645 matches
-
intensitate, Europa a fost resuscitată din acest leșin cumplit. S-a reînnodat de fiecare dată firul vieții pe continent, chiar dacă a fost vorba de o altă Europă renăscută sub loviturile barbarilor (și anume: cea medievală). 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII a. Povara turco fanariotă Decuplați de lume, prin locurile noastre s-au așternut doar drumuri secundare care se conectau la magistrale, asigurând o conexiune între ele pe mai multe direcții de mers. Astfel, pământurile noastre au fost evitate de rutele prin venele cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care îi influențase evoluția încă din Antichitate. Atât de aproape, din punct de vedere al distanței, de polii civilizaționali, dar atât de departe de ei, din punct de vedere al accesibilității. Norii pluteau peste tărâmurile noastre, apăsându-le, în perioada turco fanariotă, cu umbra lor densă și grea ca de plumb. Ascundeau, în spatele lor, soarele ale cărui raze luminau cu putere vestul Europei. Filtrau din radierea progresului care încerca să răzbată anevoie până în cele mai îndepărtate colțuri. În clarobscurul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Din păcate, chiar împreună, nu am fost suficient de puternici pentru a-l îndigui. Astfel, după al Doilea Război Mondial, Moscova s-a substituit Varșoviei în Galiția de unde ne-a anexat Ținutul Cernăuților și, suplimentar, Herța 39. d. Între rivalitățile turco ruse În nord, printr-o acțiune îndrăzneață, Petru Rareș a crezut că va putea recupera Colomeea de la polonezi, dar a pierdut Pocuția. În sud, cutezanța l-a făcut să pretindă redobândirea Chiliei de la turci, dar l-a costat Bugeacul. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amenințările au debordat numai din zbuciumata Asie Interioară și au curs năvalnic spre Balcani. Tentația își trage seva din memoria îmbibată cu amintiri dureroase și îndelungate, începând cu migrațiile devastatoare ale triburilor indo europene din Antichitate și sfârșind cu cele turco mongole din Evul Mediu. Dar să nu ne lăsăm înșelați, pentru că Bosforul nu a fost doar capul de pod care racorda peninsula la ritmul civilizației așa cum s-a întâmplat în neolitic și Antichitate (culturile agricole și civilizația greco romană). A
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
își făcuse apariția, în jurul Moscovei, o putere care, în absența unor obstacole naturale, se extindea cu agilitate spre sud, în zona stepelor. Inevitabil, a urmat o perioadă destul de lungă în care pentru a-și menține controlul asupra teritoriilor nord pontice, turco tătarii au fost nevoiți să se confrunte cu amenințarea rusă. În cele din urmă, sub Ecaterina a II a, armia rusă a luat sub stăpânire teritoriul dintre Bug și Nistru. Sub presiunea țaristă, construcția statului moldovenesc a fost zdruncinată puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ingerințele. În realitate, ambele puteri s-au născut în vastitatea stepelor, neavând legătură cu Imperiul roman sau măcar cu amintirea lui. Mai degrabă, confruntarea ruso otomană s-a dat pentru moștenirea mongolă lăsată de Genghis Han (sau, mai corect spus, turco mongolă). Într-o epocă în care factorul politic se confunda cu religia, Rusia ortodoxă a avut, inevitabil, câștig de cauză în fața Turciei musulmane. Și-a jucat abil rolul de eliberatoare a popoarelor slave și ortodoxe din Balcani. Rusia, pretinsă continuatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ruși. În Evul Mediu timpuriu, ambele popoare nu reprezentau decât confederații tribale relativ restrânse, dar care au reușit să își impună puterea pe un spațiu vast. În cadrul procesului de expansiune teritorială, rușii au încorporat în imperiul lor diverse populații (slavi, turco tătari, fino ugrici) cărora, fie prin forță, fie pe cale pașnică, le-au modificat identitatea. Asimilarea a constituit un instrument prin care Moscova și Sankt Petersburgul au vizat să asigure organizarea și administrarea imperiului pe baza unor elemente definitorii pentru națiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
celui religios ortodox. A presupus, adesea, un proces complex, mai ales în raport cu popoarele non slave. Rușii, în special pe vremea sovieticilor, au excelat în crearea de identități artificiale cu precădere pe seama populațiilor turcofone 78. I-au divizat în permanență pe turco tătari, cu un potențial demografic amenințător, inventând minorități pe care să le poată manipula și controla mai ușor. Din păcate, noi înșine am fost supuși acestui experiment în perioada interbelică, atunci când sovieticii au confecționat în stânga Nistrului o așa zisă națiune
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de-al patrulea fluviu. A fost ultimul și cel mai mic, dar care a colectat râuri tumultoase curgând în cataracte. În apele sale, s-au împletit varietăți de haplogrupuri: R1b, pentru migratorii de origine germanică; R1a, pentru slavi; Q, pentru turco mongoli; N, pentru fino ugrici. S-a năpustit pe meleagurile noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
modelarea structurii populației își are începutul odată cu romanii care au adus coloniști din întreg imperiul, în special din Orientul Mijlociu și Iberia. A continuat cu ungurii care au populat Transilvania cu sași și secui; cu otomanii, care i-au susținut pe turco tătari să se stabilească în Dobrogea și Bugeac, sau în epoca fanariotă, când a fost promovat factorul grec; cu austriecii și rușii care au favorizat în principal elementul slav (preponderant rutean, în Bucovina, respectiv ucrainean și bulgar în Basarabia), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în urma războaielor, reducându-le ponderea genetică. Aceste triburi, stabilite prin ținuturile noastre pe care le-au stăpânit vremelnic, și-au consumat, inevitabil, substanța în confruntări înverșunate. Printr-un astfel de unghi, poate fi privit și impactul genetic nesemnificativ germanic și turco mongol. Vitejia era afirmată pe câmpul de luptă în fața dușmanilor și reprezenta o constantă a vieții acestor triburi. Îi privea, predominant, doar pe bărbați, nu și pe femeile lor care aveau grijă de aspectele de ordin casnic. Virtutea îl însoțea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
NO) a generat în timp o secvență distinctă (Hg P), din care au rezultat două genotipuri ce și-au pus amprenta decisiv asupra istoriei umanității. Primul (Hg Q) s-a deplasat spre nordul Asiei, unde a participat la sinteza popoarelor turco mongole, iar un trib restrâns s-a aventurat peste strâmtoarea Bering, unde s-a amestecat cu grupul anterior (Hg C) și a format populația amerindiană 101. Cel de-al doilea (Hg R) are legat de numele său destinul apariției populațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o parte dintre invadatori. Astfel, asimilarea unora dintre triburile belicoase s-a datorat și necesității lor de a se adapta la un mod de viață superior pe care l-am dezvoltat de-a lungul veacurilor. Este cazul aparte al hoardelor turco mongole care, obligate, de regulă, de schimbările climatice abrupte, migrau în diverse direcții pe supercontinentul eurasiatic. Vreme îndelungată, aceste triburi au învățat să supraviețuiască în cadrul natural ostil caracteristic Asiei Centrale. Rezistența lor s-a datorat dezvoltării, în pofida condițiilor vitrege, a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care să asigure continuarea propriului sistem bazat pe păstorit. Nu întâmplător, unele triburi s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fost decât o consecință firească a necesității unei comunități de a se adapta la un sistem social cultural și economic mult mai evoluat al altui grup uman. În acest fel, și-au pierdut urma puternice triburi războinice de obârșie turco tătară. Ironia este că se revendicau, cu mai mult sau mai puțin temei, ca demni urmași ai lui Genghis Han, care năzuia să transforme întreaga lume într-o stepă. Au dispărut, însă, în amestecul cu masa autohtonă pașnică, dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau mai puțin modelată sub impactul migrațiilor care s-au petrecut în spațiul românesc. La începutul epocii medievale, a existat un aport lingvistic slav, maghiar și turanic (peceneg, cuman), urmare a luării sub stăpânire, de către năvălitori, a pământurilor noastre. Factorul turco grec și-a exercitat influența, odată cu extinderea în zonă a letargicului regim otomano fanariot. A urmat, în perioada modernă și chiar contemporană, împrumutul masiv, dar benevol de neologisme franțuzești, asistând, de câteva decenii, la înlocuirea lor cu englezisme. Așadar, schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
modernizarea vocabularului. A fost realizat un import masiv de neologisme din franceză care a accentuat caracterul latin al limbii române. Au fost împrumutați termeni de specialitate în domeniul politico administrativ, militar și tehnico științific, care au înlocuit cuvintele din slavă, turcă și greacă, preluate sub ocupație turco fanariotă ori sub influența popoarelor slave din vecinătate. Ponderea însemnată și varietatea domeniilor în care s-a impus fac ca adstratul francez să fie aproape imposibil de dezlocuit, în pofida, tendinței actuale de anglicizare sau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
import masiv de neologisme din franceză care a accentuat caracterul latin al limbii române. Au fost împrumutați termeni de specialitate în domeniul politico administrativ, militar și tehnico științific, care au înlocuit cuvintele din slavă, turcă și greacă, preluate sub ocupație turco fanariotă ori sub influența popoarelor slave din vecinătate. Ponderea însemnată și varietatea domeniilor în care s-a impus fac ca adstratul francez să fie aproape imposibil de dezlocuit, în pofida, tendinței actuale de anglicizare sau, mai precis, americanizare. e. Limitele influenței
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ținuturile noastre, indiferent dacă a fost vorba de invazii pașnice sau violente. Cu toții au fost asimilați lingvistic de masa autohtonă. În al doilea caz, se vede cu ușurință că nu putem pune pe același plan influența latinei cu cea a turcei, deși ambele au fost limbi oficiale în cadrul unor imperii. Latina a modelat decisiv limba română și, implicit, conștiința poporului nostru, sub forța puterii civilizaționale pe care o reprezenta. Turca a avut doar statut de adstrat, vehiculând, la rândul ei, cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu putem pune pe același plan influența latinei cu cea a turcei, deși ambele au fost limbi oficiale în cadrul unor imperii. Latina a modelat decisiv limba română și, implicit, conștiința poporului nostru, sub forța puterii civilizaționale pe care o reprezenta. Turca a avut doar statut de adstrat, vehiculând, la rândul ei, cuvinte importate din limbi mai cizelate din Orient. Cam toate cuvintele împrumutate atunci pe filieră turcă, referindu-se la civilizație și rafinamentul pe care îl implica, provin din vocabularul persano
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
manifestat până în Antichitate). Ne raportăm la un fond lingvistic comun care a supraviețuit, sub o anumită formă, până acum. În cazul limbilor vorbite astăzi în Balcani, se remarcă o sumedenie de similarități sintactice, morfologice, idiomatic între română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar de o unitate lingvistică balcanică. În pofida acestor similitudini, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
panonic). În pofida multitudinii de fonetisme, limba română a fost unitară, deoarece latina s-a impus peste dialecte ale aceluiași grup, respectiv complexul daco neolitic. Pe acest fond, avea să se constate caracterul nedialectal al limbii noastre. Năvălirile migratoare (slave, germanice, turco mongole și fino ugrice) au produs un impact punctual asupra evoluției limbii române. Invaziile au reușit să diversifice fondul de cuvinte, fără a produce modificări asupra structurii gramaticale. Păstrarea unității limbii române a fost esențială pentru supraviețuirea neamului nostru. Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
surplusul necesar. Totodată, pentru a domina relieful stepelor unde s-au născut și copilărit, populațiile din zona Mării Caspice și a Asiei Centrale au inventat care pentru a străbate întinderile fără de sfârșit. Cu ajutorul acestor vehicule, războinicii indo europeni și, apoi, turco mongoli s-au deplasat rapid. Au dobândit cu ușurință, pe fondul migrațiilor, o supremație a expansiunii teritoriale pe cuprinsul Eurasiei. Aceste populații și-au măsurat puterile nu doar cu natura, ariditate excesivă și continentalism accentuat, ci mai ales cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la curtea sultanului 143. Să reflectăm la faptul că nedreptatea ce ne-a fost făcută, și de pe urma căreia suferim și acum, a fost, oarecum, consecința și pe măsura persistenței în supușenia noastră, în care am ținut, să excelăm pe timpul ocupației turco fanariote. Poate că ar trebui să privim prin lunetă și în proximitatea timpurilor actuale spre acest tip de politică. Să ne uităm la renunțările teritoriale făcute cu foarte mare lejeritate în ultimul război mondial. Fără a trage niciun glonț în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Criticile respective, formulate pe un ton oripilat, nu sunt în niciun caz constructive și nu propun ca soluție decât aproprierea fără discernământ a sistemului occidental. Mimetismul exagerat conduce, prin ricoșeu, la exacerbarea unor atavisme care țin inclusiv de regimurile absolutiste (turco fanariot și comunist). Ar trebui să se înțeleagă că tradițiile autentice sunt compatibile cu valorile occidentale. b. Ceasul globalizării Lumea se îndreaptă cu pași repezi spre globalizare pe care trebuie să o privim ca un proces normal al evoluției umane
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]