887 matches
-
treptat între ~ 9000 și ~ 7000. C menea, că, spre deosebire de ceea ce se credea până de curând, cultura grar-' cirea animalelor au precedat fabricarea ceramicii. Agricultura propriu-'7' s-a dezvoltat în Asia de Sud-Vest și în America Centrală. "V^ reproducția vegetativă a tuberculilor, a rădăcinilor sau rizorr' ^ umede tropicale din America și Asia de Sud-Est. " ^ - 16 în Africa și în alte părți "vânătoarea ritualică" are loc cu oca/ia inițierilor și, 17 Un exemplu caracteristic: populațiile Desâna din Columbia se proclamă vânate din pescuit și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dintr-o divinitate jertfită. Exemplul cel mai faimos vine din Seram, una din insulele de lângă Noua Guinee: din corpul sfârtecat și îngropat în pământ al unei tinere fete de origine semidivină, Hainuwele, cresc plante necunoscute până atunci, în primul rând tuberculi. Acest omor primordial a schimbat în mod radical condiția umană, căci el a introdus sexualitatea și moartea, și a instaurat instituțiile religioase și sociale care sunt încă în vigoare. Moartea violentă a Hainuwelei nu e numai o moarte "creatoare", ea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin unele medicamente, înseamnă a împiedica cristalizarea acidului uric. După primele publicații (1933), aceste constatări au fost confirmate de numeroase lucrări. Alimentele alcalinizante sunt: laptele, legumele (legume - lat. legumen): produse alimentare de origine vegetală (rădăcina morcovului, tija și mugurele sparanghelului, tuberculul cartofului, foile prazului, florile conopidei, fructul fasolei, fasole verde, boabele fasolei, mazării, usturoiului (Petit Larousse en couleurs, 1972)), patiseriile, spanacul, sfecla (Beta vulgaris), măslinele, cafeaua, fructele proaspete (cu excepția prunelor și afinelor, din cauza conținutului lor în acid benzoic, care este convertit
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe care se inseră mușchiul scalen anterior. COASTA a II-a La coasta a II-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. În porțiunea mijlocie a feței supero-externe se descrie rugozitatea pentru inserția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
rmă ovalară cu marele ax orientat în sens vertical, oblic în afară, înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului. La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: supendoanele mușchiului biceps -erior - tuberculul supraglenoidian pe care se inseră unul din tbrahial; - inferior - tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. Vascularizația. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromioprecum nivelul prși laocesului coracoidian
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în afară, înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului. La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: supendoanele mușchiului biceps -erior - tuberculul supraglenoidian pe care se inseră unul din tbrahial; - inferior - tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. Vascularizația. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromioprecum nivelul prși laocesului coracoidian. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trei nearticulare. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă pentru articularea cu osul radiusul; - inferioară, convexă pentru articularea cu osul trapez și cu cel trapezoid; - internă, concavă pentru articularea cu semilunarul și cu capul osului mare. Fețele nearticulare sunt: - externă ce prezintă tuberculul scafoidului pe care se fixează ligamentul lateral extern al articulației pumnului; - anterioară; - posterioară sub forma unui șanț rugos cu traiect oblic în jos și extern. SEMILUNARUL Semilunarul prezintă o formă de semilună cu 2 fețe nearticulare (anterioară, convexă și posterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu extremitatea inferioară a cubitusului; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlig; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fețele nearticulare sunt: - posterioară - la acest nivel se descrie creasta piramidalului, inferior față de creastă este tuberculul piramidal; - anterioară rugoasă, alungită de sus în jos și din anterior spre interior. PIZIFORMUL Piziformul este un os mic care prezintă: - extremitate superioară; - extremitate inferioară; - față posterioară ce se articulează cu piramidalul; - față externă pe care se pune în evidență
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală - șanțul carpian. Marginile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ale articulației genunchiului și o fațe laterală diferită pentru cei doi condili. Fața laterală a condilului intern prezintă în partea ei mijlocie tuberozitatea internă pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației genunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră ligamentul lateral extern al articulației genunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două gropițe: una superioară, în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru fiecare dintre condilii femurului, diferite între ele: * cea externă este mai largă în sens transversal; * cea internă mai lungă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) este un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele, fiind formată din: * tuberculul medial și lateral * mica incizură dintre cei doi tuberculi; * ariile intercondiliene anterioară și posterioară pe care se inseră ligamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al genunchiului. Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm fiind întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală re o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME Oasele cuneiforme sunt în număr de 3, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
claviculei; - fasciculul mijlociu, sternocostal: pornește de pe fața anterioară a sternului și de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brahial (așezat în plan superficial), coracobrahial și brahial (în planul profund). MUȘCHIUL BICEPS BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capului scurt: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. La nivelul tuberozității radiale * în exterior cu: pielea și fascia- brahială; * în profunzime: cu mușchii coracobrahial, și brahial anterior, nervul musculocutanat; * mediale: cu vasele brahiale; * laterale: cu nervul radial. Prin nervul musculocutanat Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și subscapularul; 3. lateral: cu mușchiul biceps brahial (capul scurt al acestuia); 4. medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune Cele trei porțiuni se inseră
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MUȘCHII MÂINII Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminența tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele două loja medială. MUȘCHII EMINENȚEI TENARE MUȘCHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul navicularului și pe trapez, - retinaculul flexorilor, - tendonul mușchiului lung abductor al policelui. Pe fața laterală a extremității proximale a primei falange. Din nervul median. Abductor al policelui. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
baza falangei proximale a policelui. Din nervul median. * rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia antero-median; * secundar, este abductor al policelui. MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Din nervul median. de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pielea și cu ceilalți adductori Din nervul femural. Acțiunea: 1. flexor al coapsei pe bazin, 2. slab adductor și rotator în afară a coapsei. MUȘCHIUL ADDUCTOR LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, - sub tuberculul pubian. Interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Cu pielea și cu ceilalți adductori Nervul obturator. Acțiunea: 1. adducția și rotația în afară a coapsei, 2. flexia coapsei față de bazin. MUȘCHIUL ADDUCTOR SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Această forță se formează ca rezultat al mișcării de frânare a tălpii și depinde de greutatea corporală a voleibalistului. Structura anatomică a acestei microfaze se compune din următoarele: calcaneul se mișcă în jurul axei frontale, în articulația transversală a metatarsului, astfel încât tuberculul calcaneului se apropie sau se îndepărtează, dispunându-se mai mult vertical. Mușchii posteriori ai coapselor (extensorii) și tricepsul se contractă, iar cvadricepsul femural este într-un tonus foarte crescut. Acest mod de acțiune al mușchilor este necesar pentru asigurarea poziției
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
nou. Întinderea picioarelor din genunchi are loc pe seama unei contracții brusce a cvadricepsului femural și al tricepsului care acționează, distal, în sprijin. Primul mușchi fixat cu un capăt la genunchi acționează coapsele în față; cel de al doilea, fixat de tuberculul calcaneului, deplasează gamba și terminalul distal al coapsei în spate. În același timp marii fesieri și mușchii posteriori ai coapsei (semitendinosul, semimembranosul, bicepsul) ridică trunchiul. Ca rezultat al efectului mușchilor arătați, corpul voleibalistului se îndreaptă, acțiunea forței este îndreptată în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
regresia incompletă a coastei C7, care rămâne ca și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
regresia incompletă a coastei C7, care rămâne ca și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]