274 matches
-
menținerea moralului, până când sirenele ne dădeau de știre că a trecut orice primejdie - „Johnny Zero“. „Înălțați laudă Domnului și Aduceți Muniția.“ „Așa a zis pilotul pe cer,/ Crezare să-i dați, atâta vă cer/ Că era un mare și tare tunar!“ Zi pe care-l vrei și, dacă-i întru proslăvirea Stelelor și Dungilor, îl știu de la cap la coadă! Da, doctore, sunt un copil al exercițiilor de alarmă antiaeriană, țin minte Corregidorul și „Cavalcada Americii“, și drapelul ce flutura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
celor care îi vor demisia, ci despre infractorii de rang național care își văd amenințate viitoarele tunuri financiar-economice. Ar trebui să repetăm până pricepe toată lumea: moțiunea susținătorilor oligarhilor pușcăriabili din Senat împotriva ministrului justiției are a face doar cu sindicatul tunarilor. A celor care au devalizat bănci, au pustiit averea publică, au băgat mâna în active, în terenuri, în moșteniri financiare oculte ale securității. Restul sunt vorbe. Ce ne poate oferi, spre exemplu, Victor Ponta în lupta împotriva corupției, altceva decât
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
largul coastelor bretone; deodată, un tun se desprinde din lăcașul lui și, În timp ce corabia rulează și tanghează, o ia la goană de la un bord la altul și, ca un monstru uriaș ce este, riscă să desfunde babordul și tribordul. Un tunar (vai, tocmai cel din neglijența căruia tunul nu fusese asigurat cum trebuie), cu un curaj fără seamăn, cu un lanț În mână, se aruncă sub matahala care-i gata să-l facă chisăliță și-o oprește, o țintuiește În loc, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prea târziu și fu aspirat în exterior. Un fel de ghimpe ascuțit prelungea extremitatea cozii monstrului care se încolăci în jurul piciorului locotenentului cu o rapiditate fulgerătoare. Acul se înfipse în umărul lui și el urlă. Hicks se aruncă pe locul tunarului și prelua comenzile de tir cu o mână, cu cealaltă tot apăsând pe butoane. Motoarele scaunului bâzâiră și-l învârtiră. Consola se aureolă cu luminile aprinse ale indicatoarelor, un motiv insuficient de bucurie, dar îi smulse caporalului un zâmbet. Servomotoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu-și smulgea dinții din gura și nu-și tăia părul ca să poată trimite bani mizerabilului Thenardier. Nici un Javert nu stătea în spatele grasului. Bezuhov, care venea și el la Borodino ca un tâmpit și îi încurca prin prezența lui pe tunarii care luptau și mureau eroic pe o colină, alungîndu-l cu blîndețe: "Boierule, nu e de tine aici, pleacă..." (O ediție a unei capodopere din care se taie halci întregi e o infamie; ca și când ai stoarce-o de viața ei secretă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se plînse de situația misionarelor. Curînd după aceea, ieșiră de pe șoseaua principală și intrară pe un drum secundar, nepavat, care mergea În paralel cu un canal industrial. Pe lîngă ei treceau tancuri japoneze, legate de platformele unor șlepuri motorizate, În timp ce tunarii dormeau pe prelate. De obicei, imaginația lui Jim s-ar fi hrănit din imaginea acestor vehicule de luptă, dar acum Îl interesau doar avioanele. Ar fi vrut să fi zburat Împreună cu piloții japonezi cînd atacataseră Pearl Harbor și distruseseră flota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
oase. Stăteau lîngă avioanele lor În lumina fierbinte a soarelui, gonindu-și nervoși muștele de la gură, cu chipurile Încordate, În timp ce șeful escadrilei Îi saluta. Chiar și atunci cînd Îl ovaționară pe Împărat, zbierînd răgușiți la auditoriul de muște, nici unul dintre tunarii de la antiaeriană nu-i remarcase, iar soldatul Kimura, traversînd peste straturile de roșii ca să-l cheme pe Jim de la gard, părea uimit de preocuparea lui. Jim deschise manualul de latină și Începu tema pe care i-o dăduse doctorul Ransome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pod erau minunat echipate cu arme și aparate radio. Parcată cam În mijlocul joncii, era o limuzină neagră Chrysler, flamura unui general al Guomindangului fluturînd pe catargul cromat. Parapetul blindat al unui tun automat era montat la prova joncii. Fără avertizare, tunarii deschiseră focul asupra orașului. Proiectilele zburau deasupra capetelor orășenilor care fugeau și explodau pe acoperișurile caselor. La un semnal de pe podul vasului, tunarii răsuciră tunul, fixîndu-și tirul asupra unui sătuc, la cîteva sute de metri de oraș. Primele obuze de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fluturînd pe catargul cromat. Parapetul blindat al unui tun automat era montat la prova joncii. Fără avertizare, tunarii deschiseră focul asupra orașului. Proiectilele zburau deasupra capetelor orășenilor care fugeau și explodau pe acoperișurile caselor. La un semnal de pe podul vasului, tunarii răsuciră tunul, fixîndu-și tirul asupra unui sătuc, la cîteva sute de metri de oraș. Primele obuze de la canoniere aterizau deja pe șoseaua prăfuită, lîngă cocioabele cu un singur etaj. Compania de soldați naționaliști, care debarcaseră de pe vas, alergau acum peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mai rămăseseră din bandă se adăposteau În buncăre și forturi de beton, rămînÎndu-le doar Buickul dinainte de război și vaga speranță de a se vinde unui general naționalist. Nici măcar mașina nu se dovedea a fi o țintă prea vizibilă pentru tunarii Guomindangului. — Tu stai la volan, Jim, Îi spusese Basie, cînd bandiții au lăsaseră mașina pe bancul de nisip. Prefă-te că tu conduci această frumoasă mașină. — Spune-mi Basie, pot s-o fac? Jim ținea volanul, În timp ce bărbații stăteau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
a primit un glonț din carabina unui ulan, de-a dreptul în orificiul de expulzare a balegii. Bravul Iarmaroc s-a prăbușit după descălecare, când se efectuase retragerea cu succes deplin. Ar fi trebuit să i se ridice o statuie. - Tunari la posturi, marș! comandă sublocotenentul cu bluza descheiată din copcile gulerului înalt. Are carotida spintecată și piele jupuită la bărbie. De astă-dată fac eforturi supraomenești să spun două vorbe, numai două: mi-e frică. Teama să nu primesc un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
față. - Rezistă Suceava? În fața lui Mahomed? - Și nu numai Suceava, măria ta! -Cetatea Neamțului? Era bătută rău cu artileria cînd am trecut spre Țara Dornelor! E năruită? - Cetatea Neamțului rezistă și artileria de pe ziduri a desființat aproape toată artileria turcească! Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la creneluri ca niște apucați! Nimeni n-a putut trece de metereze! - Cetatea Albă? - Rezistă, doamne! Pârcălabul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
au fost mobilizați în serviciu auxiliar la Luftwaffe și au început de atunci să poarte uniforme șic am primit, din mâna primei mele iubiri, o scrisoare sub formă de corespondență trimisă pe front, destinată Bateriei Kaiserhafen, unde fusesem instruit în calitate de tunar șase. Nu mai știu ce anume era scris în ea cu o grafie frumoasă, dar tunarul care tocmai își primise uniforma a fost destul de arogant încât să corecteze în mare grabă câteva greșeli de ortografie și să trimită înapoi scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
șic am primit, din mâna primei mele iubiri, o scrisoare sub formă de corespondență trimisă pe front, destinată Bateriei Kaiserhafen, unde fusesem instruit în calitate de tunar șase. Nu mai știu ce anume era scris în ea cu o grafie frumoasă, dar tunarul care tocmai își primise uniforma a fost destul de arogant încât să corecteze în mare grabă câteva greșeli de ortografie și să trimită înapoi scrisoarea, notată cu cerneală roșie, așa cum făceau profesorii, însoțită de câteva rânduri cu un conținut posibil poetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
curat, nici o poezie de martie descifrată, chiar dacă nici un dubiu dezirabil din jurnalul pierdut nu vrea să se lase așternut pe hârtie, rămâne totuși întrebarea: ce anume făcea recrutul după terminarea instrucției? Ședea el cumva într-un tanc, dacă nu ca tunar, atunci ca servant? A ajuns el cumva să tragă acum, așa cum învățase s-o facă pe camarazi din carton, în ținte mobile? Unde, când, în care unitate de luptă am fost repartizat? Deocamdată nu reușesc deloc să-l fixez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
țara lor devastată și pentru milioanele lor de morți și pentru a învinge, numai pentru a mai învinge. Văd Panther-ele noastre de vânătoare, câteva vehicule blindate, mai multe camioane, bucătăria de campanie și o grămadă amestecată de infanteriști și de tunari pe tancuri cum își ocupă pozițiile într-o pădure tânără, fie pentru contraatac, fie pentru a alcătui un baraj de apărare. Copaci înmugurind, printre ei și mesteceni. Se simte căldura soarelui. Așteptare somnoroasă. Cineva, nu mai bătrân decât mine, cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Din două-trei baterii de aruncătoare, bucata de pădure e acoperită progresiv. Nu ocolește nimic, e temeinică, face una cu pământul toți copacii tineri ce promiseseră adăpost. De acolo nu exista scăpare; sau poate, totuși, în ceea ce-l privea pe simplul tunar? Pe mine mă văd, așa cum ne învățaseră, târâș sub un Panther. Și încă un soldat, poate tanchistul, trăgătorul sau comandantul tancului, măsoară sub burta acestuia libertatea solului. Cizmele noastre se ating. În stânga și dreapta suntem apărați de șenile. Trei minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nopții, fie în pivnița bogată în borcane cu alimente conservate, cu „domnule caporal“. El era superiorul meu care, de îndată ce mă poticneam într-o direcție greșită, mă tutuia, ce-i drept, dar care mă chema la ordine adresându-mi-se cu „tunar“. Tonul lui nu tolera familiarisme. De aceea ezit să dau crezare amintirii mele conform căreia îl chema la fel ca pe eroul acelui cântec pentru copii pe care-l cântasem în pădurea întunecată până când am primit răspuns, Hans pe numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bagă-i tu lui Hänschen mâna în pantaloni“. Nu, acolo nu-i lipsea nimic. Dar îngerul meu păzitor nu a avut nici un Herzbruder. Fără el aș fi „mierlit-o“. Așa spunea el ori de câte mirosea vreun pericol: „Ai grijă, tunar, nu cumva s-o mierlești“. În timpul primilor ani de după război și mai târziu încă, atâta vreme cât bărbații cu picioarele amputate circulând în cărucioare făceau parte din imaginea curentă a străzii sau, ca inși cu capacitatea de muncă diminuată, ședeau în birouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
front s-a ținut de destinația indicată pe hârtia mea. Se pare că, fiindcă îmi pierdusem cunoștința, m-a pus pe locul din spate al motocicletei sale, m-a legat și m-a dus în învecinatul Marienbad, acolo unde, pentru tunarul tanchist, războiul se sfârșea cu adevărat și frica îl părăsea; chiar dacă, mai târziu, ea avea să-mi ia în stăpânire somnul, instalându-se confortabil în el, ca un oaspete pe termen lung ce era. Oaspeți la masă Când jandarmul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
teren de instrucție a armatei de la Grafenwöhr, care, dincolo de sârma ghimpată, era înconjurat de un ținut împădurit. Sigură mai e de asemenea vârsta mea tânără la vremea foamei care mă rodea, sigur e și că până de curând aparținusem, ca tunar tanchist, unei divizii care, sub numele „Jörg von Frundsberg“, nu avusese decât o consistență de legendă. Cântărit la o acțiune de despăduchere la nivel de lagăr, în cursul căreia am făcut cunoștință pentru prima oară cu niște prafuri numite DDT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
timp de pace - rula Romanță în tonalitate minoră ca film principal. În rolurile importante, nume odinioară ridicate în slăvi, familiare mie: Marianne Hoppe, Paul Dahlke, Ferdinand Marian, cel care, din cauza altui film - Ovreiul Süß - căzuse în dizgrație. Pe ajutorul de tunar de la Luftwaffe Romanța în tonalitate minoră, care umpluse săptămâni întregi Palatul Tobias din Danzig, îl ajutase să-și formuleze dorințele. Întotdeauna atunci când melodia O oră între zi și vise, o aducea în cadru pe ea, pe Hoppe... Ea în fața vitrinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am învățat, ce-i drept, să demontez carabina de nouăzeci și opt și să o refac în puține minute ca armă gata de a deschide focul; ce-i drept, știam să mânuiesc amorsa tunului antiaerian de 8,8 și - ca tunar instruit - tunul de pe tanc; de asemenea fusesem deprins, la instrucție, să-mi caut fulgerător adăpost, să răspund la ordine cu Jawoll și să mărșăluiesc în formație; mai târziu am învățat să procur lucruri comestibile, să adulmec pericolul, așadar să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
solidă era datorată anilor ‘80 ai secolului XIX, nu oferea nimic nou, eventual o variațiune a lucrurilor cu care eram obișnuit. Culcușul mi l-am găsit, așa cum o făcusem deja ca ajutor la Luftwaffe și în serviciul Reich-ului, apoi ca tunar tanchist, ca prizonier de război și, în sfârșit, ca băiat la cuple, ca beneficiarul cel mai de sus al unui pat cu două etaje. Acesta se afla laolaltă cu alte patru paturi cu două etaje într-o încăpere fără ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
golească. Proscrișii rămâneau singuri. Când Robespierre s-a dus din nou la fereastră, a văzut cum se golea și piața, peste care începuse să plouă. După atâtea zile toride, cerul Parisului era răvășit de furtună. Până la urmă au plecat și tunarii. Nu mai rămânea nimeni să opună rezistență jandarmilor trimiși de Convenție să-i aresteze pe proscriși. Balanța care stătuse o zi și o noapte în cumpănă s-a înclinat în cele din urmă. Lucrurile puteau să se întîmple însă și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]