452 matches
-
cu un ditamai colet în brațe. Tiibi le spusese la telefon că ar fi vorba de inimă și au adus „ultima realizare tehnică” un aparat electronic de măsurat tensiunea, cam de-o tonă. Suntem doar în 2014. În timp ce unul tot trebăluia la aparat celălalt îmi pune brățara la „plica cotului” și mă întrebă unde mă doare. I-am indicat un loc, undeva în coșul pieptului. Sobru constată: „Nu acolo-i inima!”. Încălzit, pe cale a exploda din nou, i-am spus că
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
pentru ea o mescioară stradală a unei cofetării. Cred că tinerele săsoaice, surori, își permiteau pentru prima oară în viață luxul unei cofetării din centrul centrului lumii, care era pentru ele Sibiul. Bucureșteanca, sigură pe ea, cheamă energic fata care trebăluia printre mese și comandă ferm „punci danez”. O jumătate de secol mai târziu această atitudine s-ar fi tradus „cu pumni-n masă”. Fătuca, intimidată de ton, s-a dus la patroană să-i traducă ea ciudata comandă. Nici patroana
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
PROFIL DE AUTOR M-am născut în sudul județului Olt, zona limitrofa,în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala
SOFIA RADUINEA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347381_a_348710]
-
pentru o nouă zi de muncă, pentru o nouă luptă cu moartea... * Iuliana se culcase destul de târziu după plecarea doctorului. Toate discuțiile acelea nu au făcut altceva decât să-i tulbure și mai mult starea, așa încât s-a apucat de trebăluit prin bucătărie, însoțită de privirile aparent absente ale mamei sale. După un timp, doamna Dobrescu sparse tăcerea: - Nu cred că am cunoscut un doctor mai blând ca omul acesta... L-am analizat așa... câte puțin și cred că nu glumește
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
și făcut. I-a auzit cum i-au spus bunicii minciuna și apoi a auzit și tăcerea care a urmat. Apoi bunica a cerut să vorbească cu mătușa - care se prefăcuse că n-a auzit soirea bunicii în curte și trebăluia pe undeva prin bucătărie - și firește că ea, deși inițial se învoise tacit printr-un râs scurt cu șotia copiilor, nu a mai putut susține minciuna și Ana a fost nevoită să iasă și plece cu barca... dincolo. Cât a
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
sub zăpada... Însă înăuntru, toată lumea se pregătea cum se cuvine pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului... De Ignat, tataia ascuțea cuțitul cel mare, de vânătoare, și împreună cu tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul porcului...Gospodinele, (mama și mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau țuica si vinul pentru “pomana porcului” ce avea să urmeze și pregăteau toate vasele pentru bunătățile ce aveau să le facă: cârnați, caltaboși, șuncă, tobă, jumere... După ce-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
recuperarea și repunerea lui în demnitatea din care a căzut odinioară. Că Domnul a făcut toate cele ale Lui pentru viață. Și la aceasta nimeni nu se poate opune. I-am făcut o vizită meșterului Giudică și l-am găsit trebăluind pe lângă aragaz. - Bine ai venit, rămâi la masă, ești invitatul meu la o ciorbă de opincă. - La ce, bre? - N-ai auzit? O ciorbă de opincă. Să vezi ce gustoasă iese. - Ești glumeț, moșule. - Nu glumesc deloc. Privește. Saltă capacul
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. BENI BUDIC - DIFUZORUL, de Beni Budic, publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. Locuiam la Suceava de aproape doi ani, când într-o după amiază de vară, o echipă de tehnicieni trebăluiau pe langă stâlpul din fața curții noastre, pe strada Cetății. Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376870_a_378199]
-
acest punct, lucrul a continuat în interior. Au întins firul de-a lungul părții de jos a peretelui și ... Citește mai mult Locuiam la Suceava de aproape doi ani, când într-o după amiază de vară, o echipă de tehnicieni trebăluiau pe langă stâlpul din fața curții noastre, pe strada Cetății. Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376870_a_378199]
-
intru în curte. Parcă nimic nu mai e cum era de dimineață! Văd casa cu prispă , cu tindă și odaie, văd celarul de lângă ea, văd lavița de sub măr, bicicleta ,,Tohan” a tatălui meu, evident CFR-ist,îl văd pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând un cojoc sau vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > BENI BUDIC - DIFUZORUL Autor: Beni Budic Publicat în: Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017 Toate Articolele Autorului Locuiam la Suceava de aproape doi ani, când într-o după amiază de vară, o echipă de tehnicieni trebăluiau pe lângă stâlpul din fața curții noastre, pe strada Cetății. Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire până la
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
despre întâmpinări, intervenții, cereri. Și nu erau puține. Nu mă plătea. Din contra, pentru perioada aceasta de ”ucenicie”, precum se exprima canalia, trebuia să contribui eu la veniturile sale foarte mari. Până în ziua în care acel mare avocat, pentru care trebăluiau nu mai puțin de alți 23 de avocați, s-a purtat foarte urât cu mine. Lamentabil, este puțin spus. Murdar! Acesta este cuvântul. Credea că poate obține un ceva interzis din prima zi pentru el. Surpriza a fost uriașă. Eram
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
nevasta trebuia să fie la cheremul lui, să-i pună masa dacă era treaz sau să-l dezbrace și să-i pună pijamalele dacă era băut, după care să-l bage în pat pentru culcare. Nimic nou sub soare. ************* Femeia trebăluia prin bucătărie când auzi ușoarele bătăi în ușă. Se șterse pe mâini cu cârpa de vase și se îndreptă cu pași ușori spre hol. Deschise ușa. - Paveluș, ai și venit ? întrebă femeia cu o voce joasă, dar foarte bucuroasă. Nu
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
volum pe care urmează curând să-l publice. I-au apărut poezii, eseuri, reportaje și proză, în mai toate revistele literare din țară. S-a acoperit și de lauri unor festivaluri de gen din țară, dar și din Spania. Zilnic trebăluiește ca redactor la revista de cultură ‘’Steaua Dobrogei’’. Din fotografii ne zâmbește un leonin plin de mistere, așa cum e și cuprinsul cărții tocmai lecturate ‘’Frumoasa mea, transpoezia’’. Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Nicolae MANOLESCU
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
volum pe care urmează curând să-l publice. I-au apărut poezii, eseuri, reportaje și proză, în mai toate revistele literare din țară. S-a acoperit și de lauri unor festivaluri de gen din țară, dar și din Spania. Zilnic trebăluiește ca redactor la revista de cultură ‘’Steaua Dobrogei’’. Din fotografii ne zâmbește un leonin plin de mistere, așa cum e și cuprinsul cărții tocmai lecturate ‘’Frumoasa mea, transpoezia’’. Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Nicolae MANOLESCU
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
pentru prima oară la o vânătoare. S-a întors pe înserate, a mâncat repede și n-a mai ieșit din cameră până după miezul nopții. La un moment dat i-am auzit pașii și vocea scăzută, recitând sacadat. Mama mai trebăluia prin bucătărie, când el a intrat în vârful picioarelor, rugând-o să-l asculte: «Seceta a ucis orice boare de vânt...». Cunoașteți poezia din manualele de limba și literatura română. Nichita Stănescu a rămas surprins de strălucirea versurilor când a
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
taman la marginea lanului, s-apuce paiul încă moale de răceala nopții și de roua dimineții. Era vremea secerei și el îndemna, că cine știe cât avea să-i mai păsuiască vremea a bună?! Nici nu luă seama la femeia ce tot trebăluia pe lângă lada carului... secerile... săcăteul cu de-ale gurii... Și cum să vadă nimicurile, când pe el îl munceau gândurile. Uite, alde Bogatu’ nu-l mai slăbea de o lună! Îl încolțise de tot. Și cu hotarul, și cu vorba
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
păpărada am mai spus-o, e de notorietate că am afirmat că n-am mâncat niciodată „părădăi„ , eu venind din „patria roșiilor„, iar omleta e „păpăradă„ toată ziua ! „Să-mi dai tolcerul„ ! strigă la mine într-o altă zi când trebăluia cu niște sticle. Nu-mi place cuvântul ăsta și nici nu știu ce înseamnă... Îmi sugerează „gheață„ , „frig în oase„ , o zonă neplăcută a înghețului... Dar ce-o fi ăla „tolcer„ totuși. Niciodată n-am întrebat eu ce înseamnă cuvintele ! Nu puteam
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
mai credeam că este vreo nădejde, după cât fu ea de fleșcăită! Fusese salvată de la pieire de niște țigani borâți, dar cu suflete de aur adevărat! * Revenită din leșin, Maia văzu că între corturi era o vatră, atelierul de lucru, unde trebăluiau trei oameni. Doi din ei băteau fiarele înroșite în foc, pe nicovale ce sunau ritmic. Un altul, cu ambele mâini, manevra două foale făcute din piei de capră, suflând printr-o țeavă în cărbuni, ca să fie mereu încinși. Nu departe
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Mitică, care oferea mereu spectatorilor gogoși calde. Era adolescența și tinerețea noastră colorată de idoli, precum Vasile și ai lui. Soț și tată iubitor, VASCO ajunsese după terminarea facultății să conducă secția de caramangerie de la Abatorul din Șendreni, unde mai trebăluiau regretații azi Nae Dima și Fane Diaconu. Și-a ajutat toți colegii cu d-alde mîncare bună, greu de găsit în acele vremuri. A fost unul dintre fondatorii, acum peste un deceniu, a Asociației Sportive ‘’Ion Zaharia’’, ale cărei manifestări
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
Autorului DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ Cununa cerului se luminează Soarele își scutură bălaiele plete Deși natura înca nu e trează Gâzele zboară pe îndelete. Pământul miroase-a primăvară Și un abur cald îl învăluie Harnice furnici încă de-aseară Prin iarba-ncolțită trebăluie. Ghioceii clopoțelu-și sună Prin petece rare de zăpadă Tuturor le urează:”O zi bună!” Iar razele se-nghesuie să-i vadă. Referință Bibliografică: DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017
DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376241_a_377570]
-
până termini! remarcase el cu destulă ușurință. - Știu, dar roșiile le aveam tocate de ieri, mâine e ziua lu' tactu, trebuie să le termin în seara asta, nu am încotro, explicase doamna Moise lanțul de evenimente, care o forțase să trebăluiască prin curte după căderea nopții. - Știam că-ți planificai bine treburile, adăugase Ovidiu, într-o încercare timidă de a-și critica mama pentru faptul că ne întâmpinase astfel. - Le-am planificat eu, dar nu și le-au planificat alții, a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
și muncitor. Însă trebuie să-i spui mereu: „Ionică, fă aia, du-te la ailaltă, ridică-te de colo!” Dacă-l scapi, face numai troanțe sau...nu face nimic. Acum câteva zile l-a uitat Dumnezeu în fața televizorului. Moș Ion trebăluia prin grădină, iar orătăniile...în miting de protest: vacile mugeau ca locomotivele la stop, porcii guițau sălbatic, mușcând scândurile cocinii, rațele măcăiau, de parcă dăduse vulpea-n ele și găinile cârâiau la gard, lovindu-se una pe alta cu ciocurile. Moș
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
pildă, profunda admirație pentru mama sa, care era frumoasă, cu ochi mari albaștri ca ai săi, părul strâns în două cozi groase, talentată la desen și în arta cusutului cu acul. Dimineața, se scula odată cu zorii de zi, spunea el, trebăluia prin gospodărie apoi se apuca de brodat până când lumina violentă și orbitoare a soarelui, scălda întreaga zi. Alteori duminica, înhăma caii de dimineață, pregătea totul și ne trezea când somnul era mai dulce și mergea cu noi la Mănăstirea Măxineni
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]