1,998 matches
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AER - PROZĂ SCURTĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnul acela tușește convulsiv, se cutremură, își rupe plămânii. Ochii dilatați, buzele cianotice, fața congestionată...Îl privesc de aproape: arată oribil! Deschide gura. Se sufocă. Mâna la inimă, durerea îi flagelează mimica disperată. Cade ca secerat. Mă reped spre el. Oamenii fac cerc
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
în vârstă decât mine, dar mai slab, livid... Studentul renunță... Mă așez pe o bancă. Dau reflex să scot o țigare, renunț, nu ușor... Și eu sunt fumător, unul înrăit, inconștient. Respir mai mult fum: la birou, acasă, pe stradă...Tușesc, expectorez, put oribil... -Bătrâne, îmi explică amicul meu, internistul, n-ai nici pe dracu, uite radiografiile și E.K.G.-ul!...Doar plămânii încărcați, alveolele...Funingine și zgură...Ai senzația, uneori, noaptea mai ales, că te sufoci? Că inima mai bate și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
de câteva zile!... Hai, nu minți, și pe tata, când l-au consultat, l-au găsit sănătos...Și n-a mai trăit nici două luni... -Fratelui meu îi dăduseră cel mult un an, intervine alt coleg, după ce s-a lăsat tușea de rupea... -În cinci ani se elimină gudronul, nicotina, toxinele... le mai zic. -Da, dar boala lucrează... Degeaba te lași... Îi privesc neprietenos și ies din birou. Da, boala lucrează, știam asta. Este ceea ce nu îmi plăcea să aud. Nu
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
gudronul, nicotina, toxinele... le mai zic. -Da, dar boala lucrează... Degeaba te lași... Îi privesc neprietenos și ies din birou. Da, boala lucrează, știam asta. Este ceea ce nu îmi plăcea să aud. Nu sunt în apele mele de o vreme, tușesc, mă înțeapă în piept, dorm separat de soție, sunt nervos, o reped... -Bătrâne, ce-i cu tine? Arăți oribil, nu te odihnești? Te-a părăsit nevasta? Ești bolnav? mă interoghează un prieten... Acasă insomnii, mă privesc des în oglindă, la
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
loc, mâine în altul... După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
clasă și de cursuri. Ce glas bine/făcător, bine/voitor, bine/cuvântat!...Și, astăzi, acum și aici, mi-i dat să-l ascult iarăși, să-l respect ca pe o poruncă, și să-l consider providențial și tămăduitor!...Iată, învățătorul tușește în șoaptă, așa, să atragă atenția asupra sa! Iată, înalță privirea spre Cerul Cicoare și cheamă Cuvântul, invocă sfânta Alcătuire a Vorbei de Duh! Și Cuvântul se aude coborând și urcând și venind din toate părțile deodată! Venind cu tot cu Nimburi
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357367531.html [Corola-blog/BlogPost/342339_a_343668]
-
ori ne trimite poze de dincolo, de pe mare, rar l-am văzut.. -Lasă că aici e frumos.La noi miroase a cărbune, zăpada e neagră.. Cât am plâns eu după Colentina. Bucătăria e invadată de un fum albastru iar Amely tușește și iasă afară cerând aer.Bunica se rotește printre vase și ceaune , apoi zice: -Maică, adusă-și fata aici în fum.Ia tu și pune pe masă afară de mîncare.Ai lapte cald, mai sunt niste ouă în tigaie, taie două
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p6_florin_ciprian_ispas_1349248405.html [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]
-
poveste! sări Marius. - Atunci, na-vă poveste! opri tata Nițu căruța. Hai, pas înainte, marș! Văzându-i încremeniți, izbucni: - Eu pen’ cine vorbesc? Nu s-aude!? - Și eu!? sări din fundu’ căruței cumnată-sa Leta. - Nu, că tu oi fi tușind!... - Așa repede- ajunsărăm!? se ridică ea dând cerga la o parte. - Da’ ce-ai fi vrut!? Să te leagăn păn’ desară!? Ei... - Nu, îngăimă Leta, frecându-se la ochi. Văzând că nepoții se codesc a coborî, îi luă la rost
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
Cu greu mi-am impus să nu te mai caut. Aveai viața ta, femeia ta, ce puteam să mai fac? Tu ai ales, fii sincer, numai dacă poți! Ești fericit? Parcă m-a lovit cu barda în moalele capului! Am tușit, să-mi revin. - Nu știu să răspund la această întrebare, mă depășește! Fericirea este o iluzie, o himeră! - Și a meritat atunci? Am simțit că mă strânge mai tare de mână. Mi-am dat seama că alunec într-o zonă
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_tineretea_vietii_george_safir_1331293170.html [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
nu răcească, o învelește cu o "felie" din lințoliul razelor de lună, iar ca să se liniștească "inimă ce mi te zbați?..." îi pune gândul ca pe o floare în buzunar. Ca să scuture praful zilelor din suflet, poetul care aude cum tușesc rândurile melancoliei, ca un grădinar mulțumit de rodul lujerului care a dat fructe dulci, ca să nu se plictisească... începe și gustă afrodisiacul elixir la fiecare prânz, răcorindu-și buzele însetate de iubire. Și tot ne duce gândul prin palate fermecate
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_marin_voican_ghioroiu_1372526361.html [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
îngenunchează. Zece mii de soldați stau acum cu fața în genunchi și se se roagă la mama lor care i-a condamnat la moarte. Doar unul singur, unul din zece mii, își ia inima-n dinți, o sfâșie, se înăbușă, după care tușește de trei ori scurt: o dată la răsărit, o dată la apus și a treia oară drept în sus. Privi parcă pentru ultima oară cerul deschis, văzu și el ceata de îngeri care alerga pe cer în frunte cu Ducesa de Alba
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflet_constantin_milea_sandu_1343194245.html [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
de naștere, anulat de unul de deces despărțite de câte o perpetuă frământare, de fapt o ardere individuală, ca parte a unei arderi mai mari, a unei arderi sau curgeri universale. Parcă și-ar aprinde o țigare, dar începuse să tușească urât, și să rupă și mai urât. Până într-o zi când s-a speriat și s-a hotărât să renunțe. N-a fost la doctor că i-ar fi interzis de mult să mai fumeze. Și uite că au
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fantoma.html [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Pentru a nu îngheța pe drum, purtau hainele mai bune ale mamei lor, cu mânecile ridicate până la nivelul palmelor și trăgeau ghetele prea mari prin zăpadă, ca să nu le iasă din picioare. Într-o seară, fetița cea mică, auzind cum tușește mama lor, începu să plângă: - Nu vreau să moară mama, nu putem face ceva? Sora ei mai mare, o mângâie pe obraji și îi spuse: - M-am hotărât să merg la castelul din nori. Am auzit că acolo locuiește Soarele
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424918262.html [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
sau de porumb...) din fiecare. Se pun pe o plită încinsă sau pe jar. Se pune o pâlnie de metal peste conținut, cu țeava în sus. Se trage o gură de fum plină și se înghite în stomac. Apoi se tușește de patru ori la rând. Se iau 4 guri de fum înainte de mâncare cu o oră, dimineața. La o jumătate de oră după fum, se ia o lingură de ulei de măsline, după care 100 ml. de bere proaspătă, apoi
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1480964859.html [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sandwich și rugăciune / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi
SANDWICH ŞI RUGĂCIUNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sandwich_si_rugaciune.html [Corola-blog/BlogPost/355513_a_356842]
-
trebuit să-mi spună de mai multe ori lucrul acesta ca să mă liniștesc și să mă opresc din plâns. Rămâneam singur acasă, fugeam în grădină, luam mătase de porumb, îmi făceam o țigară, trăgeam fumul în piept, mă înecam și tușeam până mă învinețeam. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
am fi reluat jocul, mai mult ca sigur că nu s-ar fi întâmplat nimic, dar oprindu-mă din efort, am făcut o aprindere de plămâni de toată frumusețea. Oboseam, aveam temperatură, transpiram din te miri ce, am început să tușesc că părinții s-au îngrijorat începând să umble cu mine pe la doctori. Sărăcia sărăcie dar și-au rupt de la gură și au făcut tot ce depindea de ei ca să-mi recapăt sănătatea. Fuga la dispensarul din sat, la cel din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului scena întâi pe un platou de poezii veștejite cade o frunză transparentă prin care se vede întrebarea din rândul patru așteptând să se-întâlnească cu o atingere femeia tușește-n culise se șterge de ciori pe copaci trage o gură de aer prin plămânii unei picături de ploaie căreia îi intrase o rază uscată de soare în ochi plânge și regizorul țipă tăiați căci nu are lacrima în ton
TEATRU-N PIAŢĂ DE TREI de VASILE PIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Teatru_n_piata_de_trei_vasile_pin_1389453864.html [Corola-blog/BlogPost/361009_a_362338]
-
scris acest poem pentru o țară; Și democrată... dar și membră UE... Pamflet, la lecturare, de-o să pară, Eu știu ce-am scris și garantez că nu e. În țara asta a venit momentul Că tot ce mișcă, zboară sau tușește, Să hotărască numai parlamentul... Fiind singura putere ce gândește. Noi i-am ales și tot noi i-am votat, Ei hotărăsc când ninge și când plouă, Având în dreptul lor câte-un mandat. O bună parte, au... și câte două. Cum
POEM PENTRU O TARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poem_pentru_o_tara_marin_bunget_1343886195.html [Corola-blog/BlogPost/359980_a_361309]
-
animal de pomană, îl va avea pe lumea cealaltă. Se întâmpla în 1934. Era o mieluță cam zănatică și bunica a numit-o Căprița. Oile din „sămânța” ei poartă și acum numele generic „ale Căpriții”. Ale Flămânzilii coboară în copilăria Tușii Anuța, sora bunicii. Avea 5 ani când a moșit o oaie și a numit mieluța Flămânzâla, după pofta cu care a supt prima dată. Era în 1938. Ale lu Pieptănușu se trag dintr-o mieluță blândă pe care Tușa Anuța
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari by https://republica.ro/oameni-c-i-caini-o-poveste-adevarata-despre-nic-te-ciobanec-ti-legendari [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
O AGONIE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului E toamna asta ca o agonie; Ne dăm la ceasul morții de pereți, Căci, în curând, va ninge cu furie Și-om tremura, tușind, pe sub nămeți. E toamna asta o alegorie; Ne pregătește iarna un final. Tânjind, bolnavi de-o gigacalorie, Ne-om încălzi, dansând la carnaval. E toamna asta ca o tânguire; Din cer și din pamânt se-aud chemări. E omul condamnat
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/E_toamna_asta_ca_o_agonie_george_safir_1352862800.html [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
au dispărut am avut parte de liniște, nu mai m-au chinuit senzațiile acelea ciudate. Apoi, vorba ta, mai e și bătrânețea, ce mai încolo și-ncoace, am început să scârțâim și nu prea mai avem remedii la îndemână. Mai tușim, mai b...m, ne mai mișcăm cu încetinitorul, dar totuși ne mișcăm, asta înseamnă că mai trăim și ăsta e scopul, mulțumirea. Bucuria nedisimulată a fost întâlnirea cu Anamaria care, credeam, că după o săptămână, fixația ei pe mine a
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_dorel_enache_andreiasi_ultimile_email_uri_.html [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
se uită la portofelul din piele și-mi spune să o scot și pe „aia de 20”. "Hermana"îi zicea (adică sora cu bancnotă de 10 euro de mai înainte). Mi-o ia aproape cu forța. Îl aud pe Jetonel tușind dindărătul ușii. Ovarele mele încep să se simtă mai relaxate. Cred că Nigerica îmi spune că trebuie să încheie demonstrația, că deja „no es mai dinero” (nu mai sunt bani). Mai mult împingându-mă spre ușa, Jetonel îmi explică, folosind
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Noi_cei_care_nu_stim_nimic_.html [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
rezultat. Vine rândul lui Stalin care fără ezitare bagă două degete în borcan și scoate un lostopan de muștar iar cu cealaltă mână ridică coada pisicii și il aplică sub coadă. De usturime biata mâță miorlăia, se lingea sub coadă, tușea, scuipa, dar la repezeală mai și înghițea. Vedeți domnilor, așa se face! a concluzionat Stalin. Tristă superioritate dar foarte plastic exprimată deoarece în ultimă instanță sistemul sovietic acționa exact în acest mod".(pag.129) Autorul este un intelectual format la
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]