599 matches
-
și ceață; A tot ascuns pe după vară și după cerul ei senin Melancolia și tristețea într-un bagaj de pelegrin. Era și cald și ceru-albastru picta maci roșii peste zări, În calendar plecase vara, de mult pe tainice cărări. Dar trena ei lăsase-n urmă încă un vers dintr-o idilă; Pe malul mării-albastre, vântul, o răsfoia filă, cu filă... O urmă-a pașilor în doi, mai stăruia printre suspine, Când valul toamnei dintre noi, uita încă o vară-n mine
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]
-
un îndrăgostit cu atitudine, un Don Juan zburător...Frânt, de atâta zbor și căutare, Craiul a găsit, în sfârșit, ceea ce căuta, atașându-se tot mai mult de floarea iubită... Mantia nopții a coborât peste tărâmul Cetății Soarelui, învăluindu-l în trena-i țesută cu stele. În zori, l-am găsit în același loc, înconjurat de diamante strălucitoare în care se oglindea creând senzația unui roi spectaculos de fluturi... Astfel, trecu fericit în cealaltă dimensiune... (Flora) Referință Bibliografică: Craiul îndrăgostit / Floarea Cărbune
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
Luminița Amărie Publicat în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului NOAPTEA DĂRUIRII S-au stins luminile și cerul ne mângâie trupurile ce se înfiorează floral (acropetal) Cerul dragostea mea, cerul ne cunună Și stelele îmi duc trena (miri în carul mare) Patul nostru făcut din flori de mac, salcâm și albastrele ne unește făcând din noi o istorie (definitivi) Mă privești fulgerător dorința gândului tău a penetrat fiecare bătaie a inimii mele (abis îmbrăcat în albastru) Te
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
brațele iubitului se-ascunde părelnic speriată și cerșește sărutul lui pe frunte să inunde de drag și bine stare ce-nflorește decorul verde se preschimbă-n scena cu aburii de rouă inundată un roi de fluturi vor să-i fie trena puștoaicei de iubire alintată *** Referință Bibliografică: Pastel de iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368830_a_370159]
-
brațele iubitului se-ascunde părelnic speriată și cerșește sărutul lui pe frunte să inunde de drag și bine stare ce-nflorește decorul verde se preschimbă-n scena cu aburii de rouă inundată un roi de fluturi vor să-i fie trena puștoaicei de iubire alintată *** Referință Bibliografică: Pastel de iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368950_a_370279]
-
făcut tot posibilul să prindă din povestea “Scrisorii deschise” și, încet, încet din întreaga poveste. Ștefan Gh. Sergent: Numele războinicului din vremea Eroului-monah, camarad în Războiul de Independență... care a scris cartea “Amintirile mele din războiul pentru independență”. Gălăgiosu: Ține trena mulțimii... Călugărul: Personaj cu barbă albă lungă. O mai veche cunoștință a Călătorului, reântâlnindu-se, după mulți ani la Cimitirul Bellu. Mulțimea: Un grup care asculta povestea... Pr. Florin: A pus umărul la începerea Monumentului de la Ursoaia. Eran Speranță: Aliat al
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, Regină-i luna, doamnă a nopții ce-nfioară Și-un cor de îngeri palizi salută cu onoruri Minunea - feeria din nopți de primăvară! MIRAJE-N PRAG DE PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi din petale fine
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
-n noapte, Să am cărările în vis vegheate, Cu glas de muză când trimiți în soapte Iubirea-n vis pe aripi fermecate. Când soarele mijește printre gene Să te găsesc în orice stropi de rouă, Parcă pierduți din ale nopții trene Să-i pot sorbi cu mâinile-amândouă. Referință Bibliografică: Iubire Nemuritoare / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IUBIRE NEMURITOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369982_a_371311]
-
lăcrimaseră stelele în palmele cu care voiam să ating cerul degete ostenite curgere lină de pulberi în care soarta-și ascuțise săbiile trudeau s-alunge întunericul dornice să atingă lumina lumina blândă găzduită de pântecele împlinit al lunii ori în trena nesfârșirii mării răsfirată pe-un țărm depărtat maramă din nisipuri împodobite cu perle bulgări de spumă albă, albă lovind trupuri de stânci demult, demult neasemuit paradis al zeilor... dar mă chema o altfel de lumină lumina din pletele soarelui lenevind
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
mișcătoare” să-i stăvilească zborul spre înalt și, în timp ce fregata nu mai ancorează, poeta se simte amenințată și pierdută în noapte, departe de ceea ce îi este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească, pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
mișcătoare” să-i stăvilească zborul spre înalt și, în timp ce fregata nu mai ancorează, poeta se simte amenințată și pierdută în noapte, departe de ceea ce îi este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce bine-ar fi să treacă vara cu trena ei cât galbenă cât roșă să mă cufund cu trena ei de slove nu în în mătasea -broaștei ci în glossă și-apoi să chem iubiții lângă mine să mă afund în doruri de fiori să chem în zbor un
PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369548_a_370877]
-
Cugetari > PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce bine-ar fi să treacă vara cu trena ei cât galbenă cât roșă să mă cufund cu trena ei de slove nu în în mătasea -broaștei ci în glossă și-apoi să chem iubiții lângă mine să mă afund în doruri de fiori să chem în zbor un stol de fluturi și să ne treacă frica de ..furori
PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369548_a_370877]
-
ale realității, ale cosmosului nostru cotidian - par a fi oferite Distinsului Receptor de poetul întomnării de azi, „stelist prin debut“, din marginea Sarmisegetusei Mari, Râul Constantinescu (pseudonimul lui Constantin Constantinescu - mai mult ca sigur, spre a nu fi considerat „în trena purpurei istoric-literare“ drept „un Constantin la patrat“ -, născut în Zodia Leului, în localitatea Bradu-Argeș, la 6 august 1944, licențiat al Facultății de Filologie de la Universitatea din Cluj-Napoca, în anul 1967, autor al unei serii de interesante volume de versuri: Aventurare
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
6) etc. Cartea lui Iacob I. Voia, Roata de apă - primul motor („de la născocire / invenție, la tehnologii performante, la hidroinformatică“), fundamentată pe o impresionantă documentare, pe o bogată „bibliografie la zi“, are o fericită ținută academică / universitară, structurându-se - „în trena“ exhaustivității - în ușor-memorabilele capitole / subcapitole: 1. Apa ca subiect de cugetare (1.1. „Apa ca tâlc al existenței“; 1.2. „Apa cea de toate zilele, hidropolitica și hidroinformatica“; 1.3. „Încheiere“); 2. Roata de apă - obiect și subiect de studiu
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Timișoara) se înfățișează între cei mai importanți scriitori majori din Banatul de Munte („Cogaionic-nemuritor“ adică, în ciuda diminutivului onomastic pe care și-l pune pe copertă spre a nu fi confundat cu alt valoros scriitor, Constantin Stancu de Hațeg), chiar în trena cu fire de argint aurit a paradoxismului de apogeu, sau „în floare / fruct“, îngăduind și coordonatele unui nou-inconfundabil teritoriu poetic, cu alese reliefări, nicidecum de „risipitor de hârtie“. Și în acest „sens giratoriu al criticii literare“ semnalăm Distinsului Receptor - de pe
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
căutări și disoluția reperelor (p. 18 sq.), semnat de George Terziu, și cu un corpus „matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
p. 122 sq.). Distinsul Receptor are prilejul de a descoperi în acest „strategic text de închidere a cărții“ („strategic“, evident, față de cenzura din epoca proletcultismului din România anului 1958, de „fine de obsedant deceniu“, cum s-a mai spus, în trena stalinismului cultural euroasiatic), îndeosebi, în personajul Tudor, din „panoul central“, „din rama centrală“, al cărui nume dă titlul „întregului“ povestirii, desigur, cum un „erou-etalon-proletcultist“ ilustrează, „trebuie să oglindească“, „perfect-doctrinar“, tipologia activistului de partid comunist, în focalizarea dogmatică „a înaltului spirit
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
cântecul luminii! / Stau astrele veșnice, / Neștiutele fără de nume, / Aprinse în sfeșnice”. Impresii bine prelucrate: „amândoi sunt de prisos, / clopotele bat în turlă, / cântă buha, cânt duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i scrisă-n orice piatră Și doina-și cântă orice frunză verde. I-a pus în suflet aurul și sarea, În gene i-a atârnat stropii de rouă, I-a
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe nisipuri - Clepsidre sparte-n lacrime de perle, Când ațipeam în cântecul de mierle Și trena lunii desena pe chipuri Surâsuri reci și umbre pe verbine. Cu maci aprinși pe umeri de vestale, Am scris pe-nrourarea frunții tale, Nuntind cu-alai de sărutări divine Chemări de-argint, tu nu auzi, străine! Îmbrățișând tăceri ornate-n salbe
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
în toiul jocului și a veseliei, apăru Prințesa îmbrăcată într-o rochie albă, lungă și brodată cu lalele. Părul inelat auriu, obrajii roșii și ochii ei albaștri străluceau de frumusețe și de fericire. În spatele ei, Maria și Ion îi țineau trena lungă a rochiei și ea pășea mândră, așa cum îi stătea bine viitoarei Împărătese, spre nuntașii veseli, care o priveau cu drag. Domnul o privea zâmbind când ajunse lângă El, lângă mirele ei drag și lângă nuntași, care se opriseră din
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu, conți, baroni... Medievale ere...! Sunt dați cu mir sau pupă cruci, Figuri cu lungă trenă... Au învățat un meșteșug : Să fure fără jenă!... Pleacă români-n alte zări Să își câștige pâinea... Zevzec politician român Nu te-a cuprins rușinea?... Vă mulțumim " modești " aleși Ați dus țara de râpă.. Eu?...Vă urez un alt mandat
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
fierbinte, Zulufi de aur, clipe răvășite... Arzându-mi sufletul ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre " Pădure " coborau himere, " Orașul de pe deal " dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici
MARTIE FIERBINTE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352669_a_353998]
-
DESCHIDE FEREASTRA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului Deschide fereastra... Deschide fereastra către cer și lasă iubirea să coboare, se naște lumina din mister - sărutul ei, e-n orice floare. De trena nopții am tot tras să zboare visul pe o stea, e steaua care ne-a rămas iubirea mea, iubirea mea. Pământul meu iară mustește, e reavăn, ca cel din grădină, din cer iubirea floare crește și-mi prinde trainic rădăcină
DESCHIDE FEREASTRA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353617_a_354946]