314 matches
-
demni de tatăl nostru"? Confuzia dintre filiația trinitară (care se referă la succesiunea funcțiilor evolutive personificate simbolic) și cea metaforică (referitoare ta caracterul real al omului) este una dintre cauzele principale ale lipsei de claritate a teologiilor. Sensul simbolului "divinității trinitare", supranatural la prima vedere, implică fenomenul natural cel mai important: nu numai evoluția materiei, ci și cea a spiritului, reprezentată de simbolul "încarnării". Constatarea aceasta nu înjosește nici divinitatea, a cărei cea mai înaltă semnificație este misterul, nici spiritul uman
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
creat supraconștient limbajul simbolic, limbaj utilizat chiar de eroul mitului creștin pentru a-și transmite mesajul. Dacă simbolistica este organizată științific, adică percepută ad litteram și mai ales dacă este organizat științific punctul culminant al tuturor produselor mitice: simbolul divinității trinitare, se ajunge la o culme extraordinară a afirmațiilor fanteziste. Potrivit dogmatismului, întreaga profunzime mitică este distrusă dacă Vorba este considerată drept un personaj real, Iisus, care stă încă de la început la dreapta Tatălui și care ia în cele din urmă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Totul devine clar și firesc atunci cînd introducem sensul simbolic: Vorba (sensul evolutiv) se încarnează într-un om real, iar omul real (carnea) devine manifestarea, realizarea sensului sublim al vieții. Vorba rămîne un simbol, iar omul o realitate. Simbolul divinității trinitare este viziunea mitică a evoluției somato-psihice: încarnarea treptată a spiritului. Această traducere firească și totodată profundă este legată de descifrarea tuturor celorlalte simboluri ale mitului creștin și ale mitologiilor politeiste într-o conexiune armonioasă, agreabilă și emoționantă, care poate satisface
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ci este derivată din aspectul spiritual al omului. Potrivit acestei filosofii, Dumnezeul unic ar fi spiritul uman superidealizat, un spirit pur lipsit de trup. Este adevărat că mitul utilizează simbolul "Dumnezeu-Spirit" în sensul celei de a doua persoane a simbolului trinitar. Sensul acesta nu are nici o legătură cu existența transcendentă a unui Dumnezeu real Spirit pur absolut, ci dimpotrivă, semnificația subiacentă a simbolului constituie imanența misterioasei intenționalități evolutive răspîndite în toată natura. Abstracția teoretică a filosofiei, care face din Dumnezeu un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că psihologia nu propovăduiește idealul și nu-l impune. Ea îl constată și încearcă să-l definească. 2) MITUL MÎNTUIRII Înfruntarea celei mai redutabile enigme devine posibilă numai sub beneficiul acestor avertismente. Simbolul lui "Dumnezeu" include nu numai imaginea divinității trinitare, ci și simbolul "Divinității Judecătoare", legat prin interpretarea dogmatică a simbolului "Grației" de mitul mîntuirii. Dificultatea nu constă în căutarea sensului ascuns al simbolului "Mîntuitoriului", care nu este mai puțin clar pentru traducere decît alte formulări simbolice. Neliniștea provine din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Bibliotheque Payot, Paris. 28 Vezi Le Symbolisme dans la Mythologie grecque, prima ediție, capitolul "Les Mystères d'Eleusis", Payot, 1954 29 Ceremonie specifică Bisericii Catolice destinată confirmării creștinului în grația botezului N.t. 30 Destinul uman reprezentat simbolic de divinitățile trinitare se află și în Teogonia mitologiei grecești: Haosul, simbol al misterului; Uranus, Dumnezeul creator; fiul său, Cronos (timpul) care reprezintă regnul animal, viața preconștientă; Zeus, fiul lui Cronos, simbol al legii care guvernează destinul uman. (Vezi Le Symbolisme dans la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din istoria omenirii. De pildă, trebuie oare să vedem în ansamblul, în complexul mitic la care se referă acest eseu, un fond religios comun societăților indo-europene, fiind doar una din manifestările ce țin de istorie? E adevărat că acea concepție trinitară a ordinii divine instaurate în cetăți concepție în care apar preotul, războinicul, lucrătorul pămîntului, concepție caracteristică pentru universul mental al acestor societăți se regăsește în acea umbră misterioasă ce învăluie imaginea puterii... Oare va trebui, dimpotrivă, să insistăm asupra moștenirii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și Anselm, a însoțit gândirea creștină și care a considerat lumea ca un sistem ordonat de corespondențe, ca un țesut de semnificații și raporturi care fac aluzie la Dumnezeu Unul și Întreit, în vreme ce omul este un peregrin neliniștit al Absolutului Trinitar. La ce folosește o filosofie care nu face mai evidentă prezența lui Dumnezeu în lume și nu împlinește aspirația omului de a-l cunoaște și a-l avea pe Dumnezeu? Exercitarea rațiunii este salutară dacă ne permite să descoperim în
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
și grecilor, după inventarea scrisului. Vitraliile, basoreliefurile și statuile au transmis creștinismul unor comunități de analfabeți. Aceștia n-aveau nevoie de un cod de lectură iconologică pentru a înțelege "semnificațiile secundare", "valorile simbolice" ale îngenuncherii, ale Răstignirii sau ale triunghiului trinitar. Aceste imagini și ritualurile cărora le erau asociate au afectat reprezentările subiective ale spectatorilor lor și, prin acest fapt, au contribuit la formarea, menținerea sau transformarea situației lor în lume. Căci a transmite un ism nu înseamnă numai a-i
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
urmat anului 1260, el și-a schimbat modul de raportare la concept, care a devenit ceva diferit de speciile inteligibile și de actul intelectului. Pe timpul vieții sale, Toma din Aquino a încercat să armonizeze teoria aristoteliciana a cunoașterii cu teologia trinitara, în special cea de factură augustiniana, iar pentru că nu a reușit de la început, pe parcursul operelor sale pot fi distinse diferite etape care lasă impresia unui demers nu tocmai coerent, cel putin nu atât de coerent pe cat ne-am fi așteptat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acesta, deși nebiblic, a fost socotit de către Sinodul I Ecumenic ca fiind cel mai potrivit pentru a exprima învățătura dogmatică a Bisericii despre deoființimea și egalitatea Fiului cu Dumnezeu Tatăl.Formularea oficială și proclamarea solemnă a acestei părți din dogma trinitară, în care oJmoouvsio" a jucat un rol important, s-au făcut cu ocazia combaterii și condamnării ereziei ariene, de unde opor tunitatea prezentării pe scurt a arianismului, din care rezultă importante deslușiri în problema oJmoouvsio" la Sfântul Atanasie cel Mare. Arianismul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Cuvântul întrupat și față de lucrarea Lui mântuitoare, iubirecare i-a fost în permanență călăuzitoare<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Gottes, Ausgewhlt und übertnagen von L.A. Winterswyl, Leipzig, 1937, prefața, p. 27. footnote>.Astfel, în bună parte, teologia Sfântului Atanasie - îndeosebi la-tura trinitară - și în special sensul pe care îl are cuvântul oJmoouvsio"la el și utilizarea lui în polemica teologică se explică prin lupta de oviață întreagă pe care Sfântul Atanasie o duce împotriva ereziei ariene, care, în diferite forme, a tulburat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
același timp, este de notat că nu termenul în sine prezenta pentru Sfântul Atanasie cea mai mare importanță, ci dogmaa cărei expresie este termenul acesta. Astfel că în lucrările în careSfântul Atanasie apără față de atacurile ariene și semiariene purita-tea dogmei trinitare, termenul oJmoouvsio" este folosit foarte puțin.În primele trei cuvântări contra arienilor, oJmoouvsio" nu apare decâto singură dată<footnote Contra arienilor, I, 9 PG, XXVI, col. 29 A. footnote>. Pentru expunerea și apărarea dogmei, SfântulAtanasie crede că e suficient să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
I, 9 PG, XXVI, col. 29 A. footnote>. Pentru expunerea și apărarea dogmei, SfântulAtanasie crede că e suficient să utilizeze în locul lui oJmoouvsio", darcu sensul lui, pe oJmoia" oujsiva", ușmoio" ușmoio" kat oujsivan, oșmoio" kataV pavnta. Dar, în genere, termenii trinitari ai Sfântul Atanasie seleagă fie ca formă, fie ca înțeles, de formulele Simbolului - fără căutare de termeni noi - și pe ei îi opune termenilor echivoci ai arienilor, ajgevnnhto" și gennhtov", cu care se fac mai mult speculații filosofice,arătând mai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să fim botezați nu în numele lui ajgevnnhto" și al lui gennhtov", nu în numele Creatorului și al creaturii, ci în nu-mele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt”<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 31, PG, XXV, col. 473 C. footnote>.Teologia trinitară atanasiană se completează cu învățătura de-spre omousia Duhului Sfânt cu Tatăl și cu Fiul. Ea este expusă în deosebi în epistolele către Serapion. Duhul Sfânt face parte din SfântaTreime, nu este creatură, este Dumnezeu adevărat, are aceeași fire dumnezeiască
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
aceeași mărire<footnote Cuvânt despre Întrupare, 57 PG, XXV, col. 197 A. footnote>.Odată cu reconfirmarea lui de către Sinodul al II-lea Ecumenic(381), oJmoouvsio" rămâne definitiv în Simbolul de credință.Contribuția Sfântului Atanasie cel Mare la fundamentarea și expunerea dogmei trinitare, cu deosebire în ceea ce privește omousiapersoanelor dumnezeiești, este de o covârșitoare importanță. Rămâne pentru marii capadocieni care îi urmează, fixarea terminolo giei trinitare și precizarea ei definitivă. Pe bună dreptate se spune că„Sfântul Atanasie cel Mare e un creator de teologie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ecumenic(381), oJmoouvsio" rămâne definitiv în Simbolul de credință.Contribuția Sfântului Atanasie cel Mare la fundamentarea și expunerea dogmei trinitare, cu deosebire în ceea ce privește omousiapersoanelor dumnezeiești, este de o covârșitoare importanță. Rămâne pentru marii capadocieni care îi urmează, fixarea terminolo giei trinitare și precizarea ei definitivă. Pe bună dreptate se spune că„Sfântul Atanasie cel Mare e un creator de teologie în veacul său..., un mare tăietor de brazdă în teologie. Hotărârile Sinodului de laNiceea sunt un tezaur excepțional, pe care el
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și în comuniune cu Sinodul episcopilor.Apostolicitatea Bisericii este apoi continuitatea sa în tradiția li-turgică, apoi canonică și duhovnicească cu Biserica Sfinților Apostoliși a primelor secole creștine.Biserica Ortodoxă insistă în spiritualitatea ei asupra plinătății vieții divino umane, a vieții trinitare, mărturisită în Sinoadele ecumenice ca temelie a comuniunii.Simbolul mai exprimă și nădejdea în viața viitoare a Bisericii șia fiecărui creștin, atunci când se referă la a doua venire a lui Hristosși la învierea morților.Prin proslăvirea lui Hristos, toată viața
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este conținută întreaga activitate umană, ba mai mult, întreg omul, zicîndu-le: "botezați-i în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt", instituind astfel un sacrament, care este poarta tuturor celorlalte, prin care o tainică virtute recreatoare a Dumnezeului unic și trinitar trebuia să lucreze reînnoirea Pămîntului, reînvierea omenirii deja stinse în păcat și veșnic pierdute. 10. Acestea au fost, așadar, Sacramentele, și printre ele cel mai important, adică Sacramentul care se naște din jertfirea Mielului, cel care a spus înainte să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca atare, cu manifestările ce decurg din întrupare, ea proclamă peste tot ceva întreit. Împotriva oricărui gnosticism, incapabil a înțelege cum trei să fie una, s-a decretat că trei sînt efectiv una. În termeni filozofici, ființa este și ea trinitară, neînsemnând numai legea, nici realitatea individuală numai, ci laolaltă legea, realitatea individuală și determinațiile sau procesele lor"162. Modelul cultural creștin treimic este primul model cultural deschis și expansiv din istoria civilizației. La sfârșitul secolului al XX-lea, constată Noica
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la judecata universală drama și misterul lumii dând expresie lui Dumnezeu Tatăl, lui Cristos judecător, omului în drumul său obositor de la origini la lima‑ nul istoriei. De asemenea, Raffaelo prin varietatea picturilor sale scoate în evidență misterul revelației lui Dumnezeu trinitar care în Euharistie proiec‑ tează lumină asupra întrebărilor și așteptărilor inteligenței omenești și exem‑ plele pot continua. Arta sacră a găsit în acest ansamblu extraordinar o expresie de o excep‑ țională putere atingând niveluri de o valoare nepieritoare simultan estetică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică trăiește întreagă această teologie de la palierul fanic până la strălucirea sa exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Întrupării, atunci când trebuia să fie eficace, împotriva oricărei forme de idolatrie, mai ales în creștinismul primar. Mai mult, noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și imanentă a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text și imagine, cu pedagogia și cu gestiunea temporală (Mondzain 44-83). Transferul dinspre gândirea greacă și imaginarul filosofic antic despre politic (organizarea justă și eficientă a comunității și a cetății) înspre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]