florescu către travestiuri și gesturi spectaculoase? Posibil: deghizarea magistratului în Boris Sarafov nu este o invenție scriitoricească a lui Caragiale, ci și o formă obișnuită de acțiune profesională, după cum aflăm din cartea lui Constantin Bacalbașa Bucureștii de altădată. Iată un fragment edificator: „D.
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]