616 matches
-
să-ți încolăcească dorul, de e prea mare. Te voi aștepta pe cărări de lună, din versuri îți voi smulge și dor și patimă, le voi presăra pe-aleea-nstelată, acolo unde sunt iubiri ce niciodată nu mor. Chiar dacă tac, inima-ți tresaltă și suflarea mea pe suflarea ta să picteze aura iubirii noastre, să te-nfrupți din dulceața tăcerii. Poezia mea e-a dragostei durere, înghite lacrima atărnată pe ochi ca o liană mustind măreția răsăritului și căntă patima ce mistuie misterul
GLASUL TĂCUT AL IUBIRII de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370297_a_371626]
-
de amândoi, slipul meu având acelaș destin. Perișoarele sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor mele și a mâinilor, iar printre pulpele sale bronzate ușor își făcea loc flămânzenia pământului... Căldura cavității și umezeala m-a făcut să tresalt de bucurie, mai ales atunci când am auzit oftatul partenerei și am simțit strângerea drăgăstoasă a brațelor ei. Nu pot descrie ce se întâmpla în acele momente în creierele noastre și cu simțurile noastre. Era ceva diabolic, nepământean... Ceva ancestral... Prin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de furie, de răscolire a simțurilor, de încrâncenare... Tresărea și tresălta în jocul său, fără reguli scrise, fără întrerupere, iar eu o acompaniam cu plăcere. Nu aveam timp să gândesc și singurele reacții erau conduse de simțurile trupului și de fluidul ce circula vijelios prin el. Strânsoarea picioarelor mele cu ambele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 25 Decembrie 2015 În noaptea de Crăciun deplină, Trimis din cer de Dumnezeu M-a scris un înger cu lumină Și se-nfioară gândul meu! Tresaltă sufletul din mine, Din răsărit, până-n apus Și toate zările sunt pline- Azi-noapte S-a născut Iisus! Și nu e Veste mai curată, Nici adevăr mai plin de miez, Iar Steaua Lui mi se arată De-aici și până lângă
MĂ SCRIE-UN ÎNGER CU LUMINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370375_a_371704]
-
mâinile împingea capul lui Mircea să ajungă mai repede la cuptorul care ardea fără încetare. Ajuns între șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
păstra în inima mea ca pe cea mai de preț comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
Mi-e calea șchioapă, uneori chiar ciungă, Locomotiva-n fum o să dispară Și-o să rămân, din anotimp, afară, Mă ia durerea-n vocea ei, prelungă. Apoi se face noaptea mai înaltă Și bolta înstelată aurie, Când sufletul se-agită și tresaltă, Iar inima se-arată, iarăși, vie, Că am ajuns în vechea noastră haltă, Dar fără tine-i tristă și pustie. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: HALTĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06
HALTĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370477_a_371806]
-
-n proorocie: "Dumnezeu este cu tine!" Știi că cel ce este Veșnic, ce promite-nfăptuiește, Ți-e Îndrumător și Sfetnic, Domnul încă te iubește. Românie, țară mamă, mult ai suferit sub daltă, Pruncii tăi din zări te cheamă, inimile lor tresaltă. Mi-amintesc mirosul reavăn de țărână, văd și plugul, Însă lațul strânge tare, pe grumaz apasă jugul, Ne dorim o libertate dar nu una pământească, În Cristos vrem unitate, Duhul Sfânt să propășească, Chiar de-s lupte de partide, care
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
căci, chiar și atunci „când frunza-ngălbenește/și cade cu durere, în ultimul său zbor”, toate gândurile sale „frumoase și naive”nu renunță la încredea în nemurire și în dragoste, iar speranța unei vieți liniștite încă este prezentă în sufletul tresăltând „când bea în taină stropul de miere și pelin...” (Taină). Deși îi produce o stare de melancolie, trecerea anilor nu o înspăimântă, adunând anotimpurile „strop cu strop” și dându-și seama că a ajuns la vârsta când îngână o „melodie
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
căci, chiar și atunci „când frunza-ngălbenește/și cade cu durere, în ultimul său zbor”, toate gândurile sale „frumoase și naive”nu renunță la încredea în nemurire și în dragoste, iar speranța unei vieți liniștite încă este prezentă în sufletul tresăltând „când bea în taină stropul de miere și pelin...” (Taină). Deși îi produce o stare de melancolie, trecerea anilor nu o înspăimântă, adunând anotimpurile „strop cu strop” și dându-și seama că a ajuns la vârsta când îngână o „melodie
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
care Poetul Iubirii a înfrumusețat cu Adevărul Său, Poemul Vieții Sale. Dacă vom fi încântați de splendoarea Poemului dumnezeiesc, scris în elementele de aur, de Poetul Dragostei al Cerului și al Pământului, atunci vom tâlcui sublim literele de foc care tresaltă în stihurile Iubirii tuturor aleșilor. Dacă privim doar una din minunile Poemului sfânt, divinul Trandafir, în care răsar zorii înmiresmați în licărul de rouă, prelins pe brocardul petalelor îmbobocite ce dau binețe Soarelui, simțim că în mijlocul lor surâde o taină
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
mâinile împingea capul lui Mircea să ajungă mai repede la cuptorul care ardea fără încetare. Ajuns între șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
păstra în inima mea ca pe cea mai de preț comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
terasa restaurantului Olimpic savurând o bere rece. Știa că Andrada nu va întârzia din cochetărie, ci poate din cauza tramvaiului. Uitându-se de-a lungul bulevardului Republicii, o văzu pe Andrada de departe pășind apăsat dinspre Universitate, cu pletele sale negre tresăltându-i pe umeri. Se grăbea, acest lucru se putea observa de orice trecător. A intrat direct pe terasă și căutând din priviri printre meseni, îl descoperi pe Cristian la o masă în același sector unde au fost și ultima dată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Toate Articolele Autorului INFINITUL IUBIRII In verdele ierbii pasc oile Domnului, bând apa Răsăritului din raza infinitului. Sorb roua din flori adusă de peste mări de vântul oceanului atins de mâna Domnului, de pescari credincioși, uniți de credința-n Hristos. Peștele tresaltă în barcă, prins printr-o taină creată de Cel mai presus de fire pentru-a noastră mântuire. Sufletul luminează în cale până la cele din urmă hotare. Maica Domnului coboară și cu Har le împresoară, cu dragoste părintească pentru făptura omenească
INFINITUL IUBIRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353566_a_354895]
-
care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și bucurie nesugrumată. Glasul inconfundabil, tremurat de adâncă emoție al realizatoarei emisiunii făcea să vibreze până și brazii, stejarii, firul de iarbă, cântecul păsărilor, cele mai mici făpturi create de Dumnezeu. Imaginile, ipostazele românilor adevărați din toate colțurile
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
subțirică, înaltă, cu doi ochi frumoși, un piept bine conturat într-o rochiță sexy dintr-un material foarte plăcut, într-o culoare proaspătă de vară, de un galben pal. Cupele de la nivelul pieptului evidențiau plinătatea sânilor rotunzi și tari, ce tresăltau la fiecare mișcare a corpului, captivând atenția bărbaților pe lângă care treceau. Rochița avea drapeuri frumoase, volănașe la decolteuri și bretele, iar la nivelul taliei era lucrată cu un passe plisat care-i scotea în evidență și mai mult talia subțire
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile flămânde ale celor din apropiere. Abia acum, Ștefan începea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
naște prunc și-l va chema Iisus, Un Fiu cum altul pe pământ nu este! De Vestea mea să nu temi, Marie! Duhul Sfânt pogoară peste tine, După cuvântul tău să-mi fie mie, Roaba Celui dinspre care vine. Să tresalte sufletul în fiecare De Sărbătoarea scrisă-n Calendar, Buna Vestire, cea fără de care Toată credința lumii e-n zadar! Referință Bibliografică: Buna Vestire... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de
BUNA VESTIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353874_a_355203]
-
cei doi mugurași ridicați în mijlocul a două pete maronii ca două movilițe. Mângâia aceste daruri ale naturii și le acoperea cu sărutări. Prindea mugurii între dinți apoi îi sugea ca un prunc aflat la sânul mamei sale, în timpul alăptării. Săndica tresălta așezată comod pe sexul său mișcându-și fesele și gemând de plăcere. Băgă mâna sub elasticul slipului și începu să tragă de el. - Nu crezi că aici nu mai este apetisanta studentă de care ți-a fost jenă să-ți
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Și inimi ce-n dragoste cresc... Cuvinte mai sunt ce zidesc și ridică Și oameni ce încă iubesc! EXISTĂ UN TIMP... Există un timp în care să speri... Un timp de credință și vis Când inima-ți cântă și duhul tresaltă Când cerul te cheamă deschis... Există un timp de aduceri-aminte... Un timp să pornești iar la drum Să cauți un tăciune ce încă mai arde Ascuns de regrete și scrum... Există un timp pentru rugă fierbinte... Un timp de-așteptare
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
SONETELE IUBIRII Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului TU AI PLECAT Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă Metafora iubirii nesfârșite, Să-mi readuci puteri nebănuite Când inima-n acorduri vii tresaltă. Dar marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A dezmierdat și umbra cea înaltă, Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
Să-i cuprind pe toți cu Duhul Meu De Singur Fiu trimis de Dumnezeu, Prunc și el aici pe-această Vale La pieptul sfânt și drag al Maicii sale! Azi e Duminică, de bucuria înaltă Tu nu auzi cum sufletul tresaltă? E ziua ta, ce dulce Sărbătoare! Să crești copile, sănătos și mare, Cel care uită că a fost ca tine Să-i pună Viața în obraz rușine. De va ajunge prunc a doua oară Nașterea din sinea lui să-l
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Fix de deasupra cotului tău drept, O aluniță sexi îmi zâmbește cald Atunci subit,uit că-i mai înțelept Să te ignor-și de-un suspin tresalt. Îmi mut privirea doar un pic mai sus. Ce imprudență,sânii tăi mă cată Să spună ei ce-a mai rămas de spus: Cum omul născoci cuvântul˝artă˝ Clinchet de zurgălăi de vis răsună Din glasul tău,de vânturi plămădit
REZONANŢĂ (VORBIND CU STEAUA FĂRĂ NUME) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353641_a_354970]
-
puținul răvășit, vraja iubirii la infinit; ... la rugi păgâne și sfioase, lasă-mi rimele focoase. Mult te iubesc surioară în nebunia mea bizară; fibrele mele-s devorate, sângerez în tot și-n toate. Pofte și patimi laolaltă răscoliri în mine tresaltă; și-nfiori bărbatul generos, linșat de tine norocos. Te-am dorit, te-am jefuit, toată viața te-am iubit; la rugi păgâna fastuoase, lasă-mi rimele focoase. Referință Bibliografică: Poeziei / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 446, Anul II
POEZIEI de GEORGE PENA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354682_a_356011]