406 matches
-
uita la genele ei lungi care se odihneau pe pomeți, Își dori s-o fi putut desena. „Parcă-i un animal mic“, se gîndi, „și-n orice caz, așa doarme, ca un animal sălbatic. Oare cum i-ai putea descrie tunsoarea? Cred că ai fi cel mai aproape dacă ai spune că cineva i-a pus capul pe butuc și pe urmă a tuns-o cu un topor. Cumva, arată de parcă ar fi cioplit.“ Își iubea enorm sora și ea Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dar aș fi putut să-l păcălesc pe funcționar dacă m-aș fi prezentat drept newyorkez, dându-i rând În față unei doamne În taior crem, cu o eșarfă lungă În jurul unui gât filiform, cu o pălărioară cloș peste o tunsoare băiețească. Un Citroën C6G din 1931 se prezenta doar În secțiune, bun ca model didactic, dar ridicol ca ascunzătoare. Să nu mai vorbim de mașina cu abur a lui Cugnot, imensă, cât un cazan sau o marmită. Făcea să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
urechile-, toate astea sunt bune ca să te rafineze, să transmiți asociaților încredere. Perfect de acord cu tine. Nu trebuie să iei prea în serios arta, însă. O fire artistică te face să o iei razna: nu mai ai grijă de tunsoare și manichiură, începi să-ți cumperi haine excentrice. Or, carissima, în business ești un om terminat dacă devii excentric. Cultivă aparențele, fii elegantă, dar nu lua nimic în serios. Decât cultura organizației, bineînțeles. Eu cu Maiko nici nu existăm - suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și stângaci pe spătarul rotund, un june care, până mai acum o minută, i-a ținut companie. Pe fața proaspătă, privirea i-a încremenit visătoare. Ochii puțin oblici sau părând așa din cauza pomeților lați, urechile cam mari, nemenajate deloc de tunsoarea care desparte, cu o cărare trasă exact pe mijlocul capului, părul îngrijit, dat cu pomandă. Îmbrăcat de vizită : costum de culoarea nisipului, guler tare. în dreapta canapelei, altă măsuță înaltă, cu trei picioare. Pe măsuță, într-o ramă lată, fotografia unei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de bîlci, cu trei mîini și ochii pe aceeași parte a capului, cu un singur dinte, cu părul În dezordine și inegal. Ceea ce nu e adevărat, din fotografie mă privesc niște oameni chipeși, iar unii chiar zîmbesc, În timp ce alții afișează tunsori Îndrăznețe, interesante. De ce se produce această deformare? Nu e clar, poate pentru că nuanțele de mijloc se pierd cu timpul și pentru noi, azi, are mai mult sens să punem totul În măsuri absolute. Poate pentru că memoria se anchilozează, sondarea trecutului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
repaos, fața lui George avea o expresie calmă, binevoitoare. Frământările lui necontenite încă nu-i brăzdaseră suprafața netedă. Avea părul castaniu închis al familiei McCaffrey (cei din familia Stillowen erau blonzi), pe care-l purta scurt și lins, într-o tunsoare de modă veche (se zvonea chiar că ar folosi briantină). Era mai înalt decât Brian, dar mai scund decât Tom. Fusese cândva zvelt, dar acum devenise ceva mai greoi. Avea ochi frumoși, foarte distanțați, care se îngustau brusc, dar „privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în pantofi albi fără tocuri - pantofi de sport - păreau tălpile unor patine ce se înfundau și lunecau totodată pe nisipul fierbinte și mobil al covorului. Zvelt, în spatele Adei, și așa de aproape că umărul lui atingea ceafa ei vânătă de tunsoare, Lică surâdea, cu pliscul deschis, gata de fluierat. Văzîndu-i așa de aproape, Maxențiu avu un imbold să ridice mâna și să lovească obrazul arămiu al femeiei, obrazul proaspăt al haimanalei. Rezemă atunci pe lemnul rece, lucios, al biroului, o palmă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Totuși Mini nu se putea astâmpăra. Fu bine servită de împrejurări. La coafor, într-o dimineață, auzi un glas strident care o striga: pentru a curma zgomotul acelei voci, Mini se grăbi într-acolo. Prin oglinzi, Nory, ce-și potrivea tunsoarea, o zărise. O boxă de coafor era un loc puțin potrivit pentru confidențe. Totuși, printre exclamările de bună revedere ale lui Nory, îi strecură că Lina Rim vrea să o vadă cât mai curând. Găsise formula. In loc de a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
jumătate de an își descleștă degetele de pe gâtul ei. Umerii îi căzură. Capul i se ridică. —Să crezi, spuse ea, pe un ton de telefonistă personală a lui Dumnezeu. El se trase înapoi, fluturând din mâini. —Ce ți-ai făcut? Tunsoarea ei - cea care avusese rolul de a-l păcăli pe Mark, ca să accepte că ea era. —Fir-ar să fie. Arăți extraordinar. Ca o virgină renovată. Parc-am fi iar la facultate. Ea se încruntă, încercând să nu chicotească. — Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu era nici pe departe plin, dar puteai totuși vedea deja trupuri suple, transpirate, la tot pasul. Pe Maggie o izbi multitudinea de figuri. În fața ei erau două fete blonde, cu pielea de porțelan, iar în spatele lor un negru cu tunsoare afro și trăsături fine, ascuțite. Alături dansau o femeie și un bărbat, amândoi cu bucle negre, tirbușon. Maggie își aminti de documentarea pe care i-o dăduse Bonham și se gândi la pagina despre nenumăratele triburi ale Israelului: ruși, etiopieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nou ordin denumit Ordinul Catolic al Trandafirului și Crucii. Ca o ilustrare a parodiei mistice, Nordau relatează cum acest personaj se ”deghiza” cu o robă din satin neagru ori albastru, își tundea barba și părul, negre și dese, în forma tunsorilor vechilor babilonieni, uza în scrierile sale de caracterele gotice și folosea cerneală galbenă sau roșie și desena ca blazon distinctiv al personalității sale ”marcante” o coroană regală asiriană. Recuzita sa mai era compusă dintr-un arsenal ce îi susținea apartenența
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
îl zări pe Jack Allen și îi făcu cu mâna, observând-o chiar atunci pe Miriam cu figura ei seducătoare de ștrengăriță la brațul lui. Cum se făcea oare că femeile cu ochii mari și conformație delicată aveau întotdeauna o tunsoare care le dădea aerul unei combinații între Demi Moore în Ghost și Jean Seberg în rolul Ioanei d’Arc? Având ceva din puterea de atracție a unei martire, până când bănuiau pe cineva că vrea să le fure bărbatul, moment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
negri ațintiți asupra lui Jack. — Mă bucur să te văd. Nu te-ai schimbat deloc. Cu siguranță, ea era cea care nu se schimbase. Își păstrase frumusețea exotică, ochii mari și galeși care străluceau pe chipul ei delicat, pe care tunsoarea ei puțin băiețească îl punea și mai bine în evidență. Avusese întotdeauna aerul unei madone italiene, cu pielea ușor creolă, ochii căprui închis, un aer înșelător de seninătate. Dar ceea ce-i înnebunea pe bărbați, inclusiv pe el, era sclipirea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cu agrafe două fâșii de păr peste coarne, apoi așeza restul părului, umflat bine între cele două cocoloașe, dat cu briantină și făcut ca o caschetă protectoare. Se tundea singur, între două oglinzi, și se chinuia îngrozitor ca să-și potrivească tunsoarea la spate. Și, de parcă n-ar fi fost de-ajuns, Achile avea și creastă. De fapt, erau două hălci de piele, înalte de-o palmă, crescute de la ceafă până la noadă, de o parte și de alta a coloanei. Arătau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
revista asta e o idioțenie ! Nu poți să măsori frumusețea cu centimetrul. Uită-te și tu puțin la tine ! Arăt spre ea. Lissy are cei mai imenși ochi cenușii din lume, un ten superb, alb ca laptele și, În ciuda ultimei tunsori, un pic cam drastice, e o adevărată apariție. Vreau să spun, crezi În oglindă sau În nu știu ce articol absolut cretin dintr-o revistă de doi bani ? — În nu știu ce articol absolut cretin dintr-o revistă de doi bani, spune Lissy, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pentru mine. — Vai, Emma, să nu uit, adaugă Nick, apropiindu-se de biroul meu. Secretara aia nouă de la administrativ. Ai văzut-o ? E o adevărată apariție, nu crezi ? Îmi face cu ochiul, iar eu Îl privesc alb, neînțelegînd. — Are o tunsoare super, gen arici, adaugă. Și niște dungarezi pe cinste. — Termină ! strig furioasă, cu fața În flăcări. Nu sînt... Nu sînt... Lasați-mă dracului În pace toți ! Cu mîna tremurînd de mînie, șterg rapid toate emailurile lui Jack. Nu merită nimic. Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
douăzeci și patru; chipul ei semăna perfect cu cel al lui Y; Mama Mare la treizeci și cinci; chipul îi semăna cu cel al lui Z. Era prima oară când vedeam poze cu bunică-mea sub 40 de ani și, ceea ce era uluitor, din cauza tunsorii fața părea că i se schimbă complet cam la fiecare cinci ani. Trebuia totuși să-i urmărești cu atenție ochii și gura, și atunci îți dădeai seama că e aceeași persoană. Le-am privit pe toate trei. Într-adevăr, aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
normal. Deși distanța era apreciabilă, puteai să auzi tot ce-și spuneau. - Nu înțeleg ce doriți, domnule, clătina Mitch din cap. - Doresc să iau un interviu patronului, atâta tot, insista reporterul pe un ton calm. Era un mulatru cu o tunsoare afro, mare și rotundă, îmbrăcat într-un costum alb și o cămașă roz cu guler larg. Pe umăr ținea o geantă. - De la ce ziar sunteți? - V-am mai spus. - Mai spuneți-mi o dată. - De la „Good Ground“. - N-am auzit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e minunat, spuse ea cu entuziasm. Ca o pădure suprarealistă. Tot voiam să le pun pe zâne să poarte coronițe, poate pot să le leg cumva de iedera asta pe care o faci. Vreau să fie destul de ciudate. Sophie, cu tunsoarea ei scurtă și asimetrică și urechile mici și ascuțite părea că tocmai a scăpat și ea dintr-o pădure în stilul lui Dali. Purta o vestă pescărească micuță și niște pantaloni de armată exagerat de largi; vesta țipa pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
deloc numele lui Ben. *** Ajunsesem la jumătatea scărilor care duceau la subsol când pe una dintre ușile de pe hol apăru capul unei femei. Părea a fi o combinație de bibliotecară șefă și consilier local. Îmbrăcată de la Jaeger 1, cu o tunsoare la locul ei, de soție de Tory2, cu ochelarii atârnați de gât pe un lanț de aur și baga. Era o femeie vioaie și plăcută. —Tu ești Sam, nu? zise ea. Am auzit despre tine. Mă cheamă Margery Pickett și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu drotul. Când m‑am privit din nou În oglindă am avut un șoc. Arătam ca o bombonică sau poate ca o bomboană Kojak, așa, tunsă cu castron În cap și slabă ca un băț. Cred că asta va fi tunsoarea vieții tale, a conchis Mariana, bătându‑mă Încurajator pe umăr. Ce zici, Îți place ? — Nu știu, nu‑mi dau seama... — Ei, o să te obișnuiești tu ! Nu mi‑am revenit din șoc decât când Mariana mi‑a vârât, numai zâmbet și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Am Înțeles atunci că, În următoarele săptămâni, poate chiar luni, urma să fac foamea. Am coborât În holul hotelului. Într‑un târziu a apărut și Simonetta, Într‑o rochie sexy și cu ochii sclipind de idei năstruș‑ nice. Îmi place tunsoarea asta. Arăți ca o lady. Nu mă mințea. Simonettei Îi plăcea orice schimbare și cu cât costa mai mult și era operată Într‑un loc mai cu ifose, cu atât Îi plăcea mai tare. — Pe naiba, am spus eu. Îmi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu drotul. Când m-am privit din nou în oglindă am avut un șoc. Arătam ca o bombonică sau poate ca o bomboană Kojak, așa, tunsă cu castron în cap și slabă ca un băț. Cred că asta va fi tunsoarea vieții tale, a conchis Mariana, bătându-mă încurajator pe umăr. Ce zici, îți place ? — Nu știu, nu-mi dau seama... — Ei, o să te obișnuiești tu ! Nu mi-am revenit din șoc decât când Mariana mi-a vârât, numai zâmbet și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
lună. Am înțeles atunci că, în următoarele săptămâni, poate chiar luni, urma să fac foamea. Am coborât în holul hotelului. Într-un târziu a apărut și Simonetta, într-o rochie sexy și cu ochii sclipind de idei năstrușnice. Îmi place tunsoarea asta. Arăți ca o lady. Nu mă mințea. Simonettei îi plăcea orice schimbare și cu cât costa mai mult și era operată într-un loc mai cu ifose, cu atât îi plăcea mai tare. — Pe naiba, am spus eu. Îmi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
oi face, aici, coboară, tu, În beci, și adă o ulcică de vin. Asta atâta a așteptat. Cât ai număra până la cinci, era, cu oala de cinci chile, afară. Mesuța de alături era pregătită, parcă, anume, pentru așa-ceva. Și tunsoarea continuă. Clientul și soția gazdei se Îndemnau, destul de des, În timp ce frizerul de ocazie Înghițea mereu În sec. La un moment dat nu se mai putu abține. Toarnă și pentru mine unul. Unde-i telefonul mobil? Aici. Dă-l Încoace. Formă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]