241 matches
-
gloanțe-n capul acela de gînditor. Din poezie se desprinde sentimentul de milă, deoarece dacă-l prindea norodul pe acoperiș Înainte să-și ia zborul, cum spun mulți, nu mai rămînea din ăl bătrîn nici măcar strigoiul. Să compui versuri la trombon pentru un dement viu văd că multă lume Înțelege, dar să fii lovit de odă pentru unul mort nu poate Însemna decît un caz năprasnic de necrofilie. Iată cum explică Octavian Știreanu Înălțarea tipografiei România Azi. Mai Întîi „guvernul Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Timișoara zilelor de 16 și 17 decembrie. Căci am fi văzut țăndări și devastări de magazine Într-un apocalips muncitoresc, plus „unități militare defilînd cu fanfara, scuipate și Înjosite”. Carevasăzică timișorenii afoni, neiubitori de muzică de fanfară, au scuipat pe tromboane. Unde mai pui că astea trăgeau la picioare. Inițial. Pe urmă-au tras direct În organul cu care se ascultă muzică. În chip bizar, Cornel Nistorescu, În Expres, ne destăinuiește cum a povestit el prietenilor „ce om minunat este domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nevoia să o onoreze. Și elogiile pentru micuța fanfară pe care n-o auzeau, dar ale cărei vigoare și plinătate le percepeau din gesturile ample ale tamburului-major. Bătrânul se emoționă. Îi chemă pe ceilalți și cu toții, cornii, fagoții, clarinetele, fligornurile, trombonul, oboaiele și toba cea mare, ascultară povestea, la rândul lor. Apoi, flăcăul devenit bărbat, căci acum deosebea între răspunsuri pe cele folositoare, a spus din nou, de pe scena teatrului, tuturor celor care veniseră să-l asculte, povestea trenului argintiu, privit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
el ar fi dispărut fără urmași." Dacă orchestră camerala și-a susținut partitura cu un aplomb frizând virtuozitatea, surpriză concertului au reprezentat-o cei doi soliști Gabriel Posdărescu, la trompeta piccolo în și bemol acut, si Mircea Neamț Gilovan, la trombon. Micile inadvertente de articulare sesizabile pe alocuri devin explicabile prin eternele probleme pe care le au instrumentiștii noștri în procurarea unor "obiecte ale muncii" performanțe: trompetistul cântă pe un instrument împrumutat, iar colegul său avea de transpus în registru tenor
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
sesizabile pe alocuri devin explicabile prin eternele probleme pe care le au instrumentiștii noștri în procurarea unor "obiecte ale muncii" performanțe: trompetistul cântă pe un instrument împrumutat, iar colegul său avea de transpus în registru tenor o partitură concepută pentru trombon alto (această variantă a instrumentului fiind de negăsit într-un centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
de la un capăt la celălalt. DA sau NU un spectacol intens artistic. O artă intens angajată. O angajare intens mobilizantă. O mobilizare intens politică. O politică intens convigătoare. PS: Nostima metaforă concretă, sau fabula cu obiecte, sau sinteza șugubeață cu trombonul, ramele goale și căldărușa de pompieri din debaraua anexă, fac ca cutia roșie, spațiul unde se ține ședința să vorbească mult mai mult decât ceea ce nu se poate spune. (Nelu Ionescu) 1978 ÎNAINTE DE TĂCERE Casa de Filme UNU Depășind o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
NATO. Mare lucru! vor zice cîrtitorii de profesie. Păi, da! Să nu uităm că Olanda asigură anul acesta președinția Uniunii Europene și cuvîntul ei atîrnă greu. E anul summit-ului de la Madrid, nu? Cît rău au făcut țării, atîția ani, tromboanele coclite, naționalist-comuniste, ale vadimilor, funarilor și celorlalte gavre din aceeași făină (era să spun tărîță)! E o carte pe care-o citește acum, cu sufletul la gură, toată Europa. Autorul și titlul: Peter Collet, Trupuri străine. Exhaustiv ghid al celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anii '80, nemaiputînd rezista cîntecului de... matroz (era să spun de sirenă) al puterii, a părăsit arta viguroasă, distinctă, cu multe prezențe în țară și în străinătate, și a trecut, cu arme și bagaje, de partea mușchetarilor cu trompete și tromboane, confecționînd, nu fără oarecare fast componistic, sloganuri plastice de cea mai compromițătoare speță. Ei bine, cea care, ca și în filmul văzut, a reușit modificarea comportamentului acestui artist autentic, a fost tot ceva de gen feminin, să nu spun vorbă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu voce tare: văd că-ți plac ăștia, dar nu e crimă să alternezi, să faci, of, amor cu ei, dar, din cînd în cînd, și cu mine. Spre fericirea noastră și a amicului pictor clanul ademenitor al atleților cu tromboane și trompete a dispărut. Așa că ce-i mai rămîne? Cui să-și mai distribuie amorul? Decît propriei convingeri întru frumos. A, cît e ceasul? Peste o jumătate de oră, ne vedem la un Campari. Vreau să-i povestesc filmul. Atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fusese un pension de fecioare neprihănite pe lîngă legislativul ăsta fără chiloți. Cine prinsese primul tren, se alăturase efectivelor legislative, gradate și negradate, din Capitală, oraș deja în relativă securitate după găbjirea inexistenților teroriști. Luările de cuvînt erau acompaniate de tromboanele și tubele proaspeților dezechipați din eșaloanele doi și trei, ca instrumente de percuție recurgîndu-se, ad-hoc, la bocanci USLA și la pantofi Romarta (încă de 4000 lei perechea). În contrapunct, excepțiile: Radu Câmpeanu, Dan Amedeu Lăzărescu, Mircea Dinescu. Cuvîntul lui Câmpeanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieșean, implicîndu-și, partizan, gradul în farsa comemorativă și justificîndu-se, post festum, în fraze calchiate după Rică Venturiano. (De reținut aici, amuzat-digresiv, diagnosticul lui Al. Paleologu în aceeași notă: Iliescu, președintele etern al României farfurizilor). Orchestra, în care ponderea o dețin tromboanele, tubele și tobele, își dă, abuziv, concertele și pe scenele tradițional-accesibile. Ascultăm, aproape de miezul nopții și nu pe un post de radio al vreunei familiuțe, ci pe cel național un dialog ce pare, la prima vedere, de un incitant interes
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sunet și lumină" de pe stadioane, găunoase ele însele, traduceau, involuntar, găunoșenia naționalismului ceaușist. Se-ntîlneau, în scenarii asiatice, voievozi cu recitatori din Nichita Stănescu, cete de călușari opincați cu Samsoni și Dalile dezbrăcați, pionieri cu academicieni, drîmba cu harfa, solzul cu trombonul. Știm noi pe cineva, nu?, care teribil s-ar mai vrea regizor al genului. Nu se mai poate. Dar un surogat ca cel recent, al decernării premiilor rebotezatei Fundații Culturale Române cu ingredientele de rigoare, de la recital de vioară (cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcea utilizarea batistei monumentale laborioasă. Prezidenta, scoțându-și basmaua de mătase și ducându-și-o la nasul vocal, ca un prestidigitator care pregătește o farsă, turbura importanța rolului ei social și politic și solemnitatea ședințelor, cu pauza caricaturală a unui trombon, iar grava ei amabilitate și marele-i prestigiu genealogic, se găseau astfel știrbite periodic, ca o liturghie de catedrală în care ar intra lătrând un câine urmărind o pisică.191 Interesantele piese într-un act ale lui Ion Coja sunt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi apar și romanele Desen după natură (1966), Dansul focului (I-II, 1968), Pavilionul (I-III, 1969-1972), Calypso (1977) și volumul de proze scurte Piața cu pălării și tromboane (1971). O cotitură se produce în viața lui F. în 1971, când îl cunoaște pe magnatul Iosif Constantin Drăgan, la a cărui editură din Italia (Nagard) va deveni consilier și director și pe care îl va însoți într-o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI: Amar, București, 1963; Pământul oțelului, București, 1964; Desen după natură, București, 1966; Dansul focului, I-II, București, 1968; Pavilionul, I-III, București, 1969-1972; Piața cu pălării și tromboane, pref. Petru Comarnescu, București, 1971; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici), București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
suflat, care de obicei nu sunt soliste niciodată, deci trombonii cântă în pachet, trompeții la fel, mă rog, mai au câteodată câte o intervenție, la Ceaikovski, dar foarte puține sunt soliste, or aici tot timpul au fost soliști, dialogul trompeți trombon, sigur și saxofon, ați văzut, dar n-am avut toate instrumentele, harpa de exemplu, au fost măsuri întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]