1,671 matches
-
românească, din cartea neamului nostru, al cărui fiu a fost și rămâne omul de litere și juristul, Atanasie Marian Marienescu, contemporanul lui Emanoil Gojdu, Petru Mocioni, Andrei Șaguna, Iosif Vulcan, George Barițiu, Eftimie Murgu, Iacob Mureșanu, Atanasie Șandor, care au trudit, fiecare în parte, și toți laolaltă, la păstrarea ființei și culturii noastre. Adevărate pietre de temelie pentru altarul neamului românesc. Familia MARIENESCU a avut 2 copii: Delia- Ecaterina și Eugen -Dafin. În urma investigațiilor noastre, la Sibiu, în casa Anei Brote
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1485264566.html [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
autoritate, și pentru a se apăra în caz de atac din partea unor oameni răi, pădurarul luă cu el și carabina de vânătoare, așa, pentru orice eventualitate. Drumul prin zăpezi era greu, cizmele intrau adânc în zăpada proaspătă, pufoasă. Trebuia să trudească din greu, să ajungă pe plaiurile pădurii. În pădure stratul de zăpadă nu era chiar așa de mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal și sanie plecate
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
fost mai greu Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele vărsat de ai mei strămoși, Anii tinereții calzi și luminoși! Am cusut icoana Sfintelor Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din teii înfloriți Mâinile trudite pentru cei munciți... Sufletul și ruga în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții, Talpa și opica, plină de sudoare, Sora mea și Prutul ce încă mă doare! Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească Dar mărginit în coaja lui firească
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Canadei, am intrat în atmosfera unui moment politic special, prima reuniune la vârf a președintelui S.U.A. Barack Obama, și a președintelui mexican Enrique Pena Nieto, care realizau la Galeriile Naționale din Ottawa “the Three Amigos Summit” cu premierul Canadei Justin Trudeau. Helicopterele de pază păreau prinse într-o horă așa cum se învârteau pe cerul capitalei, echipaje de motocicliști înșirați ca la o defilare, mașini blindate cu ferestre negre au făcut nenumărate manevre, dar mulțimea adunată în spatele barierelor stradale nu a avut
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
totul importanța politică a zilei de 29 iunie, cu reuniunea ei la vârf în capitala țării. Abia când am ajuns în aeroport, gata de plecare, mă priveau din stivele de publicații, înaintând pe un covor roșu, Enrique Pena Nieto, Justin Trudeau și Barack Obama, plini de jovialitate, ca semn al încrederii în viitorul pe care îl croiesc nu numai unui continent, ci poate lumii întregi. ANCA SÎRGHIE/ UZPR
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun, te rog citește Foarte-atent a mea scrisoare Că durerea ce m-apasă E prea mare, mult prea mare. Au plecat ai mei părinți Să trudească la străini Și-am rămas să-mi petrec viața La rude și la vecini. Îmi trimit de toate-n casă Bani,hăinuțe,jucării Și printre aceste daruri Doruri multe, mii și mii. Înainte de culcare Mă rog să le fie bine
SCRISOARE CATRE MOS CRACIUN de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/357108_a_358437]
-
lui cea mai năvalnică. Oamenii ei erau, la rându-le, singurii care-l iubeau. Aveau și de ce. Nu trebuiau, pentru lefurile uriașe, pentru privilegiile și peșcheșurile pe care le considerau ca pe un drept natural, să muncească, să învețe, să trudească oricât de puțin. Ci doar să umilească, să jignească, să urmărească oamenii, să-i hăituiască, să-i prigonească. Pe oricine, pentru orice. Dar mai ales pentru „vina” de a nu putea să și gândească ceea ce de multe ori omul era
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
O fi terminat benzina?! Iar asinul, transpirat... Scoase-n răget disperat: - Bun stăpân, ce-s vinovat Când alesa-i un tâlhar? N-ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă, neică, pălăria! Neică, schimb-o cât ai timp N-aștepta să intri
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
sclavă, îi înnobila simțurile și o trezea la viață, sporindu-i puterile. Dacă nu i-ar fi cedat vederea, înțepată de milioane de ori de sclipirea acului ce se înfigea nemilos în pînza molatecă a cămășilor, poate că ar fi trudit și acuma în fața acelei mașini de cusut, care parcă îi tivea simțurile. Un bărbat, într-o zi, o luase din fața fabricii, în mașina lui care uruia ca o rîșniță de cafea, și o dusese acasă. Cea mai banală poveste de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
plantează pur și simplu, o colecție de meditații și de cugetări menite să-i întărească și să-i susțină pe toți cei care se împărtășesc de suferința separării pentru o vreme, de cei iubiți. „Pâinea mea sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit de spasmele acestei schimbări mi-a fost din nou, Cuvântul Sfintelor Scripturi. Dimineață de dimineață, înainte ca forfota zilei să înceapă, mă furișam afară, pentru plimbare și rugăciune, ca apoi, în liniștea biroului meu, să meditez la câte un verset
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_.html [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Cât să mai suporți când vezi că viața ți se scurge Când vezi că timpu' trece și inutil se duce Inutil vor să ne-ncurce, să le facem viața dulce Noi ne trudim pe coate, iar ei bogați vor să se culce. Ne vindem pe la străini că s-aducem în țară Iar voi ne faceți împuțiți cu o cruntă răceală Cum să vă mai suportam Să nu vrem sa va-mpuscam Să vrem
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pentru_romania_angheluta_lupu_1327602693.html [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea românilor în fața cizmei rusești, a comunismului devastator care spulbera credința în Dumnezeu, distrugerea gospodăriilor țărănești, luarea pământului moștenit din tată în fiu, subjugarea fără milă a celor ce trudiseră o viață întreagă prin muncă cinstită, batjocorirea bunelor obiceiuri ale românilor, etc. a culminat cu lupta celor care vor pieri în fața plutoanelor de execuție, fără a se abate de la Sfântul crez al Libertății și Dreptății. Rar mi-a fost dat
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
sinchiseam că bunăstarea-i doar părere atâta timp cât suntem ași doar la consum și la șutit. “Nu pregetați”, ne îndemnau aleșii ce ni i-am dorit: “Luați - c-al vostru este totul - să nu mai știți ce e nevoia, căci voi trudit-ați zi și noapte înfulecând salam cu soia...” Iar oamenii i-au ascultat, și-așa dezastrul s-a pornit în codrii, fabrici, ceapeuri, până ce țara-a sărăcit. Atunci din hău au apărut miliardari de mucava, cu ifose de buni români
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
urcat la ceruri pentru dumnezeirea neamului, ocazie fericită pentru mine de-al venera pe dragul meu părinte spiritual. LUI EMINESCU Părinte drag, Poet iubit!.. Cu Dumnezeu poți să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În
LUI EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1434086434.html [Corola-blog/BlogPost/348580_a_349909]
-
ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ta apă,Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă!Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie!Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși,Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești!Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite,Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite!Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargăSuflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă!Fă-te
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
la Caștri, eu voi căuta un cimitir mai sobru, acolo, noaptea se joacă movul, acolo se fac copii din flori de mormânt, să nu ne îmbulionăm degeaba, tot ce este altceva este poezie, n”est pas? Nimic nu este deșertăciune. Trudește, omule, că nu pentru tine trăiești. Un neamț trece, altul vine. Soarele răsare, dar nu mai apune. Vântul se-ntoarce de unde a plecat. Toate fluviile curg spre mare, cu deșeuri radioactive. Toți se frământă. Nimeni nu știe de ce, creierul nu
ULTIMA TINEREȚE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1430643981.html [Corola-blog/BlogPost/379773_a_381102]
-
când vrei și până atunci le porți...Pe dracu! Le porți așa de nebun! Ce, parcă dacă atârni pe tine sticliciurile alea ești mai sănătos? Îți fată vaca trei viței? Ți se mărită fii-ta cu popa? Prostii boierești...Pașii trudesc, mintea alungă gândul, el știe una: banu-i ban...De undeva se aude un câtec, niște câini latră, trece mașina poliției...Sirena îi zgârie creierii și-i îngheață inima. Nu știe de ce îi e teamă! Se teme de poliție și atât
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi aflare), din conversiuni (Nici mă brumă. Nici mă rouă, / Nici mă lună, nici mă soare / Nici mă umbră pom ori
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță în cocârjeală de greul peste poate. Și om și cal trudesc doar pentru hrană. Nici om nici cal nu știu ce-i aia-împerechere. Calul își nechează șfichiul de bici, Niță își făcea oful de povară. Omul era așteptat acasă de sora lui, calul, de muștele din grajd. Și unul și altul lucrau pentru
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe alții. Când nu mergea la gater el se se urca la scrânciob să-mpingă niște grinzi cu lanțuri. Tinerii își roteau buna voie sub stropii de sudoare ai celor ce trudeau deasupra lor... Și ce putea fi în gândul voinicului mut când el zărea prin nădușeală picior de fată cu poalele-n vârtej !?... Sărmanul Niță, cât de puternic era cu bușteanul și cât de slab cu gândul...Povestea mea e spusă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
și bunica, și Vlahovic cu soția sa, și noua generație a familiei - trei copiii frumoși și vrednici, un băiat, Milan, și două fete, Zora și Jovanca. Gospodăria lor era întinsă, fiecare din casă își cunoștea rostul în acea gospodărie, cu toții trudeau de dimineața până seara. Aveau de toate, mulțumeau Domnului pentru câte le-a dat! Bunica lui Milan, pe nume Dragana, avea mare drag de nepoții ei, se îngrijea foarte mult de buna creștere a lor, îi învăța să trăiască în
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]