743 matches
-
Acest eclectism metodologic se observă îndeosebi în Tensiunea esențială (1997), probabil cea mai bună carte a autorului. Conceput ca un studiu al operei lui Lucian Blaga, volumul identifică nucleul gândirii acestuia în „tensiunea esențială” dintre metaforă - înțeleasă nu ca simplu trop, ci ca instrument deopotrivă ontologic și gnoseologic - și revelație, proces urmărit în toate sinuozitățile sale, de la antinomie la dialectică și apoi la coincidentia oppositorum. Respingând tentația de a explica compartimentele operei lui Blaga unul prin celălalt, criticul caută un nucleu
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic în epocă, ori de câte ori R. tinde să adopte stilul poeziei autentice în cărțile ulterioare, inițiativa sa cade în exces imagistic, risipire de tropi și vertij al unei metafizici în care simbolurile de bestiar fabulos eșuează deseori în grotesc, iar temele (iubirea, moartea) nu depășesc stadiul unor elemente de recuzită, încât astfel de producții nu ajung să dea impresia unui lirism meditativ: „Parcă asul
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
un fel stenic, iar evanescența lumii fenomenale este la el doar o replică a focului rece interior. Secțiunea de aur (1973) aduce poezia rigorii: căutarea, blagiană, și-a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
atent la tot ce se găsește în această carte, precum și - cum spuneam mai sus - la metatextul ei. Titlul culegerii a venit oarecum de la sine. Desigur, sintagma „războaie culturale” trebuie luată în sensul său cel mai larg, chiar metaforic: este un trop, nu un concept. Totuși, cuvântul Kulturkampf a fost folosit pentru prima oară la Berlin, în iarna 1872-1873, pentru a desemna vasta ofensivă - inițial ideologică, educativă și culturală; apoi și legislativă, instituțională, economică, potențial militară - a Prusiei protestante, care tocmai (re
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În care Încearcă să arate - În general, fără nici o raportare la lupta concretă a maselor - ce Înseamnă pentru noi pacea. În loc să se străduiască a oferi măcar o idee limpede a necesității luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frâul. În amintita poezie a lui Țațomir - ca de altfel și În alte poezii ale autorului - există serioase elemente formaliste: compasul unui inginer „saltă’nalt pe catalige”, iar În poezia În Munții Sibiului de Mircea Avram, un compas face „piruete”, trop ce trebuia evitat nu numai pentru că a mai fost folosit, ci și pentru că dansul compasului nu e potrivit pentru a sugera munca de concepție a inginerilor de pe șantierele socialismului”. UN POET CONTROVERSAT Despre A.E. Baconsky s-a scris destul de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol, nu este un raisonneur gratuit, nu vrea să întrerupă filmul evenimentelor, ci să-l descrie anatomic. Scrie această carte ca un scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
à étudier les possibilités de développement des régions, prépareraient des collaborations fécondes, des records successifs pour le blé, le bois, le pétrole etc. et ainsi se formeraient les chaînons qui techniquement formeraient les bases de la vraie paix. Nous avons fait trop de politique internationale et pas assez de politique régionale, nous occupant de nous mêler des autres continents et oubliant les graves problèmes qui se posent chez nous, nulle part que dans cette ville magnifique d’une si belle ornementation, ne
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Figura este orice formă dată unui gând - și atunci, absolut, orice discurs conține o figură. 2) Figura este o schimbare de sens sau de limbaj, în raport cu modelul obișnuit și simplu de a se exprima. 1.3.2. Pe scurt, despre tropi și alte figuri de stil O altă viziune este cea aristotelică: la baza figurii stă transferul - de la gen la specie, de la specie la gen și de la specie la specie. Într-adevăr, dacă acceptăm că nici un cuvânt nu semnifică în sine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu partea nu se află într-un raport de strictă dependență. Dimpotrivă, în sinecdocă, termenii substituției sunt strâns legați logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru corabie. Putem observa și alte inconsecvențe terminologice, unii autori confundând cu bună știință tropul cu figura, iar alții (Heinrich Plett, 1983) separându-le meticulos: tropul se realizează prin substituție, iar figura prin alăturare. Important este să nu insistăm asupra preciziei termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea lor și să nu ne lăsăm intimidați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Dimpotrivă, în sinecdocă, termenii substituției sunt strâns legați logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru corabie. Putem observa și alte inconsecvențe terminologice, unii autori confundând cu bună știință tropul cu figura, iar alții (Heinrich Plett, 1983) separându-le meticulos: tropul se realizează prin substituție, iar figura prin alăturare. Important este să nu insistăm asupra preciziei termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea lor și să nu ne lăsăm intimidați de mulțimea clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor, aceste clasificări pot fi reduse la următorul tablou taxonomic: figuri de cuvânt (preponderent fonologice): afereză, apocopă etc.; figuri de construcție (figuri sintactice legate de structura frazei): inversiune, elipsă, chiasm, anaforă etc.; tropi (figură cu schimbare de sens; atribuirea unei semnificații care nu este semnificația proprie a unui cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.; figuri de gândire (afectează nu un cuvânt, ci întregul discurs): portretul, tabloul, deliberația, imprecația, apostrofa etc. Trecerea de la criteriul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbajul jurnalistic: aceea de mijloc de accentuare a mesajului (O. Ducrot, 1996, p. 377). Altfel spus, o personificare („Conjunctivita bate la porțile Bucureștiului”), o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și figurile de stil par a împlini, într-un articol de ziar, o funcție iconică de întărire, de subliniere a recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de ziar este o imagine, spune Robert Escarpit. În viziunea socio-lingvistului francez, analiza separată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Poeme retorice interzise. 1958-1968, București, 1991; Contestatory Visions, pref. Ronald Bogue, Atlanta, 1991; Robespierre, Turnu Severin, 1991; Magma, ed. bilingvă, italiano-engleză, Erreci, 1992; Chants de revolte, Paris, 1992; Musique de parole, Paris, 1993; O rugăciune de prisos - Une prière de trop, ed. bilingvă, Craiova, 1994; Mirosul banilor, București, 1995; Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i la Paris, I, București, 1996, II, Iași, 1998; Ecuația tăcerii, București, 1996; Ethique et esthetique, Paris, 1996; Politikon, București, 1996; Parcurs, București, 1997
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
mea. Așa că-mi place, că-i țara mea. Mais on ne mange pas très bien. D’antan, oui. Mais maintenant, no. — No, spuse și madam Fontan. On ne mange pas bien, spuse clătinând din cap. Et aussi, il y a trop de poloneji. Quand j’étais petite ma mére m’a dit - „vous mangez comme les poloneji“. Je n’ai jamais compris ce que c’est qu’un polonez. Mais mainteant en Amérique je comprends. Il y a trop de poloneji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
y a trop de poloneji. Quand j’étais petite ma mére m’a dit - „vous mangez comme les poloneji“. Je n’ai jamais compris ce que c’est qu’un polonez. Mais mainteant en Amérique je comprends. Il y a trop de poloneji. Et, Doamne, il sont sales, les poloneji. — E o țară În care ai ce vâna și ce pescui, spusei. — Oui. Ça, c’est le meilleur. La chasee et la pêche, spuse Fontan. Qu’est ce que vous avez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică. — Il est nebun pour tras, spuse madam Fontan. Mais il est trop jeune. André băgă pușca la loc În bufet. — Când mă fac mai mare o să Împușc șobolani de mosc și iepuri, Îmi spuse În engleză. O dată m-am dus cu tata și el a Împușcat un iepure, da’ nu de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să fure lucruri. Cărțile sunt bune, spuse Fontan. Domnul scrie cărți. — Da, așa e, da. Da’ prea multe cărți fac rău, spuse madam Fontan. Ici, c’est un maladie, cu cărțile. C’est comme cu bisericile. Ici il y a trop de biserici. En France il y a seul les catholiques et le protestants - et très peu de protestants. Mais ici, rien que de biserici. Quand j’étais venu ici je disais o, Doamne, ce-i cu toate bisericile astea? — C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
seul les catholiques et le protestants - et très peu de protestants. Mais ici, rien que de biserici. Quand j’étais venu ici je disais o, Doamne, ce-i cu toate bisericile astea? — C’est vrai, spuse Fontan. Il y a trop de biserici. — Zilele trecute, spuse madam Fontan, a venit la noi o fetiță din Franța Împreună cu mama ei, vara lui Fontan, și-mi zice fetița asta: „En Amérique il ne faut pas être catholique. Nu-i bine să fii catolic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
punea într-o lumină fantastică implanturile mamare. Juliei i-a plăcut ce-a văzut. Pentru ea, definiția modestiei o reprezenta arta de a-i încuraja pe ceilalți să-și dea seama cât de minunată era ea. —Ooooooo, Monsieur, tu es trop grand 1 a exclamat Julia cu buzele țuguiate. După care, a traversat camera și a stins luminile. Chiar atunci a auzit un taxi oprind în fața casei și pe James mulțumindu-i șoferului. Julia s-a întins pe pat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
que cela veut dire ? am îngăimat, uluit, neplăcut impresionat că folosește cuvântul favorit al netrebnicului Ialomițeanu. Și i-am repetat, mai rar și mai explicit, fraza mea, fiind în acel moment aproape convins că nu înțelesese bine. C’en est trop !, a țipat ea și, cu acea nestăpânire a nervilor ce mă irită, a azvârlit coșul cu trandafiri ce s-au risipit, nemaipăsându-i că oricând și oricine ne putea vedea de la vreuna din ferestrele casei ce le aveam în spate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și, cu acea nestăpânire a nervilor ce mă irită, a azvârlit coșul cu trandafiri ce s-au risipit, nemaipăsându-i că oricând și oricine ne putea vedea de la vreuna din ferestrele casei ce le aveam în spate. C’en est trop ! C’en est trop ! țipa, gesticulând, încât zadarnic mă mai sileam a păstra aparențele, aplecându-mă printre straturi să culeg trandafirii zvârliți, ca și când din greșeală ea ar fi scăpat panerul. Mizam pe faptul că vocile nu se auzeau la o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]