1,634 matches
-
Citește mai mult Recitesc cartea lui Erich Maria Remarque „Nimic nou pe frontul de Vest” și retrăiesc un eveniment istoric de o încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări îmi face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. In preajma mea, se lasă liniște, lăsându-mi gândul să facă drumul înapoi, până la locul desfășurării acelor scene, revăzute cu ochii minții și cu emoția sufletului, așa cum s-au petrecut. Miracol? Dar povestea e adevărată.Ajunul Crăciunului, din anul 1914
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
ascundă sentimentele. *** Aranjamentele florale erau superbe. Amestecul de culori îmbinarea lor cu nuanțele sălii de bal dădeau camerei un aer feeric. Și toate acestea în miezul zilei. Noaptea când toate candelabrele vor fi aprinse, va arăta mirific. Alma simțea un tremur interior. Mai mult decât încântare. Acasă era sufletul petrecerilor. Dădea ultimele indicații oamenilor unde și cum să fie postate plantele. Reușea cu ajutorul copiilor și al mătușii Annie să dea contur locului. - Te descurci domnișoară Alma? M.Joseph cu mâinile la
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1495552532.html [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!"("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă cu evoluția poeziei sale. Acesta se simte metafizic în "Poemele luminii
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
aceia îi răspunse la sărut, prinzându-l de după gât cu mâna. Dădea ușor din picioare ca să înoate în timp ce el îi ocupa gura într-un sărut pasional cu gust sărat de la apa mării. Ana își simți prin tot corpul un ușor tremur și nu mai era din cauza temperaturii apei ci a sărutului, temperatură ce se propaga cu iuțeală. Cânt o lua cu frisoane, când cu călduri. Își aminti de rugămintea ei de azi noapte, ca Gelu să privească cerul senin și să
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Sarutul_sarat.html [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
născătoare de măsele stricate. Gânduri negânduri se înfiripă și strâng între cot și vertebrele metaforelor cuvinte pe care uneori le uit anume pentru a nu-mi imploda în venele timpului ca niște acuze interminabile pe care judecata pământului nu înțelege Tremur ca un câine în ploaie și agăț covrigi singură în coada încercărilor crezându-le trecute Nu le înfometez de frică și poate că tocmai aici se înfiripă erorile Împreună cu esența ființei mele care încearcă din răsputeri să se regăsească să
CA O SABIE TĂCUTĂ VISUL DEVINE REALITATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1492972666.html [Corola-blog/BlogPost/368591_a_369920]
-
avea! În spatele ușii sufletului meu,se-ascund dorurile mele,visele mele,amintirile mele,... IV. D E S C Ă T U Ș A R E, de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. DESCĂTUȘARE Cu primul tremur al razelor de soare am deschis larg fereastra, să simt suflul de libertate, iar mintea să le poată cuprinde pe toate! Frământări și gânduri învălmășite își fac loc fără zăbavă, încerc să mă scutur, poate le ia vântul și mă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/luchy_lucia/canal [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
atunci am ascuns-o cu grijă în țandăra unui gând curat din mintea și inima fiecăruia dintre noi. Și când fierbințeala voluptoasei veri se mai stingea un pic, venea la rînd, în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. Popoarele vor afla lucrul acesta, și se vor cutremura: apucă groaza pe Filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului și un tremur apucă pe războinicii lui Moab; toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi va apuca teama și spaima; iar văzând măreția brațului Tău, vor sta muți ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul, pe care
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Curatit_albit_lamurit.html [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. Popoarele vor afla lucrul acesta, și se vor cutremura: apucă groaza pe Filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului și un tremur apucă pe războinicii lui Moab; toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi va apuca teama și spaima; iar văzând măreția brațului Tău, vor sta muți ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul, pe care
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Curatit_albit_lamurit.html [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
în ultimele luni de război, pe care le-a petrecut în celebrul bunker din Berlin. De necrezut! Cum să nu tresar când îl aud cu câtă liniște povestește despre acele zile care au schimbat fața lu-mii? Cum să-mi înlătur tremurul vocii care ar putea trăda emoțiile care mă cuprind? O asemenea baftă ai ca reporter doar o dată-n viață. Îl iau ușurel pe bătrân și-l întreb mai întâi cum era bunkerul în care se ascundea Führerul. Îmi desenează o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cizmele-lui-hitler/ [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
copil jucăuș și spală fața lumii cu nevinovăția lor celestă. Lasă lumina să patrundă în ungherele ființei nemuritoare. Căldura universului să aștearnă speranța binelui în fiece colț al inimii ! Înalță piruete cu puterea gândului creator. Sună la ușile magiei cu tremurul ușor din vibrația ce pulsează în divinul suprem al necunoscutului. Ascunde cheia dorințelor în nectarul nepieritor al basmelor. În cutia vrăjită a visurilor, păstrează aspirațiile și crezurile tale căci ele sunt puterea și reușita călătoriei ce ți-a fost încredințată
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nume_de_cod_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
frumoase, Vorbind șoptit cu ochii tăi Și mângâindu-te pe coapse, Mă-mbăt de-odor de munți și văi. Ascult răsbind lieduri de-amoruri Prin simfonii de curcubeie, Înconjurat mă simt de doruri Ce Dumnezeu a vrut să-mi deie. Tremur în suflet mă cuprinde Gândind la tine cu păcat, Dar cât de dulce mă pot vinde La infinit-și înc-o dat´...! Dan Mitrache,Bălcești,30.11.2014 Referință Bibliografică: EXTAZ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul
EXTAZ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1417376172.html [Corola-blog/BlogPost/371874_a_373203]
-
-l simți aproape de ea, pentru a se abandona în brațele lui. Tot trupul îi fremăta, fluturii din stomac alergau bezmetic, pulsul inimii crescuse, buzele îi tremurau ușor, sânii se întăriseră, sfârcurile împingeau în sutienul, devenit dintr-o dată prea mic. Simțea tremurul bărbatului, dorința lui prea mult timp înfrânată, ar fi vrut, să-i cedeze acum, aici, pe masa din bucătărie, o ultimă urmă de decență a făcu-o, să se oprească. Petre a luat-o în brațe și a plecat cu
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1477577173.html [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
-și află în desăvârșire propria ei negație, poezia evoluează spre o dominantă plină de virtuozitatea imaginației ce o creează: ,, Mă uit în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
aici sunt doar cei din generația ta. Ți-e rușine că ești cu mine? - Ce-ți veni? Vrei să mă superi? - Nu, de ce aș face-o? Mie îmi place prezența ta și mă simt bine cu tine. Tu? - Din cauza asta tremur. De emoție, nu de rușine. Nu crezi? Ștefan o strânse în brațe și o sărută pe creștet. Dalia se plie pe trupul său ca un maieu subțire, pe un corp umed, abia ieșit din baie. Era lipită complet, ca o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
în chip paralel, un cerb nordic, hăituit, dezrădăcinat din iubirea de iubire. Într-o astfel de situație, poezia nu este om: Ea este devenire, este chiar aurul viu, noapte luminată, zi neostoită, univers fără limite. În egală măsură, este necuvânt, tremur de fericire, cântec (Romance d`amour), depărtare, topire, scoborâre în sine. Este icoană reală, superbă dropie de câmpie, căreia i se sărută talpa piciorului drept, a celui stâng, privirea tristă, zâmbetul de statuie fără formă de vis treaz. Un fel
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac by http://uzp.org.ro/inger-cu-aripi-ascunse-ioan-gaf-deac/ [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
o colindă apoi, aprind iar și iar, lumânări. ard. scântei se ridică în palmele mele. două cruci de lemn, ascunse sub piatra de hotar dintre sânul plin de laptele universului și golul umanului, așteaptă coroana de brad. sfoara își continuă tremurul, pe crucea casei oaselor albe. las lumânările să ardă până când trupurile lor iau forma somnului. topesc zăpada amintirilor. lasă iarba să învețe inima să bată în liniște... Referință Bibliografică: sărutul polilor / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂRUTUL POLILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sarutul_polilor_anne_marie_bejliu_1351900251.html [Corola-blog/BlogPost/342471_a_343800]
-
De parc-un vînt ciudat ne-ar separa. Și te străbat cu facla mea aprinsă, Ca pe o beznă-a unui vechi mister, Tu, poarta vieții mele, proaspăt ninsă, Mai scîrțîind prin viscol și prin ger. Și mă cuprinzi, în tremur, ca o floare, Ce se hrănește chiar cu carnea mea... Atunci mă dărui ție în crispare, Îmbogățind cu mine seva ta. Dar chiar cînd totul pare-atît de bine, Sau cel tîrziu cînd ne-am mai liniștit, Să fim conștienți că
CÎRJĂ DE LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488818350.html [Corola-blog/BlogPost/383067_a_384396]
-
simți că acel lucru ne lipsește’’ (Jorge Luis Borges) Nu tu-mi lipsești, numai surâsul blând Și flacăra ce arde-n ochii-ți vii Și șoapta nerostită-a unui gând, Pierdut mereu în nopțile târzii. Nu tu-mi lipsești, doar tremurul tăcut Al brațelor care așteaptă-ntinse Și buzele ce-așteaptă un sărut Și, fremătând, se lasă-apoi învinse. Nu tu-mi lipsești, ci glasul care cheamă Și mângâierile, cerescul har, Cu-amestecul de dragoste și teamă Și-mbrățișările de foc și
ÎN LIPSA TA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1429178384.html [Corola-blog/BlogPost/357722_a_359051]
-
să fii a mea mă întreabă oglinda din odaie răspunsul se află în miile de țăndări nu vrei să fii a mea mă întreabă fiecare ciob în parte e clipa în care el tocmai mă pătrunde; în timp ce eu de plăcere tremur, părul meu, precum o cortină, ne ascunde de ochii lumii. Rămâi Iubito, rămâi, rămâi în astă noapte, vom sta alături să privim la stele nu vom vorbi, ne vom privi și poate ne vom aduce aminte de vremuri mai rebele
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
picioare După ce-și vărsase veninul, Nicolae plecă, tot înjurând printre dinți, descărcându-și năduful pe biata poartă. Laura se dezmetici abia când auzi poarta trântindu-se, zguduind casa până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul bălai în palme și începu să-i sărute frenetic fiecare părticică, păr, ochi, obrăjori, mânuțe, era puiul ei, odorul ei, sufletul și viața ei. Va pleca
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
curge prin venele unui amnezic șovăitor și neliniștit de albastru , de iarnă, de iubire, de moarte. Citește mai mult Mi-e frigca noaptea destrămată de cer,de cuvinte, de timp asfințitmi-e zbor un cocor flămînddupă zările tale cu drumuri pustiică tremur prin scripeții inimiica o toamnă amară de mine,de ieri, de dor, de departe.Mi-e întunericca ziua învinsă de iluzii,de frig, de Cratylus captivîn fața unui perete fără ușă,mi-e tîrziu ca ploaia ce curgeprin venele unui
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
poate găleata care așteaptă cuminte să se poată umple pentru a potoli setea lui, a ta. Sunt, ești și asta mă umple de bucurie simplă, dar rotundă. Mulțumesc Lui și aprind iar și iar o candelă, pentru a-i urmări tremurul flăcării, dansul, într-un univers plin-gol, gol-plin de trăire curată.” Trei personaje se definesc în spațiul comunicării: autorul-narator, Anna și Ioan. Celelalte sunt personaje punctuale, amintite de autor în pasaje liant, pentru curgerea dialogului dintre cei doi. Anna și Ioan
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
mă țin pe mine! Cum v-a pierit căldura dintr-o dată? Pentru natură, sunteți o rușine! Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi de apă să se-adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri însăși viața-agonizează. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1420526007.html [Corola-blog/BlogPost/352216_a_353545]
-
eu vreau să doar stau Să vă privesc cum vă chinuiți Cum vă agitați și transpirați Ce vreți de la mine ? Să calc în gol și să cad, ăsta vreți în loc să stau? Să vă admir chinul de a ma chinui Și tremurul vocii de sus Fă un pas, mi s-a ordonat ... Citește mai mult Fă un pas, mi s-a spusși eu mă uitam în golHaide, curaj ... fă un pasși mă agățam de golUite, fă așa, mi s-a arătatși eu
BORCHIN OVIDIU by http://confluente.ro/articole/borchin_ovidiu/canal [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]