485 matches
-
au dat slujba pentru că sunt un detectiv foarte prost. Și cine era acest „noi“? Din „noi te-am ales“? Cu siguranță nu era Harry Big, ci o persoană în cârdășie cu Detta, care mă recomandase lui Harry. Sub noi a tropăit un șobolan sau ceva la fel de scârbos. Eu (după un timp): Atunci, dacă Racey nu e nici iubitul, nici colaboratorul tău, ce e? Cu un dispreț suveran, Detta a zis: Racey O’Grady nu înseamnă nimic pentru mine. Acum, vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
formă pătrată unde se afla piața de flori, nu atât din cucernicie cât dintr-o legitimă grijă de respectabilitate. Băgasem de seamă în cele din urmă purtarea ei și mă distram ca de un joc nou la fel ca atunci când, tropăind alături de ea, mă prefăceam că o provoc la o alergare. Într-una din zilele din anul acela, pe când străbăteam piața, mama a grăbit pasul. Râzând în hohote, am început să alerg. Dar, în loc să mă țină lângă ea, a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
această călătorie, mă încearcă o strângere de inimă, chiar și astăzi, deși am cunoscut de atunci ținuturile cele mai ciudate și locurile cele mai inaccesibile. Visasem dintotdeauna să cunosc Constantinopolul și, aflând că unchiul meu Khâli se va duce acolo, tropăiam de nerăbdare. Suceam și învârteam pe toate fețele problema asta în minte, tot întrebându-mă dacă puteam cumva trage nădejde că, la zece ani cât aveam atunci, aș putea lua și eu parte la călătorie. Fără să mă amăgesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asta și să construiască primele crescătorii de viermi de mătase. Regele însuși era entuziasmat. Voia să inunde Europa și țările musulmane cu mătăsuri, descurajându-i astfel pe neguțători să mai meargă până în China spre a importa această prețioasă marfă. Tata tropăia de nerăbdare. Așadar, visul lui avea să se împlinească, și încă la o scară ce-i depășea cu mult așteptările. Se vedea deja bogat, lungit pe imense perne din mătase într-un palat cu pereții căptușiți cu majolică 1; avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să facă flotări și genuflexiuni și să alerge multe mile de colo până colo, în sus și-n jos pe coasta dealurilor, atât de mult încât oamenii se plângeau nu numai maimuțele perturbau liniștea, afurisiții de militari făceau la fel. Tropăind prin grădini și călcând florile în picioare, alergau pe proprietățile private, lăsau urme prin straturile de flori și grădinile de legume, trezindu-i pe oameni în zori în fiecare zi, în ziua următoare și în fiecare din zilele care urmau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
încălzirea. Vă puteți uita, spuse ea, dar nu aveți voie să ascultați... Rahat! Eu mă clătinam pe picioare. După zece minute, mai zăceam încă, luptându-mă să respir, pe un scaun pliant din antecameră, când l-am auzit pe Fielding tropăindu-și pașii. M-a apucat de umăr. — Îmi pare rău. Eu... — Liniștește-te, moșule, mi-a spus el. Te-ar costa vreo două miare să-ți îmbunătățești reverul și, poate, o mie serviciul. Ar trebui să te lași de fumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
marfa. Dar Fiul... Am ținut acest discurs de atâtea ori - ca pe un fel de antrenament, încât pot să-l turui cu o fluență fără de cusur, fără să fac nici cel mai mic efort. Și mintea mea era liberă să tropăie fără rost, așa cum face mereu când nu e sub influența stresului sau plăcerii Gândurile mele dansează. Despre ce e vorba? Despre un dans al spaimei și al implorării, al veghii inutile. Cred că sufăr de o nouă boală a vacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bine stabiliți, împrăștiați de orașul-treierătoare. Am remarcat că mulți dintre cei prezenți fac parte din clasa muncitoare cu tendințe ascensioniste, turiști cu veste lucioase și costume căcănii. Bărbații sunt niște grăsani stângaci, îmbrăcați cu tirolezi în culori pastel, care zâmbesc, tropăie și dau din cap. Femeile fac parte din categoria păpușilor care spun Mamaaa și fac pipi dacă le întorci cu capul în jos, cu fețe drăguțe, rotunde și pofticioase sub părul ca salata de icre sau ca bezeaua. Acești consumatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tip mândru. Nu te mai abține din cauza mea. În fine, uite-o și pe Georgina desprinzându-se din mulțime, are un zâmbet duios și ridicol - încântat și totuși sobru, și cât se poate de încrezător - așa cum vine grăbită spre mine, tropăind pe tocurile-i înalte. 1 Drog halacinogen. Joc de cuvinte în original, date - „curmal“, „întâlnire“; banana - „banană“, „nebun“ (engl.). 1 Joc de cuvinte - frank - „sincer“, „deschis“: „voi fi sincer“ (engl.). 1 J. K. Kennedy, aeroportul principal al orașului New York. Joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în același timp, le-a zăvorât în capcana tragicei ironii a imobilității cvasitotale și a izolării complete. Căci aceasta este tragedia gorfilor: nu numai Thera, dar și întreaga Endimiunse sunt lipsite în totalitate de orice altă formă de viață. Nici tropăit de animale, nici unduit de plante - nu că ar fi existat vreo adiere care să le legene. Acest paradox i-a împiedicat pe gorfi timp de mai multe milenii să poată determina cât de avansată era de fapt civilizația lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și am știut că ne vom Întoarce la vechiul nostru mod de a fi la un moment dat. Între timp, trebuia să ne mulțumim să ne gândim una la alta de la distanță. 11 —Gata, copii, liniște, anunță Kelly care intră tropăind În sala de conferință cu tocurile Înalte pe care le purta În fiecare zi. A apucat cineva să citească Buletinul de Bârfe azi? — Normal, șuieră Leo din celălalt capăt al mesei de sticlă care părea să se potrivească mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
domn înalt și slab, cu mustață mică, neagră, cu părul despărțit în cărare la dreapta și bine pieptănat, cu nasul coroiat și ochii mici, negri și plini de răutate. Toți elevii se ridică automat în picioare, trântind pupitrele surd și tropăind pe scândurile proaspăt spălate și date cu bradolină. ― Bună dimineața, băieți! Unii mormăie timid ceva, în semn de răspuns; iar alții se așează jos, fără să fie poftiți de cel care intrase cu o hârtie în mână. Când a spus
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ascultat și admirat. „Tot cinste din partea mea, că eu nu mă uit la bani când e să chefuiesc. Țigane, bagă tare, nu lâncezi! Hai, fă, sus cu voi!” Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-un sat vecin și-l pusese pe șofer să se tocmească el și să le plătească dinainte, ca să nu fie discuții după aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toți ochii. Însă chiar și aceia care aveau bănuieli înaintau grăbiți. Oamenii din spate nu făceau decât să ridice privirea spre stindardele care fluturau în fața lor; nu încăpea nici o îndoială că acela era drumul pe care avansau drapelele. Copitele cailor tropăiau pe pantele abrupte. Din când în când, zgomotul bolovanilor rostogoliți devenea aproape asurzitor. Armata semăna cu o cascadă ce nu îngăduia să-i stea în cale nimic. Atât oamenii, cât și caii erau leoarcă de nădușeală și respirau, cu gâfâieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
era decât una pe săptămână. Cum aia era prima mea întâlnire, eram curioasă. Aproape nerăbdătoare. Dar nu era decât o nebunie. Ceea ce s-a întâmplat a fost că eu, Vincent, Chris, Fergus, Nancy-gospodina, Neil și încă vreo două-trei persoane am tropăit către Bibliotecă. Unde ne aștepta o femeie blondă, frumoasă și cu accent din zona Cork, care a stat cu noi și a încercat să ne vândă gogoși, cum că până în urmă cu șapte ani fusese dependentă de heroină. O chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aceea nu mă tulbura câtuși de puțin. Sau că respirația nu mi se accelerase și că nu eram străbătută de fiori din cot și până în zona genitală, de parc-aș fi avut instalată o linie de tren expres. Așa am tropăit, unul lângă celălalt, atingându-ne brațele și umerii. Suntem aproape de-aceeași înălțime, îmi spuneam încercând să transform constatarea asta într-o virtute. Suntem o pereche potrivită. Apropierea de Chris m-a făcut să mă simt mai bine în legătură cu Luke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcusem până atunci. în cazul în care treaba cu mine și cu Chris nu avea să meargă, era plăcut să știu unde puteam să găsesc un depozit întreg de tipi și care era protocolul ce trebuia urmat. Și-am plecat tropăind: eu, Chris, Neil, alți câțiva și, bineînțeles, Francie. în seara aia, Francie avea o pălărie de pai și o rochie înflorată lungă, cu nasturi de sus până jos. Nasturii erau descheiați până aproape de burtă, în ambele direcții, lăsând astfel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
excelentă - părea a fi remediul potrivit pentru tristețea mea. S-a făcut. și, Randall, trandafirii sunt așa de frumoși. Cum ai... — A, foarte bine. Deirdre a stat pe telefon cu toți florarii din statul Iowa. Harry și Luke au intrat tropăind pe ușa de la bucătărie. Aveau obrajii roșii din cauza gerului. — Fiuuuu! Îți îngheață sufletul! Cafea! a gâfâit Harry, trăgându-și un scaun de la masă. Mama a scos imediat din dulap două căni supradimensionate și a turnat, în fiecare, cafea aburindă. — Perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
paltoanele și coborau fuga fuga pe scări pline de moloz și cărămizi și haine, strada, salvarea, săritura, scările, strada, da, în stradă, salvați, slavă, slavă Supremului, slavă că ne-a salvat. Hainele mototolite, chipuri livide, alerte, strada plină de sinistrați tropăind de frig și înfrigurare, dărâmături și zarvă și neliniște, coloane coloane de trupuri și zumzetul de voci grăbite, toți se grăbeau se grăbeau, fără să știe încotro, un soi de evadare colectivă, de parcă dezastrul însemna eliberare, nu se mai puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de gol. Totuși, din când în când îmi strecor mâna pe sub pătură și îmi pipăi mădularul. Doar ca să mă asigur că e acolo, că străvechiul meu prieten e în continuare cu mine. O jumătate de oră mai târziu, aud pași tropăind pe scară. Două perechi de tălpi, două glasuri șoptite: Tom și Honey. Merg pe hol îndreptându-se către ușa mea, apoi se opresc. Fac eforturi să prind câteva cuvinte din conversația lor, dar vorbesc prea încet ca să pot auzi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
urmărirea se percepe doar sonor pe după casă, de-acolo omul și animalul se întorc alergând - ajunși la poartă, omul se aruncă cu cuțitul în gâtul animalului, sfârșit inevitabil, filmul se colorează într-un roșu arterial aprins. În drum, câteva femei tropăie cu cizmele prin zăpadă, înghețate, se vede, de prea mult stat pe loc. De pe strada cu biserica Sfântul Mina vin alți oameni, vecinul descalecă în fine greoi de pe porcul care nu mai mișcă. Eliberat, porcul țâșnește așa însângerat, sparge o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mult decât sănătos. În vremurile alea, am strâns în jurul meu un grup de studenți și am înființat o organizație numită Asociația Noului Cetățean. Pe lângă faptul că discutam despre subiecte importante, eram niște practicanți plini de energie ai exercițiului fizic. Iarna, tropăiam peste câmpuri, urcam și coboram pe munte, alergam de-a lungul zidurilor orașului. De asemenea, treceam râul înot. Făceam băi de ploaie, băi de soare și băi de vânt. Campam în zăpadă. Ea zice că i-ar plăcea să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Sunteți frați, nu vă mai certați ca niște câini, du-te după el, Împăcați-vă! Poate doar ca să scapi de țipetele mamei ai coborât În goană scara după Walter, care trântise ușa? Vă urăsc pe toate, vă urăsc, striga Walter, tropăind pe scări, și așa, tot Într-o goană a dus-o până la trenul plin de Hitlerjugend, care cântau Heidemarie. Și tu, ascunsă după panourile Înalte cu portretul Führerului și steagurile cu cruci Încârligate, scâncind: — Walter, Întoarce-te! Ai auzit ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
timp în urmă descălecase, dar părea preocupat să strângă chinga calului. Apoi mai scosese și niște grăunțe dintr-o tașcă de piele și i le oferise calului său, în timp ce, cu cealaltă mână, îi mângâia coama. Stârnit din pinteni, calul prințului tropăi de câteva ori pe loc, nechezând ușor și clătinându-și capul. Orice om cu auzul bun ar fi întors măcar o coadă de ochi în direcția zgomotului. Guibert însă nici măcar nu clipi. Își văzu în continuare de treaba lui ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
noul tarif vamal rusesc pentru produsele de export franceze. Va fi război! Va fi război mare! Numai un orb nu vede asta. Și, zău, cred că generalul Kutuzov suferă cam de așa ceva. Stă liniștit, în timp ce soldățeii austrieci, aliații lui Napoleon, tropăie în jos, tot spre Brașov. Diplomatul suedez se aplecă peste masă și continuă cu voce scăzută: ― Vă spun din sursă sigură: îmi pare rău pentru Kutuzov, dar țarul e hotărât să-l înlocuiască. Va numi un alt general, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]