295 matches
-
în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate la un loc pe râu, mașinile lor rudimentare folosite la treierat au fost așezate tot aci, ceeea ce era destul de incomod pentru cel ce trebuia să aducă recolta de la câmp în acest loc nu întotdeauna foarte accesibil. Prin 1930 au achiziționat în asociere o mașină de treier, Axente Tarcea împreună cu Matei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în asociere o mașină de treier, Axente Tarcea împreună cu Matei Șari, pe care n-au folosito decât vreo zece ani, până prin 1939, fiind foarte greoaie. Avea un motor exagerat de greu, greu de manipulat, ceea ce făcea ca randamentele operației de treierat să fie încă nesatisfăcătoare. În perioada aceea au apărut în comună intreprizători din satele vecine, proprietari ai unor mașini de treier moderne, aduse din Germania, care făceau acest servici oamenilor satului nostru. Erau recunoscuți în acest sens Gheorghe Banciu din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze în felul acesta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
soție pe Elisafta M. Scorobeț cu care am trăit până la 8 decembrie 1893 când a expirat lăsându-mă cu 5 copii până la 1909, august, anume cu Emilia, Horațiu Virginiu, Crișan-Ulpiu, Diogene-Cloșca și Zoe-Aurora. Prin 1900 am instalat o mașină de treierat veche primitivă, puind-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă împreună cu fratesău, Tache, veniseră din Perieni, județul Lăpușna. Se pare că fugiseră nu de fete, că erau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
slavă, visl. stakkr „stog de fân”, staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de plantă”. Așadar, denumirea stejarului vine de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acasă cu combustibilul necesar încălzirii cât de cât a locuințelor. Revenind la situația lui tata, misiunea lui la noul loc de muncă era să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul păioaselor când vânturai pleava să se alegă boabel e curate bune de pregătit pentru măciniș. Numai că dacă acolo era vorba de pleavă și alte impurități nu atât de nocive, aici, fără să-și dea seama, pulberea aruncată în sus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ținând seama de experiențele anterioare, mama avea grijă să plătească dinainte unele treburi ce nu le putea executa personal, plătind cu produse - vegetale, animale, vin și țuică, iar atunci când dispunea, cu bani. Unele lucrări, precum : căratul grâului la arie și treieratul, cositul fânului, aducerea lemnelor din pădure și altele asemănătoare, se făcea schimb de munci între rude. Aici pronunț în mod deosebit pe moș Ion Lăzurcă, Dumnezeu să-l ierte, tare bun suflet a avut. Aceste eforturi au durat ani de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sate, răspunde fiică-mea. Păi asta-i!că nu știm ce fac. Nu i-am văzut nici pe câmp lucrând, nici la recoltatul porumbului care era răscopt datorită căldurii de aici din sudul Peninsulei Balcanice, nici la secerat, nici la treierat, deși sezonul la ei a trecut de mult timp, nici cu capre, nici cu alte vite. Nu i-am văzut nici la față, nici în acțiune, și-atunci putem pretinde că avem o cât de mică idee despre lumea satului
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și învățătură, socotind neștiința de carte ca cea mai gravă infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. Într-un astfel de caz, bunica a venit în casă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de carte ca cea mai gravă infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. Într-un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea mare nevoie de grâu. La sfârșitul lunii iulie (31 iulie), în județul Fălciu nu începuse treieratul, de aceea autoritățile erau îngrijorate pentru că nu pot colecta pentru armată cele 500 kg de grâu. Prefectul județului arăta greutățile întâmpinate din cauza condițiilor climaterice nefavorabile: „În acest județ s-au făcut foarte puține semănături de toamnă din cauza ploilor urmate în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ungureanu, am aflat, pe 11 octombrie a.c., ce era de aflat: Valoarea ajutorului acordat de România Republicii Moldova, din 1993 până astăzi, se ridică la 112 milioane dolari. În loc de comentariu, voi reproduce cuvintele consăteanului Ifrim, cel care purta „vaporul”, locomobila de la treierat. Atunci când voia să arate ceva lipsit de consistență prin puținătate și prin lipsă de însemnătate, rostea sentențios: „Aiasta-i cam cum ai stuchi în Siret ca să se umfle Dunărea”. Banii aceștia, insuficienți și pentru hârtie igienică, e bine să-i
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu o sal mare pentru bibliotecă. Și el a dus-o greu din veniturile realizate din cele 50 ha care i-au revenit; l-a avut ca om de încredere pe cineva din sat, Ifrim, care purta și locomobila la treieratul grâului. Când a fost student la Viena (îmi povestea tatăl meu) a avut un duel cu un neamț care-l insultase pe el și pe români, în general. A fost lovit cu sabia în cap, avea o cicatrice pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe, care erau ținuți în gospodărie la munci, la crescut frații mai mici, erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele pe o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un tractor, de la arie se luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima mașină de treierat, în comuna Filipeni, se proceda la fel: se luau din recoltă părțile datorate (dijma, arenda, uiumul) după care se lua ce rămânea și de către cel cu munca. Partea din recoltă datorată de țăran proprietarului trebuia dusă la locul de depozitare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
DunăreMarea Neagră, în 1952-1953, unde mulți și-au pierdut viața, din toate clasele și categoriile sociale. Prin sate, noul regim se răfuia cu „chiaburii”, cu preoții, cu învățătorii, cu foștii proprietari, cu cei care avuseseră o moară, o mașină de treierat, un tractor, o prăvălie, un cazan de țuică și, în paralel, erau luați în brațe săracii, calicii, leneșii, folosiți ca masă de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meu că el nu se urcă în podurile oamenilor; îi era rușine de oameni și de sărăcia lor. Pentru strângerea cotelor erau fel de fel de băgători de seamă: colectori, delegați, membri în comisia de Î, delegat de batoză, la treierat, când cotele se luau direct de la arie, 416 activiști de tot felul. Dintre activiști, în afară de cel care, la fierăria lui Prențu a arătat practică cum îi ajunge „raful” pe roată, lumea își mai amintește de unul pe care-l chema
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cădere liberă a corpurilor. ¶ John Jeffries zboară cu un balon deasupra Londrei (pentru a aduna mostre de aer de la diferite altitudini). ¶ Vincent Lunardi este primul englez care zboară cu un balon cu hidrogen. ¶ Andrew Meikle inventează prima mașină de treierat (batoza). ¶ William Murdock construiește trăsura cu aburi. ¶ Henry Shrapnel inventează mitralia (șrapnelul). ¶ Watt folosește aburul pentru încălzirea biroului său (montează țevi prin care circulă aburul). ¶ Mor Samuel Johnson și Denis Diderot, enciclopedistul francez. ¶ Se naște Leigh Hunt. ◊1784-1785 [vîrstă: 26-27
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]