7,327 matches
-
febril, până spre miezul nopții, fiecare vor bind aproape doar cu copilul pe care și-l revendicase și făcând abstracție de băiatul celuilalt, ca și cum el încetase cu totul să existe, să respire, să aibă nume. Când am ieșit să fac ture cu bicicleta în jurul blocului, pe întuneric, sufocat, tata nu mi-a spus nici un cuvânt. Mama era prea ocupată cu o colecție de poezie franceză, din care nu găsea al doilea volum. N-au auzit când ne-am întors. Mut, David
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să cu leții cu lavandă dintre rufe, gleznele ei, incredibil de fine, prânzul pe iarbă, cu picioa rele goale, nopțile fără somn, alte nopți fără somn, cu dinți abia mijiți, cu vise povestite, împăr țite, dumicate în întuneric, cu cer turi, cu neștiința lor în ale contabilității biruindu-i jos, în cantină, printre hârtii, cu altfel de tăceri. Își simțiseră gândurile sărutându-se așa cum ei nu o mai puteau face și plânseseră mai adânc, fără lacrimi, în drăgostiți de respirația celuilalt
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sfâșiat, pe pomeții înalți ai grecoaicei devenite acum perla seraiului lui, un dar de la Damasc, plictisitor de perfectă. Isabel... Oare cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Somon cu portocale. Asta fusese ultima lor cină, în mintea lui, în memoria subiectiv creativă a unei zile niciodată în tâmplate. A unei dimineți care nu mai venise. O visa, uneori. Un pește citric. Dominique știuse de la prima înghi ți tură că acolo, în sosul acela, de culoarea șofranului, se despărțeau pentru totdeauna, printre capere și zeama parfumată a fructului. Mâncase în tăcere, până la ultima înghițitură, când maxilarele se descleștaseră cu greu și vocea ei șoptise, moale și fără culori, ultimele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vis... Acolo o întâlnește. Aplecată ogival deasupra blocului ei de desen, schițând aproape sălbatic dezlănțuiri botanice care își întind rădăcinile de pe o foaie pe alta, se deversează în co role nesfârșite și cad, apoi, într-o putrefacție atotminerală. Tră să turile ei, de altfel frumoase, schimonosite de efortul de a auzi pulsația de viață din trupul plantelor și de a muta sunetul în liniile care se nasc sub apăsarea cărbunelui pe hârtie. Nu, nimic din dulceața Cosettei. Ochii ei verzi-gălbui șerpuiesc
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
patruzeci și două de vise. Toate sunt la fel. Lambriul umflat din dreptul scării și a doua treaptă de sus în jos care scârțâie și pata de pe tavan, de când am trasat cu vârful bradului o dungă subțire ca o crestă tură proaspătă pe un obraz alb și proaspăt și „ce faci?“ mi-ai spus și te-ai încruntat și eu am râs și tu ai râs și copilul râdea și te-am luat în brațe cum am să te iau în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se mai auzi o vreme zdrăngănit de cratițe, apoi luminile apuseră prin geamuri. Pe hol, pe la miezul nopții, se auzi tropăit, apoi blocul sucombă sub cerul întunecat, de primăvară timpurie. Dimineață, liota de mămăici cu scăfârlii roz se încolonă pentru tura matinală de piață. — Da’ cu Vetuța ce-i? Că ea e prima mai mereu! — Las’ că apare ea. Mai stăm acilea și plecăm noi... Babele se înșirară pe gărduț ca vrăbiile. Hai, Veto, se enervă una vorbind cu asfaltul, ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în gură zâmbind larg și știrb. Fru moasă e tinerețea..., mai zise el și oftă. Privirea lui Che Guevara trecuse peste cei doi tineri preț de o secundă. — Frumoasă, nu zic - îi veni lui să se repeadă să-i scu ture - mai ales dacă te așteaptă o viață lungă... Hai că spusese o chestie perfect idioată. Dar spera că cineva va prinde o fărâmă din apropoul lui. Mămăița oftă. Che Guevara, nu. — Aveți copii? îl abordă frontal mămăița... — Nu... nu m-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Se vârî sub duș și se săpuni până reuși să-și dea sângele. Petele roșii încetară să-l mai mănânce. Acum îl usturau. Întors la televizor, trase o înjurătură printre dinți, din care reieșea ceva de mama unui necunoscut, înjură tură care, deși nu-i mai ușură starea fizică, îi mobilă destul de confortabil psihicul pentru câteva minute. Peste noapte se trezi de patru ori sub diverse pretexte și spre disperarea nevestei. Se răsuci și se suci, își făcu un ceai de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și, în loc să facă loc unei povești toride, lasă să se ițească barba netunsă a actorului plictisit. În urmă, ca și când ar fi fost trasă de-o ață invizibilă, alunecă o nouă arătare deasupra căreia e înfipt un cap pleșuv, schimbul de tură ajuns cu câteva ore mai devreme. Capul pleșuv poartă în prelungire o sticlă pe care actorul nu găsește puterea să o refuze. Se așază amân doi la măsuța din hol, călcând în picioare, în trecere, orice speranță a pompierului de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asimilă?i de retoric?. Astfel, din topica poetic? face parte „frumuse?ea naturii În cel mai larg sens al cuvântului deci peisajul ideal cu decorul ??u tipic", dar ?i „locurile ?i vremurile ideale": elizeul, paradisul terestru, vârsta de aur, al? turi de „puteri ale vie?îi": prietenia, dragostea, caducitatea" teme care, prin faptul c? se refer? la raporturi primordiale ale existen?ei, sunt atemporale. Inc? din Antichitatea târzie Încep s? apar? noi „topoi" care sunt consideră?i „indicii unui climat sufletesc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
adânci ale sufletului ?i fac parte din arhetipurile arhaice ale incon?tientului colectiv". Cea care putea s? reuneasc? „raporturile dintre lumea sufleteasc? arhaic?? ?i topica literar?" era considerat? zei?a Natură. B. Topos-uri eminesciene În literatura de specialitate, al?turi de termenul de „topos poetic" sunt utilizate ?i alte structuri semantice care desemneaz?, referitor la crea?ia eminescian?, acest concept: „sistem de simboluri"Eugen Simion ( În care sensibilitatea eminescian? descoper? cele mai fine „iriz?ri de culori" ?i „melodii ascunse
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cuvant cu folosin?? relativ nou? S-a spus probabil statornic «fire », iar cuvântul acesta s-a men?inut ?i dup? adoptarea ?i integrarea fireasc? În limba noastr?, ca fiind de origine latin?, a cuvântului « natur? »; [...] Men? inerea cuvântului vechi al?turi de cel nou nu Înseamn? chiar un lux al limbii". (C. Noica) Natură are În poezia lui Eminescu sensul acesta originar de existen?? privit? În ipostaza devenirii sale, de dimensiune atemporal? care, de?i pare atât de abstract?, poate comunica
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un sublim gest cosmic, str?lucirea z?rilor inaccesibile: „În???imile albastre Pleac? zarea lor pe dealuri, Ar?tând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri... " Dar aceast? str?lucire a astrelor ce Înv?luie Întreg universul În ?es?tură fin? a razelor de lumin?„stele-n ceruri, stele-n valuri" este proiec?ie liric? a luminii ce inund? sufletul Îndr?gosti?ilor: „E-un miros de tei În crânguri, Dulce-i umbră de r?chițu ?i suntem atât de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii; de aceea „râul, ramul" sunt Întruchip?ri metaforice ale acestei leg?turi indestructibile natur?-om-istorie, pe care codrul o consfin???te ?i o sacralizeaz?: „ ?i de-accea tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nu avea nimic de a face cu literatura, iar episodul de mai de vreme dovedea clar că vorbele lui fără noimă nu exprimau decât Întunericul din sufletul lui, Întuneric gros, asasin. Oamenii frumoși pe care Îi cunoștea nu făceau litera tură - o, scriitorii nu sunt frumoși decât văzuți de departe. În fond, geniul ălora care au geniu, Își zicea, e bolnav de „geniul“ lui Căreală, e bolnav de un Întuneric din care Încearcă să se salveze cu disperare, și Întunericul, de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nu Îmi trântești mie ușa În nas! l-a mai auzit pe taică-său strigând. „Dar ce ar trebui să Îți trântesc ție În nas? și-a zis amărât. Ah, cum vă mai place să vă lăudați cu reușita progeni turilor, de parcă nu i-ați arunca În latrina zilnică a comunismului, ci În cea mai frumoasă și mai bună dintre lumile posibile.“ Afară era gălăgie, animație, vara Îi alungase pe cetățenii Buzăului din apartamentele lor sufocante, unii chiar făceau grătar În spatele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
reziste, iar el deja s-a transformat în altceva, acum e un personaj de film de groază, un Freddie a cărui mână coboară febril spre fermoarul pantalonilor lui și în câteva secunde e dezbrăcat și trupul lui e o sculp tură întunecată. Nebuna îl privește cu ochi mari. Mâna lui caută prezervativul în buzunar și acum sexul lui se pregătește de atac, dar brusc nebuna deschide gura și vorbește. Știu. Nu trebuia. Nici nu era în sce nariu. Replica asta n
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Iese dintr-un hotel de patru stele. Se suie în mașină. A închis portiera și nici nu și-a dat seama că m-am instalat și eu, pe locul mortului. Auzi, locul mortului. Ce expresie tâmpită. Să-mi pun cen tura, sex simbolule? Nu mă aude. Sau se preface că nu mă aude. Își duce mâna la buzunar și aude fâșâitul plasticului care învelește ermetic un prezervativ. Bravo, megastarule. Îmi place de tine, ești prudent. Hai că știu ce e-n
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
tocul ușii dormitorului și o privește. Nebuna se întoarce și-l privește și vede că nu are ce vedea, pentru că fața bărbatului e complet neagră. Lumina din hol e în spa tele lui și întunericul din dormitor îi ascunde trăsă turile. Iar nebuna nu trebuie să i vadă fața ca să știe ce gândește. Bărbatul ucigaș de câini e la urma urmei doar un actor. Iar actorii sunt, prin natura meseriei lor, atât de expresivi. Limbajul trupului bărbatului e atât de coerent
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
dar gura mea nu se dezlipește de gura Sophiei, și acum Sophia îmi simte sexul pulsând în apropierea ei, și mâna ei mă caută și mă găsește și mă strânge cu putere, și degetul ei mare se plimbă peste pică tura transparentă care udă vârful sexului meu. În închipuirea mea, îl văd cu coada ochiului pe bărbatul cu fața întunecată, îl văd ieșind din sexul Sophiei și îl văd cum se lasă în jos și-i depărtează fesele ca două luni
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
calculator - unul dintre ei, Dascălu, preot consilier cultural al actualului patriarh, perforatoare verificatoare pe Juki la cartele, fete care de-abia terminaseră liceul de informatică și care veniseră de la țară și avuseseră o pila ca să fie angajate aici. Șefi de tură, de formație numai oameni verificați. Șefii de ateliere la fel, obligatoriu PCR. De altfel, nu puteai să fii școlit în afara fără recomandarea PCR și DSS, la fel dacă instruiai în informatică în țările în care exportam calculatoare etc., China, unde
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
esti o babă cârtitoare, nu un moș burghezo-moșier, fost. EL: Las’ că era amuzant. Să iți povestesc una cu unul din securiștii noștri. Noaptea mai veneau în control. Într-un an se repară acoperișul și a venit. A făcut o tură pe la parter, s-a urcat în lift și a urcat la 4. Eu cu ochii pe lift să văd când vine. Trece o jumatate de oră, nu cobora, eram îngrijorat că la 4 era și biroul meu. În fine, aud
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
trimis echipa de inspectori în control.Au venit să-mi verifice autorizația de construire,pe care o obținusem legal.Le-am spus domnilor inspectori,să-i amintească dlui Ales că,eu,i-am dat de 2 ori șpagă.Să meargă tura aceasta pe la alții!”. In Olanda alegerea primarilor este în sarcina comisarilor regali.Aceștia merg prin țară și se interesează de cetățenii cei mai gospodari.Din lista întocmită de comisarii regali regina numește primarii în țară.La noi primarii sunt aleși
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]