282 matches
-
Troparul pascal sau Hristos a înviat (în ) este imnul caracteristic pentru celebrarea Paștilor (a Învierii Domnului) în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale care utilizează ritul bizantin. Ca și majoritatea troparelor el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
Domnului) în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale care utilizează ritul bizantin. Ca și majoritatea troparelor el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc la începutul utreniei. Când toată lumea se află în fața ușilor închise ale bisericii, clerul și credincioșii încep să cânte troparul, acesta fiind folosit ca
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc la începutul utreniei. Când toată lumea se află în fața ușilor închise ale bisericii, clerul și credincioșii încep să cânte troparul, acesta fiind folosit ca un refren la o selecție de versete din Psalmii 67 și 117 (conform numerelor din Septuaginta; în versiunea autorizată de Regele Iacob I al Angliei a Bibliei publicată în anul 1611 psalmii au numerele 68 și
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
și să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie. (Ps. 67:2b)<br> Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea. (Ps. 117:24) La slujbele nocturne, troparul este cântat după fiecare odă a canonului, la sfârșitul Stihirilor Paștilor, de trei ori la sfârșitul Utreniei și la începutul și sfârșitul Orelor pascale. El este cântat din nou împreună cu aceeași selecție de versete psalmice la începutul Sfintei Liturghii, la
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
la Vohodul Mic, în timpul și după împărtășanie și la sfârșitul liturghiei. El este apoi cântat din nou împreună cu refrenele la începutul și la sfârșitul Vecerniei. Același obicei persistă în tot cursul Săptămânii luminate. După Duminica Tomii (prima Duminică de după Paște), troparul este cântat de câte trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului. O versiune audio a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului. O versiune audio a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal a fost tradus într-un
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal a fost tradus într-un număr din ce în ce mai mare de limbi. În ritul bizantin, conținutul tropului «Christos a înviat» are versiuni standard în limbile liturgice tradiționale. În alte limbi, precum franceza sau engleza, există traduceri varii și foarte numeroase, dintre
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
mare de limbi. În ritul bizantin, conținutul tropului «Christos a înviat» are versiuni standard în limbile liturgice tradiționale. În alte limbi, precum franceza sau engleza, există traduceri varii și foarte numeroase, dintre care nici una nu e standard. Traducerea tipică a troparului în limba română este următoarea: Textul în limba română traduce următorul text din limba greacă: În timpul Slujbei de Înviere și a Vecerniei din după-amiaza următoare nu este un lucru neobișnuit să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
nu e standard. Traducerea tipică a troparului în limba română este următoarea: Textul în limba română traduce următorul text din limba greacă: În timpul Slujbei de Înviere și a Vecerniei din după-amiaza următoare nu este un lucru neobișnuit să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri. "(Traducere a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională)" "(Traducere după slavonă. Versiunea Chevetogne: prima versiune francofonă.)" "(Versiune ruteană. Traducere după slavonă.)" "(Versiune flamandă.)" "(Versiune amsteleză.)" În ritul armean, Troparul pascal are alt
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri. "(Traducere a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională)" "(Traducere după slavonă. Versiunea Chevetogne: prima versiune francofonă.)" "(Versiune ruteană. Traducere după slavonă.)" "(Versiune flamandă.)" "(Versiune amsteleză.)" În ritul armean, Troparul pascal are alt text decât în cel bizantin, și se folosește drept jamamud, adică înlocuiește imnul Unule-născut.
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
reveni la structura în care Rusaliile încheie ciclul pascal. „Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
s-au adăugat foarte repede cultului Bisericii creștine primare, care a folosit inițial imne și rugăciuni de proveniență biblică. Deși au putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziția troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice. Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice. Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a cultului Bisericii creștine în general, și al Bisericii de Răsărit în special. La greci, ceea ce românește numim «tropar», se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a cultului Bisericii creștine în general, și al Bisericii de Răsărit în special. La greci, ceea ce românește numim «tropar», se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru orice strofă. Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia. Troparul sfântului mare
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a cultului Bisericii creștine în general, și al Bisericii de Răsărit în special. La greci, ceea ce românește numim «tropar», se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru orice strofă. Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia. Troparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum și
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
românește numim «tropar», se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru orice strofă. Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia. Troparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum și în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
precum și în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre." - în format audio Studii de imnografie: Tropare în format audio:
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.<ref name="AS 691/2005">Sorin Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr.
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
nr. 1-2, 122 p. (în colaborare cu Pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Grigore Costea); - Cântările Penticostarului, București, 1980, 206 p. - Felurite prelucrări de muzică corala bisericească pentru cor mixt și soliști, pentru cor mixt și bărbătesc, pentru cor bărbătesc (tropare, axioane ș.a.). - De pildă: Cântări în Joia Patimilor, GB, ăn. XXVIII, 1969, nr. 3-4; Cântările Sfintei Liturghii, în GB,ăn. XXVIII, 1969, nr. 1-2, 5,6,7 - 8 și 9 - 10; Colinde, în GB, ăn. XXV, 1966, nr.11 - 12
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
se ferească a nu cuteza să ciupească/ cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui/ a cuteza a să atinge/ să ia. Într-a acesta și chip să urmezi/! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10". Tropar, (glasul al 8-lea): "Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia, întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind pe săraci miluindu-i și pe flămânzi săturându-i; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) și că a invatat mulți ani în biserică. Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 8-9 iulie 2008, canonizarea Sfanțului Cuvios Dionisie Exiguul, cu data de prăznuire la 1 septembrie. Tropar (glas 1) Condac (glas 8) Dionisie este recunoscut ca fiind cel care a stabilit principiul Anno Domini, folosit atât în calendarul Iulian cât și în cel Gregorian. --- de continuat-- Tabelul și argumentele pe baza cărora a fost elaborat au fost
Dionisie cel Smerit () [Corola-website/Science/317917_a_319246]
-
dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă. b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]