9,583 matches
-
el știe că de acolo, de dincolo de gard și până spre baltă, a fost pământul tău? ...Și cât ai dat la colectiv!? - Am dat?! Au luat! Parcă a dat careva?!... Au luat ăștia care n-aveau nici izmene pe ei! Tremurau, că ne pricopsim noi! Nu ții minte? - E, nu?! Întâi au luat caii! De, dușmanii de moarte ai Revoluției Agrare! Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate aveți o țigară.../ vîntul, umbrele, nimeni.../ cuvinte printre stele căzătoare."(Nauta) Cîteodată, muzici bătute de vînt, marine, sărate: "Ritmic polenul silabelor rare/ tremură-n floarea cărărilor palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine: Cine e omul de nebiruit?/ E numai cel pe
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
timp,/ și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades?" (Solitarul obiect cosmic). Natura e și ea damnată, răsfrântă într-un pastel demonizat: "Soare Viscol Umbră Gând/ Păsări Liniște Omăt/ Și natură!// în penaje noi, condurii,/ în vechi mantii, tremurând,/ Măreția morții pură.// Unde-i râul?/ Om fi-ajuns/ în infern, în paradis./ Printre labele pădurii./ (Nu mai bate! E închis.)/ Timpul fuge îndărăt,/ îndărăt și într-ascuns.// Lașități. Caricatură./ Păsări Liniște Omăt// Când mă-ntorc am să-ți arăt/ semnul
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de viguroasă. în primul act, deși paleta nebuniei este extrem de diversă, "eroii" se află pe poziții de egalitate. Există firi mai tari și câte un fizic mai voluminos (paranoicul Valdo și afazicul Tanasâcu disputându-și întâietatea), dar aproape toți pacienții tremură în fața femeii de serviciu, o memorabilă Olimpie de 50 de ani, cu limbaj colorat și gesticulație de găină capie: "în general, Olimpia va acționa după principiul alternării repausului cu exagerarea ritmului acțiunii, precum o găină. Iată cum: trântește, brusc, muntele
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
la Rochefort-en-Terre, întinsă de către Albaștrii* morți de frică care-i luau pe toți bretonii drept contrarevoluționari. Mama s-a culcat într-o zi în patul închis pe care mizeria nu l-a părăsit niciodată. A scrâșnit din dinți și a tremurat și l'Ankou** a luat-o cu ea. Sunt singur pe lume, cele două surori ale mele au murit când erau mici. Nu merg aproape niciodată în Bretania, am fost odată când a trebuit să negociez o livrare de cenușă
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am devenit o biată victima. Evident, cu banii luați. Că în orice situație, există și excepții de la regulă, care se opun generalizărilor. se clatină timpul adun pe o răsucire de oră amiază lumină prelinsa în vorbe adun se clatină timpul tremura drumul... flacăra dorului în privire țin un strop din pădurea de brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu opt paltoane, când ai o sută de partide care se pun cu tine bine?!... Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tine bine?!... Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări. Ușa apartamentului era încuiata. Mi-am scos cheile. Abia am reusit sa nimeresc broască. Mâinile îmi tremurau. Am deschis. Ea nu era. Nu venise sau se hotărâse să nu mai vină. M-am repezit la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am devenit o biată victima. Evident, cu banii luați. Că în orice situație, există și excepții de la regulă, care se opun generalizărilor. se clatină timpul adun pe o răsucire de oră amiază lumină prelinsa în vorbe adun se clatină timpul tremura drumul... flacăra dorului în privire țin un strop din pădurea de brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu opt paltoane, când ai o sută de partide care se pun cu tine bine?!... Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tine bine?!... Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări. Ușa apartamentului era încuiata. Mi-am scos cheile. Abia am reusit sa nimeresc broască. Mâinile îmi tremurau. Am deschis. Ea nu era. Nu venise sau se hotărâse să nu mai vină. M-am repezit la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tehnică preferată și definită este geam termoizolant, în vreme ce (geam) termopan este indicat doar ca sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
greutăți duble pentru războiul de țesut vertical, precum și numeroase unelte de stilex, os, cupru. Dar ceea ce a impresionat până la uimire este descoperirea statuetei. Interlocutorul meu, un om obișnuit cu viața noastră de acum câteva mii de ani, mărturisește că-i tremurau mâinile și sufletul la această inedită întâlnire. Figurina antropomorfă, din lut ars, reprezentând o femeie - deși la sfârșit de neolitic, iată, matriarhatul își spune totuși cuvântul! - este de o înaltă realizare artistică. Mai în glumă, mai în serios, subliniind că
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Dumnezeu. Când o vedea, începea cearta. începuseră să uite și de copii. Numai ea îi încălzea de la un timp. în patul de sub fereastră, le urmă rea obrăjorii palizi pe care îi închina noapte de noapte. Sleită de puteri, începu să tremure. Sudoarea rece îi aluneca sub hainele ponosite. Nu cumva locul ăsta este blestemat? Se ridică brusc și își făcu de trei ori cruce. Fulgeră cu privirea ruinele Bisericii. Aruncă pe cap legătura cu lucruri și își croi drum printre scaieți
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
chiria de-acolo plătesc chiria de aici (din Rehovot) și mai rămâne acolo, niște bănuți. La ce lucrați acum? Acum, nu mai fac nimic. Nu mai scrieți? De ce? Fiindcă nu mai înțeleg ce-am scris. Nu mai deslușesc. Mâna îmi tremură... Pentru activitatea mea culturală am primit un premiu din partea lui Itzak Artzi, lăsat prin testament. Familia lui mi l-a dat după ce a murit el. Impresionant! Felicitări! CENACLUL “PUNCT” - AFLAT ÎN AL 12-LEA AN DE EXISTENță - ESTE SINGURUL CENACLU
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
de euro), repet, prin falsuri, cu declarații, în care scrie negru pe alb cum că au luptat cu pieptul gol în fața gloanțelor din `89. Ăia, cică mai deștepți adică ,,intelectualii de profesie la palat’’, au devenit și ei (deși le tremurau chiloții pentru o ciosvârtă), la ceas de seară, dizidenți. Iar de aici, onoruri, funcții, că de, ’telectuali, iar de-aici, pretenții! Stau și mă întreb, pentru cei ce au statutul de jigodie, de hahaleră, de joițină, de sulică frânarul, nu
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
o undă de energie tipic masculină a fost deja stârnita, se propagă dinspre el către ea, starea indefinita e gata s-o cuprindă. Femeia modernă ar lua fenomenul în derâdere, dar femelă este din ce in ce mai nesigură pe șine, pana prinde a tremura vizibil. Doar un mascul! Ș-apoi?! Trebuie să-mi revin, să fac turul de vizitator prin toate sălile luminate cu becuri puternice. Fiat Lux! Ea este tot mai convinsă că va face față situației și de data asta, doar este
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
în undă. Simte pe viu descăr narea pe oase, suporta căldură care i-a aburit ochii, a făcut-o să transpire la subsioara așa că o jupâneasa pe care o strivește, între pernele patului, fiul stăpânului paralitic. De ce, atunci, trupul său tremura că sub ger teribil? I s-a făcut iar piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela tâmpit, maladia care incearca degeaba s-o învețe smerenia!! Rănile dintre degete, de pe
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
plopul, pentru că s-ar putea să afle Irod că te-am ajutat și n-aș vrea să am de-a face cu mânia lui. Rămâi cu bine, i-a spus fecioara, iar dacă ți-e frică de Irod, atunci să tremuri cât îi trăi. De atunci, plopul nu mai are liniște. În calea ei, Maria a întâlnit și-un pui de brad. Ostenită, ea l-a rugat s-o răcorească pe ea și pe Fiul ei cu puțina lui umbră. Cu
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
al libertății popoarelor din răsăritul Europei: Kazimir Wierzynski Wawel - Intrarea rămășițelor lui Pilsudski în cripta Regilor î Se deșteptară regii, în cripta lor, din somn: |n noaptea funerară, odihna cine-o frânge, De unde urcă vuiet în subteranul dom, Că ziduri tremurară și clopotul se plânge! De clopot clătinată lung turla i-a trezit, Cu greu ridică piatra, sculați din sarcofage Privesc cu-orbite goale: spre ei dârz a pășit... - |l știu, îl știu monarhii cei morți, rămași de straje! Să între
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
un cuvînt și altul, echinoxistul Radu Săplăcan afișează o pudoare cinica, adică o modalitate de defensivă proprie unei epoci tensionate, traumatizante: "am conștiința degetelor precum pictorul sau voleibalista - / șarpele îmi șoptește vorbe obscene,/ cu gîndul în altă parte - / și dacă tremur precum pîntecul unei fecioare, / am o șansă în plus - / de la o vreme sărut doar ceaiul de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]