386 matches
-
nuvele Maica Maria (1983), care se impune prin vioiciunea narațiunii, naturalețea dialogurilor și predilecția pentru stilul oral. În romanul Livada cu nuci albaștri (1985) M. încearcă o narațiune mai complicată, cu digresiuni etice, dar fără a face o analiză a tribulațiilor morale ale protagonistului, finalul romanului fiind retoric, declarativ, neconvingător. Este autorul scenariilor pentru filmele Portița (1990), Umbre (1993) ș.a. SCRIERI: Maica Maria, Chișinău, 1983; Livada cu nuci albaștri, Chișinău, 1985; A fluierat în timpul Evangheliei, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi
MUNTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288287_a_289616]
-
împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
cruce” Dumitru Iacșici, și sora acestuia, Mila. Înșelăciunea și trădarea justifică uciderea lui Mihnea de către încrâncenatul frate al Milei, ca și gestul sinucigaș al acestuia. Tentativa de a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu Vodă, eșuează, însă tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
se exilează, nu-i place Occidentul, se întoarce în România, înțelege că iar a greșit, se reîntoarce în Occident, și atunci are o mutație de existență și preocupări. Renunță la vocația de romancier, deși scrisese un roman în care povestise tribulațiile disponibilităților sale, și se preocupă de religiile extrem orientale, după ce se stabilește definitiv în Occident” (Virgil Ierunca). Debutează sub auspiciile lui E. Lovinescu, pentru care, de exemplu, Omul gol (1936) e „o strălucită culegere de nuvele [...] ce-l situează [...] printre
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
Vară nebună cu bărci albastre, scris alert, în maniera lui Fănuș Neagu, cu un personaj tras parcă din proza optzeciștilor. Benito Macarie, profesor amator de „ghidărie” (agent turistic sezonist), își îngrămădește într-o epică plină de haz solitudinea, iubirile anonime, tribulațiile mărunte. Toate sunt pretext al unei satire acide, iar personajul „e elevat totuși ideatic prin aspirația de a poseda o barcă albastră cu pânze galbene, un simbol exotic al libertății” (Marian Popa). SCRIERI: Cheltuieli de reprezentare, București, 1970; Adio, Robert
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
scrutează în final iluziile din tinerețe. Despre anii de ucenicie vorbește schița Cum am învățat românește, în care grotesca apariție a dascălului Socoleanu e batjocorită cu o faceție crudă. Au mai pățit-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt o traducere mai slobodă a nuvelei Fédérigo de Prosper Mérimée, felul ingenios în care Toderică păcălește moartea îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acțiunii personajelor. De fiecare dată intriga, artificială, compromite țesătura dramatică. Sunt propuse conflicte neverosimile, de felul celui din Darul muzelor: un mariaj este nefericit din cauza bizareriei soțului, gata să se vadă înșelat ca să își poată dori soția. Jocul zeilor urmărește tribulațiile unui personaj care își propune cinic să o seducă pe mama prietenului său, pentru a-i mărturisi în final acestuia că „zeii” implacabili ai antagonismelor de clasă l-au obligat să acționeze astfel. Prozele lui P. nu au fost adunate
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
stereotipe, unele cu o rudimentară schematizare în sensul imperativelor realismului socialist mai întâi, iar mai târziu în linia unui moralism ostentativ: aceiași indivizi onești, care reușesc să înfrângă dușmanul de clasă, ori care, neînțeleși de semeni, izbutesc în urma unor îndelungi tribulații, să își dovedească nevinovăția. În Lângă un geam deschis (1955) și în Noi, cei vii (1963), autoarea versifică facil și declamativ teme frecvente în literatura momentului, vădind o atitudine entuziast-idilică în raport cu realitățile. SCRIERI: Cercul alb, București, 1945; Anii iubirii, București
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
va da demisia, dedicându-se ziaristicii. Acum colaborează mai regulat la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Arhiva”, „Evenimentul literar”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Munca științifică și literară”, la publicațiile muncitorești îndeosebi, P.-P. fiind atras în această vreme către mișcarea socialistă. Dar tribulațiile vieții de slujbaș îi zdruncinaseră sănătatea. Nu rezistă decât câteva săptămâni în postul de casier la o berărie ținută de I. L. Caragiale. Bolnav, se retrage la Brăila, să se îngrijească. Găsește încă resurse de a răspunde cu entuziasm chemării revistei
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
Constantin Tonegaru în întâmplările legate de arestarea și detenția scriitorului, autoritățile luând drept realitate ficțiunea unui poem intitulat Pistolul lui Werther. Pe de altă parte, Steaua câinelui este romanul fostului deținut politic în detenția mai largă a „lagărului socialist”, cu tribulațiile și umilințele la care este supus de politrucii regimului, care îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i și dreptul la muncă. Vibrante pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
sarcasm, de un retorism patetic, mai degrabă specific gazetăriei decât genului epic. Tot cu substrat autobiografic, Ziduri între vii (1996) ,o „poveste care nu e roman” sau un „roman care nu e o poveste”, cum își subintitulează autorul scrierea, conține tribulațiile unui student la Paris, tânărul consumându-se febril între aventurile sentimentale și aspirațiile spirituale, cuprins de stări aproape extatice, umbrite însă din ce în ce mai intens de senzația unei singurități fără ieșire. Fragmentarismul narațiunii, vizibil aici, caracterizează și Serile singurătății (1996), mai mult
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
psihologice generate de implicarea soției acestuia, Niculina, îndrăgostită, fără șansa unui răspuns echivalent, de Ragaiac, dar și soție fidelă, este o performanță în acest gen de literatură, foarte apropiată de ceea ce se numește astăzi, în film, thriller psihologic) sau de tribulațiile erotice ale personajelor, Rusoaica este, în primul rând, romanul acestei așteptări, frustrate și frustrante în cele din urmă. Realul capătă reprezentări conforme cu aspirația mistuitoare a lui Ragaiac, se deformează fantastic și grotesc, se transformă într-o lume paralelă, care
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
-lea era încă evocator două secole mai târziu, în Europa de Est. Astfel, numai puțini autori au învățat (prin studii formale sau ca autodidacți) drumul de la imprecație și ditiramb la analiză, de la metaforă și fantasmă la informație, de la narcisism la deschidere către tribulațiile celorlalți. Unii dintre scriitorii care au făcut după 1989 și carieră universitară, de regulă în facultăți de filologie, au adus totuși în discursul public un stil cu adevărat nou, folosind o limbă română bogată și expresivă, pe deplin stăpânită, de la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rudimentare și diletante. Astfel, pentru a nu mă opri decât la cel mai înalt nivel al polemicilor autohtone, câțiva intelectuali români de talie au gafat: Gabriel Liiceanu, într-un eseu patetic și de o căldură genuină, a vorbit „vertiginos” de tribulațiile sale din vremea regimului comunist și de privațiunile la care fusese supus Mihail Sebastian sub un regim represiv de dreapta care nu se putea compara totuși decât cu stalinismul, nu cu ceaușismul; Nicolae Manolescu, într-o luare de poziție stridentă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Houdini, maestrul magiilor extraordinare ale funambulescului fin-de-siècle. Dacă predecesorii acordau prea puțină importanță psihologiei cititorului - în fond, de pe la 1700 până în zorii modernității, am avut cam un singur tip de cititor: credul, sentimental, participativ, gata să se identifice cu personajul și tribulațiile sale -, Chandler subliniază importanța diferenței culturale: Povestirea polițistă trebuie să țină cont de nivelul cultural al cititorilor săi: ceea ce era acceptabil la Sherlock Holmes nu este acceptabil la Sayers, la Christie sau la Carter Dickson (Chandler, 1977, p. 63). Până la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bazată pe control excesiv și pe limitarea drastică a accesului la substanța conflictului: martorul - adică cititorul - se simte legitimat în încercarea de a-și face propria selecție și a-și arăta propriile preferințe. Stând în fotoliu și urmărind de la distanță tribulațiile detectivului, e firesc să fii atras de alte personaje decât e atras acesta ori să detești pe cu totul altcineva decât detestă Marlowe. Pentru un cititor participativ, restricțiile din această categorie prezintă un avantaj: încurajează la o mobilizare suplimentară, deschizând
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și existența unui model mental interiorizat de autor. Situațiile acestea existau pretutindeni în lumea imaginată de romancier și ieșeau la suprafață cu o frecvență suficient de mare pentru a deveni memorabile. Gestația lentă a cărții se datorează, în mare parte, tribulațiilor din viața personală a scriitorului. Dezamăgit că Alfred Knopf nu l-a susținut în cazul de plagiat comis de J. Dickson Carr (acesta copiase, pur și simplu, secvențe întregi din cărțile lui Chandler și le inclusese într-un roman propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ideea de literatură nu pare a-i mai spune nimic. Dispăruseră și motivațiile de natură bănească, se diminuase și energia creatoare. Doar conștiința scriitoricească îl mai ținea, împotriva oricărei logici, la masa de scris (fac aceste afirmații având în minte tribulațiile autorului, suita de gesturi donquijotesc-ridicole prin care înțelegea să-și exprime marea durere a vieții - pierderea preaiubitei Cissy). La o primă vedere - dar și la o privire atentă -, existența lui Marlowe pare neschimbată. Întâlnim același personaj comunicativ-morocănos, același observator hiperatent
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
gestică excesivă, sonorități metalice, regizate în mici spectacole funambulești. Marele solstițiu (1989) fixează starea de frenezie și fulguranță în chingile strânse ale unei lucidități reci, transcrise în cheie parnasiană. Ritualul solemn al versurilor urmează linia clară a ideii, nemailăsând loc tribulațiilor sentimentale. Prozele satirice din Concert pentru mâna stângă (1978) și Viața refolosibilă (1983) surprind, în tușe groase, caractere, situații prin care cotidianul își dezvăluie grotescul, uneori tragic. Sunt folosite strategii literare apte să dezarticuleze falsul, impostura și iluzia. SCRIERI: Afectivități
BURERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
șansa de a se grupa ei înșiși, de a stabili relații afinitare cu colegii sau profesorii doriți de ei. Aportul educogen al „confreriilor” elevilor (discutabile, de multe ori, din punct de vedere al intenționalității valorice) este totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria școală sau universul proxim, pe bază de predilecții personale față de anumite valori. 6. Spațialitatea și obiectualitatea situației de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
accentul pe frământările sufletului adolescentin, pe senzațiile, capriciile, interogările, culpabilizările, exuberanțele și decepțiile specifice vârstei. În Dincolo de dragoste, substanța epică reflectă tentațiile de evadare din ambianța cuplului de care sunt încercați succesiv bărbatul și femeia, pictorul Remus și actrița Ana. Tribulațiile celor doi, cu rememorări ale pasiunilor anterioare sunt filtrate prin reflecția meditativ-eseistică asupra condiției iubirii, punctul de vedere fiind preponderent feminin. Schițele și nuvelele din volumul intitulat pillatian Eternități de o clipă (1982) sunt axate pe introspecția unor stări-limită. Epicul
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale. Ieșirea din mister se face însă discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
imens material documentar, a putut să reconstituie întrega biografie a criticului în Viața lui G. Călinescu (1981), scrisă fluid, cu participare afectivă, oferind numeroase date necunoscute, referitoare îndeosebi la familia și părinții adoptivi ai lui Călinescu, la debutul publicistic, la tribulațiile sale ca profesor la Iași și București etc. Cu aceeași osârdie, B. s-a dedicat și cercetării vieții și operei lui Lucian Blaga. După o condensată micromonografie (1986), a trecut la masiva construcție Viața lui Lucian Blaga, primul volum apărând
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]