1,177 matches
-
De bolta crengilor sub nea, De băncile în alb cuprinse Pe care dragostea zbucnea. Mi-e dor de pletele din sălcii Plecate alb pe albul lac Rămas cu amintirea bărcii Și-a singuratecului bac. Mi-e dor de țurțuri, de troiene, De neuitatul derdeluș, De clopoței și cosânzene Îmbujorate la urcuș. Și te aștept, iubită iarnă, Cu albul pur să ne îmbraci Să-ți lași mantia să se-aștearnă Pe munți, pe văi și pe copaci! Început de iarnă Cu sărutu-ți
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pulbere vrăjita, de aur, Se scutură din teiul în floare, Păsări albastre zboară spre nori, Din Cer, Luceafărul coboară, Și-odată cu El, Binecuvântarea se-așează Pe tâmpla acestui popor. Și ninge... Troiene de flori Se-aștern pe pământ, Șoapte se-aud Și greieri cântând, Eminescu da mâna cu Dumnezeu... Alongside EMINESCU (Elenă Buzatu -translation) Charmed golden powder Is shaking the lime în bloom Blue birds fly to the clouds, From heaven, the
ALĂTURI DE EMINESCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363755_a_365084]
-
hotărât: - Teo b'ațe ! Nici o șansă să îl urnești. Cătălin ajunge la vilă obosit și transpirat. Monica aduce corecturi: - Mâine închiriem două săniuțe. S-a dovedit că pentru transportul persoanelor săniile nu erau bune de nimic. Trotuarele erau pline de troiene, iar pe drumurile principale trecea destul de des un camion din care un tip, Dorel, arunca nisip cu lopata. Cătălin a ajuns la vilă mai obosit decât în prima zi. Așa încât din a treia zi mi-am reluat calitatea de conducător
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
în sinea mea ca mai spre primăvară să îl iau pe Teo la plimbare în fiecare duminică în parcul din Constanța. Au mai fost și alte întâmplări. Oameni de zăpadă, bătăi cu bulgări, o căsuță săpată de Cătălin într-un troian imens. Într-o seară am făcut câteva partide de biliard. Pe toată perioada concediului am comparat fluidele fierbinți din Predeal. Vinul fiert cu scorțișoară de la telescaun e mai bun decât vinul fiert cu mere de la Fulg de Nea. Dar cea
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
vioară Copilul cântă la ferestre înghețate Până la primăvară, oamenii buni îi asculta poveștile Seară nu cântă. Privește La lumină felinarului printr-un ochi aburit La fereastra unui castel părăsit Vede spiridușii, din tolba fermecata Împrăștie praf magic de zăpadă Din troiene ies în ritm de vals cosânzene Pe fiecare fulg plutește un înger Dimineață găsește arcușul viorii vrăjit Trece cântând în urmă-i stelele de gheață se aprind Păpădia zorilor se transformă în fulgi albi de lapte Pe ce cărări departe
ALTĂ POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349579_a_350908]
-
joacă, povestea adevărată se ivește, un text pe care specialiștii în film, oamenii mari în cinema, scenariu l-au botezat, cum altcumva”. „...Oamenii scot la lumină, precum apa din fântână, din lada de zestre a omenirii, legende cu greci și troieni, cu daci și romani, care peste ani și ani aduc în fața voastră copii, neîndoite mărturii. După încă un an, eu am filmat, iată, legenda calului Troian”. Și mai spune autoarea la pagina 15: „Ați văzut, dragi copii, că eu, printr-
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
am auzit cu urechile mele când eram ascuns odată sub pat și ei veniseră să „verse” banii într-un sertar din garderob. Țața Dumitra era mai mult lată decit lungă, lată în șale și când mergea parcă înota printr-un troian mare de omăt, umbla mereu îmbrobodită cu o basma neagră cu franjuri. Îl pricopsise pe nea Gheorghe cu patru copii: Natalița, care era cam leat cu mine, Gicuțu, cu vreo trei-patru ani mai mic, Silvioara cu vreo doi ani mai
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
au sfințit hotarul brăzdat cu plugul tras de doisprezece boi și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
așează în voci suprapuse, Se coase mireasmă în miezul de limbă, Dor inventat pe coarde supuse, Noaptea din noi cu rime se schimbă. Poetul împarte pământu-n felii Și gustă năucul din verbe curate, Izvorul simțirii îl pune-n tingii Cu troieni de lumini și carate. O pasăre măiastră țese în cer Mii de iubiri ce cuprind omenia, Pe fruntea ta, curcubeul mister, E-același mereu, Poezia!" Marin Moscu, Ploscuțeni, Vrancea „Ce este poezia? Iată o întrebare care încearcă să prindă în
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Începe iar să cânte, să respire, Că a scăpat de șubă și broboadă. O ramură dintr-un cais, subțire, Își lasă floarea, tremurând, să cadă, Cu nerăbdare-așteaptă să dea roadă, De fructe, cu-a lor dulce ispitire. Când iarba, din troiene, se dezleagă Și se ivește parcă și mai verde, Puterea frigului din nou o neagă Și iarna-n ceață, vrând-nevrând,se pierde. Iar clipa doar atunci este întreagă, În brațe când te ia, să te dezmierde. (Leonte Petre) Sursa foto
IARBĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348615_a_349944]
-
Apoi ieși pe balcon și rostind câteva incantații, suflă într-o țeavă și se teleportă în îndepărtata țară a hiperboreilor... În munții Hiperboreei era o iarnă de vis. Mă rog, vise de-ale localnicilor. Adică ger ca la balamuc și troiene de trei metri... În peștera lui, una cu dotări speciale, bătrânul preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață și nu putea mânca pe inima goală
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU JAPONIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 835 din 14 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Călcând verdeața eu parc-aș călca iată un troian de nori Kawabata Bosha (trad. Costel Zăgan) ..................... Crâng în albastru suflând fără oprire aduci zorile Ozaki Hosai (trad. Costel Zăgan) .................. *.................. Primăvara ca un val urcă-n al meu trup inima țipă Yamaguchi Seishi (trad. Costel Zăgan) ..................... Aud foarfece- le florarului
HAIKU JAPONIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349869_a_351198]
-
1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce geruri, Doamne ! Câtă-ncremenire Ai așezat în jurul nostru azi. Rămân inerte fumuri spre boltire Și-i răstignită chiciura pe brazi. În jur atoate-cele-s adormite. Chiar razele îmi par să se chircească. Printre troiene caută rebegite Un loc, sau undeva să se-ncălzească. Zăpada le răspunde-nfrigurată Și bocnă: Eu abia mă țin pe mine Cum v-a pierit căldura dintr-o dată Pentru natură, sunteți o rușine Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare sub forma de sat și cu hotar până la Troian și până în apa Râmnicului [9]. Documentele menționează și o curte feudală a lui Tatul, pe domeniul căreia se afla și o biserică. A. Sacerdoțeanu consideră că domeniul ar fi aparținut unui mare boier, în a cărui genealogie avea cel puțin
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
malul lacului Tatlageag. Până în comuna noastră erau de la haltă vreo 10 kilometri pe drum direct pe câmp. Norocul lui a fost că a coborât mai multă lume prinsă cu treburi pe la oraș. Pe șosea nu se mai putea circula din cauza troienelor mari de zăpadă. Așa au venit împreună în comună după un chin de câteva ore bune prin nămeții de zăpadă și un viscol în câmp deschis de te tăia la față. Lupii urlau și le urmăreau grupul poate, poate se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mă cheamă, Simfonia iubirii să-mi cânte, Totul spre visare mă îndeamnă, Bucuria inima să-mi inunde. Privesc Steaua din capul zării, În fiecare seară, zi de zi, Îmi bați la ușa întrebării, Dorul de tine a-mi potoli. Astfel troiene de gânduri, Pe tine iubito te îmbracă, Am făcut-o în diverse rânduri. Sufletul în iubire se încarcă. Referință Bibliografică: Chemare / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CHEMARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348152_a_349481]
-
hands with God ... January 2014 BuzatuParadisePines, CA Alături de Eminescu Pulbere vrăjita, de aur, Se scutură din teiul în floare, Păsări albastre zboară spre nori, Din Cer, Luceafărul coboară, Și-odată cu El, Binecuvântarea se-așează Pe tâmpla acestui popor. Și ninge... Troiene de flori Se-aștern pe pământ, Șoapte se-aud Și greieri cântând, Eminescu da mâna cu Dumnezeu... (Floarea Cărbune-15.01.2014)
ALĂTURI DE EMINESCU ELENA BUZATU – ALONGSIDE EMINESCU (TRANSLATION) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347532_a_348861]
-
că pun mâna pe bici! Cei doi făcură stânga-mprejur și ieșiră în viteză din sală. Împărăteasa își luă biciușca și ieși pe o fereastră, ca o fantomă alburie, zburând în mare viteză pe deasupra Palatului de Gheață Veșnică, peste Valea Troienelor Uriașe și peste Cetatea Vulturilor pe care azvârli un munte de zăpadă și gheață spre disperarea bieților prieteni ai lui Mărțișor. După ce străbătu și Țara Norilor, lăsând în urma ei troiene de zăpadă plutitoare, ajunse în creierul munților, la răscrucea vânturilor
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
în mare viteză pe deasupra Palatului de Gheață Veșnică, peste Valea Troienelor Uriașe și peste Cetatea Vulturilor pe care azvârli un munte de zăpadă și gheață spre disperarea bieților prieteni ai lui Mărțișor. După ce străbătu și Țara Norilor, lăsând în urma ei troiene de zăpadă plutitoare, ajunse în creierul munților, la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia lui Moș Vreme, cu viscol și troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
de zăpadă și gheață spre disperarea bieților prieteni ai lui Mărțișor. După ce străbătu și Țara Norilor, lăsând în urma ei troiene de zăpadă plutitoare, ajunse în creierul munților, la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia lui Moș Vreme, cu viscol și troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
peste altul și, pe deasupra, încă trei stânci țuguiate. Purta un cojoc imens din care se prăvăleau avalanșe în torenți iuți, atunci când mergea cu pași hurducați și împiedicați. Dacă te pălea fericirea să fii în apropierea lui, îți găseai mormântul sub troienele ce-ți cădeau în cap. Namila își avea sălașul într-o văgăună din spatele palatului, numită VALEA TROIENELOR URIAȘE. El comanda coloanele de oameni de zăpadă împrăștiați prin toată împărăția. Mai avea împărăteasa la palat o trupă de cotoroanțe, care mai
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
în torenți iuți, atunci când mergea cu pași hurducați și împiedicați. Dacă te pălea fericirea să fii în apropierea lui, îți găseai mormântul sub troienele ce-ți cădeau în cap. Namila își avea sălașul într-o văgăună din spatele palatului, numită VALEA TROIENELOR URIAȘE. El comanda coloanele de oameni de zăpadă împrăștiați prin toată împărăția. Mai avea împărăteasa la palat o trupă de cotoroanțe, care mai de care mai sfrijită, mai hidoasă și mai îndrăcită. Se certau întruna, se zgâriau, își aruncau în
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
de limpede ți-e gândul Că nu mă satur să-l ascult, Cum se prelinge-ncet pe gură, Un strop de cer și de tumult. Atât de caldă ți-e privirea, În ochii tăi mă întâlnesc Și mă topesc printre troiene, Cu focul tău nepământesc. Surâsul tău mă înfășoară Cu fir ușor de borangic, Din vremuri vechi de odinioară, Ce foc în mine au aprins. Atât de-ntinsă-i depărtarea Ce se așează între noi, Că se întunecă și zarea De-
ATÂT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350247_a_351576]
-
și uscăciune - Întindere aridă - un tăciune - Rostogolește vântul mărăcinii. Angoasă de final...amărăciune... Imperiul tiranic al luminii Absoarbe și substanța rădăcinii; Crepusculul se stinge-n rugăciune . Hălăduiau senini tămădăienii; În cârduri mari - ispititoare dropii... Prin timp uitarea și-a nălțat troienii: Niciunde azi fântânile și plopii; Te urmăresc deșertice vedenii, Iar ploaie-amintirii nu-și cerne stropii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Imperiu deșertic / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
IMPERIU DEŞERTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362113_a_363442]
-
ai făcut la servici? - Contabilitate, îi răspunde acesta scufundându-și fata în părul ei bălai și trăgând adânc aer în piept. Erau de neînlocuit aceste clipe în care își strângea copilă la piept. Și-o dorise mult... *** Era iarnă grea! Troiene înalte așa cum nici bătrânii nu apucaseră. Scârțâia zăpada sub picioare, iar mașinile circulau cu greu. „Oare va veni? Trebuie să vină... Oare va merge autobusul?” se întreba tânărul uscățiv, cu fața palidă, obrajii trași de atâta suferință. Întins pe patul
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]