1,812 matches
-
el și închise după ea ușa. Coborând scările femeia avu sentimentul că s-a închis în urma ei o poartă, o poartă ce nu se va mai deschide niciodată. Te fură viața Într-una din zile Carmina intră în coafor, își tunse părul după ultima modă, își făcu pedichiura și manichiura, își depilă părul de pe picioare, își curăță tenul. Cât zăbovi acolo, în aerul călduț, îmbibat de mirosuri înțepătoare, în timp ce fetele îmbrăcate în halate roz își lipăiau papucii, de colo, colo, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o stare de tensiune, ce trebuia să se fi tocit de mult. Uite și la Ovidiu, continuă ea în gând, pe el nimic nu-l poate atinge, nimic nu-l poate clinti din superba lui indiferență. Îi privi părul cânepiu, tuns după ultima modă, pieptănat într-o parte, cu firele bine ticluite la tâmple, orientate spre ceafă, îi privi ochii de culoarea mierii. El îi prinse privirea și pentru o clipă păru să coopereze cu ea, dar, nu, aluneca, era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
1867. Citat din Evanghelia după Ioan (18:38), preluat de Francis Bacon în ale sale Eseuri despre adevăr. Oraș situat în sud-estul Angliei, între Londra, Leicester, Birmingham, Oxford și Cambridge, construit în urma unei decizii votate de Parlamentul englez în 1867. Tuns periuța, (în original în limba franceză). De fapt formația este condusă de românul Michael Cretu, stabilit în Germania de mai multe decenii. Vers celebru în literatura engleză, care apare în primă și ultima strofa a poeziei The Tiger (Tigrul) de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
șahul ca să scoată dintr-o vitrină o sticlă cu spirt medicinal și un tampon de vată. Genunchiul fetei sângera și domnul Cioia se bucura să Îl poată atinge. Tot el l-a Întrebat pe Petru: ce vrei, Petre? Să mă tund, a zis Petru. Bine, a zis domnul Cioia. Ia loc. Petru s-a așezat În scaunul de lângă geam și a adormit. Când s-a trezit era tuns chilug. Tekelul era În lesă și lătra. Fata Își pansa genunchiul. Plângea Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atinge. Tot el l-a Întrebat pe Petru: ce vrei, Petre? Să mă tund, a zis Petru. Bine, a zis domnul Cioia. Ia loc. Petru s-a așezat În scaunul de lângă geam și a adormit. Când s-a trezit era tuns chilug. Tekelul era În lesă și lătra. Fata Își pansa genunchiul. Plângea Încet. Ceilalți plecaseră, dar chipurile lor se mai vedeau În oglindă ca muștele Într-un borcan cu miere.” În Cartea viselor scrie: „Câinii foarte mici pe care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un camion militar cu prelată și vreo câțiva colegi negheri de-ai lui, cu berete tot așa bordoșe și care nu vorbesc deloc românește. Asta nu Înseamnă că nu știu ce caută acolo șogorul Macavei cu beretă de la șogorul Gheo. Macavei era tuns chilug, avea bereta vișinie pe vârful capului și ochii În lacrimi, de frig și de tristețe. A Întrebat-o dacă o să-l uite. Cum o să uit un cap ca ăsta? i-a răspuns ea. I-a urat drum bun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ăsta... se pare că termenele-limită tot termene-limită rămân. Bărbatul era cam de înălțimea mea, dar constituția sa era mult mai firavă. Avea în jur de treizeci de ani, purta o cămașă albastră curată, jeanși nepretențioși, dar aparent scumpi și era tuns ca un bancher. Mai purta și o pereche de ochelari mari, de soare, cu rame aurii, și un ceas masiv, de aur. Avea aspectul curat și îngrijit al unui bărbat ieșit de la frizer, ceea ce mă făcu să mă simt murdar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Sanderson, spuse ea, ți-l prezint pe doctorul Trey Fidorous. 24 Doctorul de limbaj M-am gândit la verbul a se înțeleni. Poate că ar trebui să existe tipuri de grădinari care să facă vizite bătrânilor savanți pentru a-i tunde și curăța și-n general pentru a-i aranja din când în când ca pe niște arbori, pentru că adevăratul doctor Trey Fidorous, în carne și oase, era la fel de buruienos și de dezordonat ca un teren lăsat în paragină. Părul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu te primesc! Bohanțov, și tu la fel mai spune-i lui mamé-ta sé-ți mai spele pantalonii, nu vezi cé strélucesc? Poți sé razi rapénul cu cuțitul de pe ei! Nici nu știu ce pionieri o sé mai fiți și voi! Sé te tunzi, Vaculovski, sé nu mai vii cu floaca asta! Of, cé tare m-am séturat de répénoși! Chiar nu vé véd mamele voastre cînd plecați de acasé? Dar cred cé și acasé tot Într-un rapén tréiți, cu porcii la grémadé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cerut la bufet "ruși cu ceapă". Așa li se zicea hamsiilor sărate pe-atunci, "ruși". "Vreau să mănînc ruși cu ceapă. Dă-mi să mănînc ruși". Duși au fost la pîrnaie, tustrei. S-a întors după cinci ani, de nerecunoscut: tuns chilug, c-o sfoară în talie, să-i țină cumva zdreanța de palton. "Aiștea vor să dea jos raiul din ceruri, copchilă". Niciodată bunica Leonora n-a mai simțit, după arestarea lui, pace adevărată. Securitatea a transmis că soțul i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
creierul lui Dumnezeu? Părul și unghiile continuă să trăiască. Părul lui e viu, crește. Cîndva coafeză improvizată i-l tăiam eu: palma mea prea mică îi apăsa creștetul; foarfeca, prost ascuțită, ciupea; pîndeam o șuviță, arătînd ca Chaplin-frizerul cînd își tunde clientul pe sonurile unui Dans maghiar de Brahms; Iordan îl și fredona. Și unghiile îți cresc, departele meu, nu numai părul. Poate că mai și respiri, printr-o tijă de crin, de-acolo, de la doi metri de sub frunze. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol viitor, și eu m-am rătăcit prin el așa cum m-am rătăcit printre cuvinte și pagini, nu-l poți secera dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
erau exmatriculați din cercurile de elită ale orașului, din gândurile iubitelor, din moștenirea genetică a părinților, din amintirea profesorilor, pentru că și-au ros coatele învățând pentru a fi negați de morala acestor visători de cai multicolori. De frizeri, care le tundeau cu plăcere pletele slinoase de gânduri, în care parazitau visele despre câmpii fără sfârșit, lanuri uriașe și greieri... Cum să nu tai cu foarfecele, cum să nu razi cu briciul asemenea gărgăuni! Ceea ce nu înțelegeau frizerii era faptul că exmatriculații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
obsedații sexual, creând prin jocul umbrelor, fantasmele dorite și de unii și de ceilalți. Bună seara! salutau cu o veselie debordantă gunoierii blocurile triste cu geamurile zvârcolite de lumina albastră a televizoarelor, bună seara, răspundeau vaporos tufele întunecate de tuia tunse perie, pline de praf, în care se-ascundeau gărgăunii tinerilor din fața laptopuri-lor, cu nimic încurajați de informații, mai prejos decât închipuirile hălăduind prin noapte pe alei, la rendez-vous cu captatorii acestor mizerii umane, gunoierii; bună seara strigau ei veseli, nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
până deveniră tornadă, explozie, supernovă de sunete vesele și NIMIC. V estea că nea Costică Frizerul trebuia să moară pe 22 aprilie o dădu repetenților chiar el, într-una din zilele ploioase de Decembrie, când Căpcăunu îi trimisese să se tundă. Erau doi bărbați, spunea el, urâți și zdrențăroși, cu unghii murdare și duhnind a băutură. Fără să-și șteargă tălpile de noroi, s-au debarasat de sacii de iută din care se vedeau ieșind gâturi de sticle goale și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
În voce, una de care Va nu-l credea capabil: Asta-i marfa dacă vă place, alta mama nu mai face! Hai, Mariniță, de când ești tu așa de rușinoasă?! O fată suplă și Înaltă cam cât Va, cu părul negru-șaten tuns până la umeri, cu fața prelungă și cu ten Închis, ridică ochii săi negri, În care se citea ușor străfunduri pline de Întrebări, privi cu oarece interes și cu pași leneși coborî cele trei trepte ale scării ce urca spre o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cunoșteau. Dar nu fură? Nu pune mîna, săracu'. Dar nu-i periculos? Este un amărît fricos și de umbra lui. Dar face treabă? Trebuie să-i arăți cum. Harpagon avea o suprafață mare de gazon și i se acrise de tuns iarba. Era o sarcină care îi consuma enorm de mult timp și, mai ales, energie. Băi Cozmin, poți tunde iarba? Îhî. Cu mașina? Îhî. Dar te pricepi? Îhî. Harpagon îl ia acasă, îi oferă o bucată de pîine unsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lui. Dar face treabă? Trebuie să-i arăți cum. Harpagon avea o suprafață mare de gazon și i se acrise de tuns iarba. Era o sarcină care îi consuma enorm de mult timp și, mai ales, energie. Băi Cozmin, poți tunde iarba? Îhî. Cu mașina? Îhî. Dar te pricepi? Îhî. Harpagon îl ia acasă, îi oferă o bucată de pîine unsă cu margarină și apoi îl instruiește. Cozmin face progrese și, după două zile de încercări, chiar se descurcă, dar supravegheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
din generozitate, ci pentru că nu a avut niciodată 20 de ani. Dumnezeu nu are voie să judece un nebun atâta timp cât nici măcar o dată nu a stat de vorbă cu stelele, nu a rostogolit luna precum un bulgăre de zăpadă, nu a tuns norii să le fie florilor de sete și nu de puf. Câte lucruri poți afla, Doamne, stând la taclale cu roțile Carului Mare, întrebând melcul dacă suferă de claustrofobie, făcând valuri într-o conserva de pește. Lui Dumnezeu nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dea altă ascultare, i se urcă la cap atâta carte și mâine-poimâine îi vine de ducă. Zici matale, și eu zic, dar vezi, până și starețului i-a înmuiat inima neînțărcatul. Nu au trecut nici 5 ani și a fost tuns frate, rasofor, călugăr, mâine-poimâine îl vezi uns diacon, apoi preot. Ehei, cum o să-i săruți umerii de iertăciune înaintea Sfintelor, poate chiar mâna dreaptă cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să umble gol prin lume. Privește-i veșmântul: mâinile îi sunt pătate până la coate de dragoste, pieptul îi este împodobit cu degetele unei inimi de copil, înflorește trifoiul în poale. Petre, în această biserică ai primit însemnele cerului: ai fost tuns frate, botezat monah, hirotonit preot, părticele de Dumnezeu în sfântul potir; dumineca, îți întregește așteptările. Lasă-ți sufletul în veșmânt (toamna vine odată cu întristarea păsărilor). Până atunci, deschide ochii spre lume, chiar dacă nu poți înțelege ce simte vântul în livezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nemții primii, vedeți? ... Apoi a spus același lucru pe românește și m-a trimis să-l chem neapărat la el pe tata: — ...că am ceva bun pus deoparte... Înțelegi ce Înseamnă „pus deoparte?“ — Separat! m-am fudulit eu și am tuns-o la fugă cu invitația. Treaba asta cu nemții care trebuiau să fie primii a stîr nit multă sfadă prin Rătești. Erau oameni care se Îmbătau ca să se poată supăra și să spună că rușii nu aveau cum să ajungă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
râului de munte pe care parcă nu-l auzisem până acum. Iar se face economie la curentul electric ! mă gândeam în timp ce calul urca pe drumul pieptiș. Casa și drumul până la ușă îl știam, nu-mi trebuia lumină. Iar n-au tuns copacii de o parte și de alta a potecii, trebuia să-mi croiesc drum printre crengile ude. Dar n-am să las absolut nimic să-mi strice vacanța ! În casă, focul din sobă dădea suficientă lumină, cât să nu trebuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
alții s-au băgat, ca porcii la troacă, Severe! Uite, Gogoașă, de exemplu. Ți-am mai povestit eu odată de el... Când a venit la noi, la frizerie, nici briciul nu știa bine să-l țină-n mână. Un ageamiu. Tundea și bărbierea ca dracu... Dar avea carnețelul roșu în buzunar. El se lăuda că din ilegalitate... Aiurea!... Se vopsise comunist abia prin '46, după alegeri, că-n '41 a fost la rebeliune... În timpul războiului a dezertat la ruși și s-a-ntors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
drept plată anticipată pentru orele de pregătire, dar Sever îi declară scurt și categoric că nu era nevoie să-i plătească nici un ban. Păi atunci, zise Ticu, băgând banii la loc în buzunar, vino mai des pe la mine, să te tund pe gratis!... 4 În următoarele săptămâni și luni, Sever se ocupă cu toată seriozitatea de pregătirea lui Victor. El își găsi astfel un mijloc de a-și întrebuința vastele cunoștințe matematice, drept antidot împotriva blazării și a dezgustului fără margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]