259 matches
-
celebre constante matematice PI (π). Învăluită în trecut de misticism, constanta π, datorită relației sale cu natura cercului, este inseparabilă de sferă și univers. Conceptul ePIsodia își propune să devină inseparabil de Alternosfera și universul său: publicul. Virgula reprezintă miezul tripticului ePIsodia, titlul pe care îl poartă al 3-lea album cu 14 piese: 3,14. Virgula separă și unește în același timp întregul de fracționar, raționalul de irațional, realitatea de vis, sentimentele distincte și episoadele discrete de șirul continuu al
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
primăvara lui 2012 și a fost No 1. în TopShow Radio Guerrilla timp de mai multe săptămâni, iar în acest moment „Două Eve” se află în heavy rotation la Radio Guerrilla. În 2014, Alternosfera începe partea a III-a a tripticului Epizodia. Inițial această parte era programată sa fie 14 piese de pe Epizodia și Virgula filmate în diferite locații. Din motive tehnice, s-a renunțat la acest proiect și în vara anului 2014 au loc primele demo-uri ale formației. Pe data
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
viața de zi cu zi a populației germane documentând traiul rural cu nostime scene de gen, mici documente colorate ale vieții cotidiene idilizate, presărată de petrecerile tradiționale ale țăranilor din satele șvăbești. Figura lui a intrat în conștiința bănățenilor datorită tripticului documentar realizat la începutul secolului XX (Colonizarea șvabilor în Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist ale pictorului. O carieră artistică fără mari suișuri și coborâșuri demonstrează și activitatea pictorului Ion Isac. Peisagist prin excelență
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
cu pești”" și "„Țăran cu pălărie”" (1957). După 1960 pictura maestrului este marcată de un decorativism sonor, declarat de către ideologii timpului "„ca influențe formaliste, burgheze”", interzicînd expunerea lor în cadrul expozițiilor republicane. Astăzi pânzele „"Fetele din Ceadâr-Lunga”" (1959-1960), "„Recruții”" (1965) și tripticul "„Istoria unei vieți”" constituie „fondul de aur” al artei naționale. Fiind o personalitate de cultură europeană M. Grecu abandonează, în pictură, după 1975 coloritul decorativ și sonor, optînd pentru noi tehnici și coloranți produși în industrie. Astfel, în numeroase lucrări
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
aur a EREN a URSS pentru tabloul "„Zi de toamnă”;" 1966 Medalia de aur a Expoziția Realizărilor Economiei Naționale (EREN) a URSS pentru merite deosebite în artă";" 1970 Medalia de aur a Expoziția Realizărilor Economiei Naționale (EREN) a URSS pentru tripticul "„Istoria unei vieți”;" 1972 Titlul onorific "„Maestru Emerit în Arte”," RSSM; 1978 Premiul de Stat al RSSM; 1987 Titlul de Artist al poporului al RSSM; 1990 Laureat al Premiului de Stat al URSS; 1991 Marele premiu al Ministerului Culturii din
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
își reia activitatea artistică în vechiul său atelier din Kensington. Nemulțumit cu creația sa anterioară, distruge o mare parte din pânzele realizate până atunci; din perioada 1929-1944 păstrează doar 15 tablouri. În 1944 este remarcat de critică, expunând la Londra tripticul "Trei studii pentru figurile la piciorul unei răstigniri" ("Three Studies for Figures at the Base of a Crucifixion"), în prezent la "Tate Gallery", Londra, operă care bruschează publicul prin deformările duse la extrem, înscriindu-se pe linia expresionismului pictural. Urmează
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
srânse, atinge sensibilitatea spectatorului ("Coborârea de pe cruce"). ¤ La maturitate, intensitatea spirituală a personajelor se accentuează, dar în direcții opuse; construcțiile elaborate și ritmate pun în valoare contururile, armonia liniilor suple, atât ale personajelor, cât și ale vastelor vâlcele din fundal ("Tripticul Calvarului"); uneori însă, ajunge să suprime spațiul, să prefere expresia despuiată a unei abordări stilistice mai arhaice ("Polipticul Judecății de Apoi"). ¤ Artist de renume european din secolul al XV-lea până în mijlocul celui de-al XVI-lea, van der Weyden
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
și impune viziunea categorică de (stil): forma crispată, conturul nervos, inseparabile de expresia dramatică. Peisajul intră în rezonanță cu emoțiile. ¤ Artistul pune la punct o tehnică de lucru originală: pictează portretele pe pergament, apoi le aplică peste panoul de lemn ("Tripticul Celor Șapte Taine").
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail si Gavriil, Sfântul Nicolae, realizate în a doua jumătate a secolului XVIII-lea, precum și un candelabru de lemn. Tripticul, realizat în 1555, este alături de cel care a aparținut bisericii de lemn din Bica, unul dintre cele mai valoroase din țară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
si Gavriil, Sfântul Nicolae, realizate în a doua jumătate a secolului XVIII-lea, precum și un candelabru de lemn. Tripticul, realizat în 1555, este alături de cel care a aparținut bisericii de lemn din Bica, unul dintre cele mai valoroase din țară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Deisis (Iisus pe tron, pe întreg panoul central, având la dreapta sa pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată cândva pe la jumătatea sau spre sfârșitul veacului al XV-lea, dacă nu, cel târziu
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
doi îngeri înfășurând un pergament, gest ce a fost interpretat ca un semn al „strângerii sulului zodiilor”, ce ar marca mesajul pentru credincioși că „vremelnicia a luat sfârșit” și că se apropie ceasul așteptat al Mântuirii. Pe aripa stângă a tripticului, sus, descoperim o bine realizată scenă a Anastasisului, a Coborârii la iad, pentru dezlegarea acelui cumplit legământ înrobitor al umanității și salvarea acesteia, iar în registrul inferior chipurile Sfintei Duminici și Sfântului Nicolae. Pe aripa dreaptă, în partea de sus
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
chipurile Sfintei Duminici și Sfântului Nicolae. Pe aripa dreaptă, în partea de sus, apare scena Nașterii Mântuitorului, într-o desfășurare în plină mișcare, sub care, în registrul al II-lea distingem chipurile Sfântului Vasile cel Mare și al Sfintei Paraschiva. Tripticul închis poartă pe fețele exterioare ale celor două aripi ce acoperă panoul central portretele celor mai cunoscuți sfinți, atât de prezenți în mentalitatea populară românească, ale căror sărbători marchează, de altfel, esențial calendarul vieții țărănești, agricole și pastorale: Sfântul Gheorghe
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost construit de români transilvăneni care, în epoca împărătesei Maria Tereza, au trecut Carpații pentru a se refugia de politica religioasă și națională a Imperiului Habsburgic în acele vremuri. Tripticul din altar care enumeră pe toți cei care au contribuit la ridicarea bisericii, menționează ca prim preot pe Grigorie - care pentru ridicarea bisericii ""au dat osteneală mai multă decît toți"" - sosit împreună cu 17 familii din Ardeal. Inițial - până la construirea bisericii
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Zestrea domniței Ralu" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
française"". Pictorul flamand Jan van Eyck (ca.1390-1441) este considerat întemeietorul picturii Renașterei în Flandra și în Olanda. Rogier van der Weyden (1400-1464) călătorește în Italia, unde este foarte prețuit, influențând prin lucrările sale școala de pictură din Ferrara. În tripticul ""Grădina plăcerilor"", Hieronymus Bosch (1450-1516) prezintă de o manieră fantastică păcatele omenești, într-o lume imaginară, supranaturală. Alți pictori din această perioadă sunt: Hans Memling (1433-1494), Dirk Bouts (1415-1475), Hugo van der Goes (1440-1482). Printre manieriști se numără Bernard van
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
profilul și gestul vulgar plângând pe Ierusalimul făcut din pete galbene îngrămădite pe o masă luminoasă mă lasă nedumerit, cu toată antiteza puternică și totuși prea ușoară care există între culorile fondului și ale figurei. Prefer tabloul „La sârbi”..." Pentru tripticul "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" nu au fost prea multe analize critice în acea vreme. El a fost expus în anul 1908, la expoziția concurs la care Apcar Baltazar a participat pentru ocuparea unui post la catedra de pictură a Școlii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate în "Convorbiri literare". Ea a fost transpusă într-un triptic care evocă vremurile din trecutul zbuciumat al românilor. Tripticele " Făt-Fumos din lacrimă, Cerbul de aur" și panoul "" aflate astăzi la Muzeul Național de Artă al României, au fost realizate ca proiecte pentru vitralii. Apcar Baltazar a încununat întreaga activitate în domeniu graficii și a ilustrației de carte cu creația
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografica a cercetărilor D. Mândru și A. Dobjanschi. Mai este renumită și pentru tripticul păstrat de la biserica de lemn anterioară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografica a cercetărilor D. Mândru și A. Dobjanschi. Mai este renumită și pentru tripticul păstrat de la biserica de lemn anterioară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
central, având la dreapta să pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Calatei și Huedinului (cele de la Agârbiciu și Bica) au o valoare artistică și istorică aparte. În prezent tripticul de la Bica se află la Muzeul Național de Artă al României.
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
maselor largi realizezi că tu însuți nu mai asculți piesa și prin urmare nu mai ești convingător. Virgula reprezintă prima parte dintr-un triptic conceptual al formației Alternosfera, numit ePIsodia, ce cuprinde 3 CD-uri: „Virgula”, „3” și „14”. Chintesența tripticului ePIsodia gravitează în jurul celei mai importante și celebre constante matematice PI (π). Învăluită în trecut de misticism, constanta π, datorită relației sale cu natura cercului, este inseparabilă de sferă și univers. Conceptul ePIsodia își propune să devină inseparabil de Alternosfera
Virgula () [Corola-website/Science/327494_a_328823]
-
celebre constante matematice PI (π). Învăluită în trecut de misticism, constanta π, datorită relației sale cu natura cercului, este inseparabilă de sferă și univers. Conceptul ePIsodia își propune să devină inseparabil de Alternosfera și universul său: publicul. Virgula reprezintă miezul tripticului ePIsodia, titlul pe care îl poartă al 3-lea album cu 14 piese: 3,14. Virgula separă și unește în același timp întregul de fracționar, raționalul de irațional, realitatea de vis, sentimentele distincte și episoadele discrete de șirul continuu al
Virgula () [Corola-website/Science/327494_a_328823]
-
că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
cu începerea Revoluției din 1821, la care Anghel se prezintă pentru a fi înarmat și îl găsește pe Răspopit responsabil cu evidența armelor. "Săptămîna nebunilor" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Zestrea domniței Ralu"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]