2,841 matches
-
Rp (sau de reglaj al vitezei). Cele două rotoare sunt cuplate mecanic și se rotesc cu viteza ncs-al cascadei. Se poate deduce ncs (de sincronism) dacă se ține seama că frecvența în rotorul motorului MA1 este: (5.256) În ceea ce privește MA2, turația sa de sincronism (egală cu ncs) este: (5.257) unde s-a folosit (5.256). Se determină ncs din (5.257), adică: (5.258) Un caz concret, cu p1=4; p2=6 arată că se obțin trei viteze de sincronism
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
peste valoarea nominală până la 2-2,5P2N, se va ajunge la o curbare accentuată a caracteristicii și chiar la o decroșare a motorului, când s ajunge la valoarea 1 (această porțiune este cuprinsă în figura 5.55 a). Caracteristica 1, a turației se deduce imediat din cea a alunecării știind că . Curba randamentului 2, se trasează după relația (5.64), unde intervin pierderile Σp, care trebuie evaluate prin calcule sau pe baza încercărilor experimentale. La P2=0, rezultă η=0, iar dacă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la motoarele cu puteri de fracțiuni de kW), după care crește o dată cu creșterea puterii utile; la puteri utile mari se constată o convexitate pronunțată a curbei 4. Cuplul util, M2 este dat de puterea utilă prin relația: (5.259) Întrucât turația n scade puțin cu P2, cuplul mecanic M2 variază aproximativ liniar cu P2, prezentând o curbare sesizabilă doar la puteri utile mari. Cuplul electromagnetic se poate obține dacă se ține seama de bilanțul puterilor adică de relațiile (5.55) și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
puterii absorbite de stator, P1-puterea activă absorbită, ambele în funcție de puterea utilă relativă; aceste curbe au o alură similară cu cea a cuplului electromagnetic, dar situate deasupra acesteia. În unele situații se reprezintă anumite dependențe, cum sunt: M și I1 în funcție de turație, în mărimi relative (figura 5.55 b). Curba 1, a cuplului permite determinarea raportului dintre cuplul de pornire și cuplul nominal Mp/MN (aproximativ 0,6 în cazul prezentat) precum și a raportului dintre cuplul maximcritic și cel nominal Mcr/MN
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
evaluându-se pierderile Joule în stator: (5.264) Se măsoară puterea absorbită P10 care acoperă pj10, pierderile de putere în fierul statorului pFe1 și pierderile mecanice-ventilație și suplimentare în rotor, adică pmec+v (acestea din urmă fiind dependente doar de turație). Încercarea se face la diverse valori ale tensiunii de alimentare de la 20-30% până la 100%U1N și se trasează dependența: P10=f(U1), curba 1 din figura 5.56 b). Din aceste puteri se scad pierderile în înfășurările statorice la gol
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
2p. Prin iluminarea cu o lampă cu neon alimentată de la aceeași sursă de la care este alimentat statorul motorului se obține o "imagine" cu 2p sectoare de culoare deschisă intercalate de 2p sectoare de culoare închisă, care se rotește cu o turație mică-dictată de alunecare. Dacă se numără sectoarele de o culoare care trec prin dreptul unui reper fixat de stator, N, într-un anumit interval de timp t, se poate determina alunecarea după relația (5.267 a). Din încercarea la mers
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului magnetic de dispersie diferențială. Valorile de curenți I1sc până la care se face încercarea în scurtcircuit, ajung la motoarele de peste 100kW la (2,5-3)I1N. Se va avea în vedere faptul că în această încercare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aproximație a caracteristicii mecanice naturale pe baza datelor de catalog. Se pleacă de la forma simplificată a formulei lui Kloss (5.88):(5.273) De obicei în catalog se dă Mcr/MN=λ. De asemenea, se dau MN și sN (sau turația nominală nN, iar sN=1-nN/n1). Se înlocuiesc valorile nominale în (5.273) și rezultă: (5.274) de unde se obține ecuația de gradul al doilea pe care o satisface alunecarea critică: (5.275) cu soluțiile: (5.276) 146 Mașina asincronă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un motor asincron cu inele cu alimentare prin rotor, în care scop se folosește sistemul perii-inele. Cele trei înfășurări rotorice, conectate în stea, alimentate prin bornele u1, v1, w1, creează un câmp magnetic învârtitor care se rotește față de rotor cu turația n1 Fig. 5. 58 Motoare speciale: a) cu alimentare la rotorul interior, b) cu stator interior (în sens direct). Dacă rotorul este fix (la pornire) câmpul rotitor, caracterizat prin r , intersectează conductoarele statorice, în care induce tensiuni de frecvență f1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu cu turația n<n1 ; pe circuitul statoric se pot înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la pornire și la reglarea turației. Un caz particular derivat din precedentul este motorul cu rotor exterior, prezentat în fig.5.58 b). Armătura interioară, care de obicei
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu cu turația n<n1 ; pe circuitul statoric se pot înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la pornire și la reglarea turației. Un caz particular derivat din precedentul este motorul cu rotor exterior, prezentat în fig.5.58 b). Armătura interioară, care de obicei este rotor, devine de această dată fixă stator, iar armătura exterioară, pe care este o înfășurare în colivie
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
obicei este rotor, devine de această dată fixă stator, iar armătura exterioară, pe care este o înfășurare în colivie este lăsată să se rotească. Rotorul exterior se va roti în același sens cu câmpul învârtitor creat de statorul interior, cu turația n. Se poate calcula alunecarea și se constată că în colivia plasată pe armătura exterioară se induc curenți de frecvență f2 = s f1. Această construcție se utilizează la unele acționări unde se cere un moment de inerție mare la rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
magnet permanent fix sau un electromagnet excitat în curent continuu. Acest câmp nu induce curenți în circuitul închis compus din barele B1 B2 și inelele frontale. O situație similară cu aceasta se obține și dacă rotorul se rotește cu aceeași turație ca a câmpului inductor, ceea ce corespunde cazului funcționării mașinii asincrone la sincronism, când s=0. În cazul când rotorul este fix iar câmpul inductor se rotește cu turația n1, prin suprafața circuitului închis rotoric delimitat de bare, se obține un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
similară cu aceasta se obține și dacă rotorul se rotește cu aceeași turație ca a câmpului inductor, ceea ce corespunde cazului funcționării mașinii asincrone la sincronism, când s=0. În cazul când rotorul este fix iar câmpul inductor se rotește cu turația n1, prin suprafața circuitului închis rotoric delimitat de bare, se obține un câmp magnetic variabil care induce curenți a căror cale de închidere este preponderent orientată pe direcția Oz (axială). În porțiunea superioară a barei rotorice, spre întrefier, efectul de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s)·Rc, respectiv kX(s)·Xc). Se obține o schemă electrică echivalentă cu parametri variabili, iar locul geometric al vârfului curentului I1 nu este decât cu aproximație un cerc, influențe mari constatându-se în domeniul alunecărilor apropiate de 1. Pentru turații ale rotorului apropiate de valoarea nominală, frecvența în rotor este redusă, efectul de refulare este insesizabil iar kR și kX devin egali cu 1. În ceea ce privește diagrama curentului primar, I1 influența refulării este importantă, încât locul geometric al vârfului lui I1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
schema unui generator asincron cu rotor bobinat conectat la o rețea de putere infinită. Mașina pornește ca motor asincron, când R2r este utilizat ca reostat de pornire. Treptat, acestui reostat i se modifică rezistența până la scurtcircuitare. În continuare, se crește turația rotorului cu ajutorul mașinii de antrenare MA; punctul de funcționare pe caracteristica M = f(s) din fig.5.66 b) se deplasează din O spre G când alunecarea s devine negativă, iar cuplul electromagnetic își schimbă semnul față de regimul de motor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la caracteristica n = f(M), fig. 5.67 a), se constată că pentru 1nn cuplul electromagnetic devine negativ, mașina trece în regim de generator, furnizând putere activă rețelei pe baza puterii mecanice a motorului de antrenare MA. Se poate crește turația la același cuplu de generator dacă se crește rezistența înseriată în rotor (punctul G de pe caracteristica naturală 1 trece în G' pe caracteristica artificială 2). Se mai precizează faptul că rețeaua de putere infinită nu este influențată, în ceea ce privește frecvența, de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
2). Se mai precizează faptul că rețeaua de putere infinită nu este influențată, în ceea ce privește frecvența, de GA, adică f1 = ct sau n1 = ct. Modificarea puterii active generate de mașină rețelei se poate efectua prin variația „fluidului motor”, adică prin modificarea turației rotorului. În ceea ce privește puterea electrică vehiculată între GA și rețea aceasta depinde de curentul electric I1 atât ca modul, cât și ca argument, întrucât fazorul U1 este fix -impus de rețea. Pentru a analiza acest aspect se va apela la diagrama
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Așadar pentru: (5.302) se obține alunecarea corespunzătoare puterii generate nule. Pentru un caz concret, practic, când: 03,0/;;1 122 mXRRRc ; se determină: . Mașina generează putere electrică rețelei pentru . Între s = -0,001 și s = 0 mașina funcționează la turație peste valoarea de sincronism dar puterea absorbită de la motorul de antrenare acoperă numai pierderile de natură mecanică și prin efect Joule în rotor. Între s = -0,999 și -0,001 mașina funcționează ca generator întrucât puterea sa este negativă, fapt
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
În fig.5.69 b) este reprezentată schema electrică echivalentă pe fază a unui GA autonom. Pentru analiza amorsării GA la gol se va considera întrerupătorul K1 închis. Rezistența rotorică depinde de alunecarea s, unde: (5.304) -este pulsația corespunzătoare turației de antrenare mecanică: n)30/( , iar 1 este pulsația tensiunii induse la bornele A-N. Dacă K3 este închis se poate aprecia că 1 -este dictată de rețeaua industrială: , f1 frecvența rețelei, de 50 Hz în Europa. Ținând seama că
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se poate aprecia că 1 -este dictată de rețeaua industrială: , f1 frecvența rețelei, de 50 Hz în Europa. Ținând seama că s este de câteva procente se poate considera că la GA independent, frecvența f1 este cea care corespunde unei turații mai mici cu 1-5% decât cea cu care este antrenat rotorul GA de motorul primar. Această alunecare se poate evalua în practică folosind metoda ampermetrului sau a stroboscopului (caz când lămpile cu neon sunt alimentate direct de la bornele GA, eventual
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
309), începând de la care GA se amorsează. Problema se poate pune și altfel, pentru o anumită capacitate dată, Cf și o inductanță de magnetizare (deci o anumită mașină) Lm0 dată, se poate găsi o valoare critică a pulsației sau a turației, începând de la care GA se amorsează, anume: 00 2 1;1 mf cr mf cr LC f LC (5.310) Se obține astfel o „condiție de rezonanță”, care caracterizează amorsarea GA. Procesul de amorsare este un regim tranzitoriu în care
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fie pozitivă. În cazul , pentru rezonanța corespunzătoare mersului în gol rezultă 01 s , adică mașina se rotește în apropiere de sincronism, iar frecvența este . În cea de-a doua situație de rezonanță, corespunzătoare scurtcircuitului , iar , ceea ce în realitate înseamnă o turație deosebit de mare, dificil de realizat în practică. În toate cazurile practice se urmărește îndeplinirea condiției de rezonanță la mers în gol, când turația se situează la valori acceptabile pentru mașină. Dacă un motor asincron este prevăzut la borne cu condensatoare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este . În cea de-a doua situație de rezonanță, corespunzătoare scurtcircuitului , iar , ceea ce în realitate înseamnă o turație deosebit de mare, dificil de realizat în practică. În toate cazurile practice se urmărește îndeplinirea condiției de rezonanță la mers în gol, când turația se situează la valori acceptabile pentru mașină. Dacă un motor asincron este prevăzut la borne cu condensatoare corespunzătoare, necesare compensării reactanței sale de mers în gol, atunci se obține autoexcitarea la turație nominală și tensiunea nominală. Când capacitatea este mărită
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
condiției de rezonanță la mers în gol, când turația se situează la valori acceptabile pentru mașină. Dacă un motor asincron este prevăzut la borne cu condensatoare corespunzătoare, necesare compensării reactanței sale de mers în gol, atunci se obține autoexcitarea la turație nominală și tensiunea nominală. Când capacitatea este mărită (supracompensare) față de această valoare este de așteptat ca la mers Regimul de generator al mașinii asincrone trifazate 171 în gol cu turație nominală să se obțină tensiuni mai mari (respectiv curenți mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]