5,306 matches
-
superioare, suveranitate absolută. Sunt sensurile cuprinse în imaginea coroanei. În stema Regatului Român, Acvila României poartă pe cap Coroana de Oțel, însemnul Independenței și al Suveranității depline a României, cucerite în timpul domniei Regelui Carol I. Turnată din țeava unui tun turcesc, capturat în Războiul din 1877, Coroana este simbolul Independenței obținute prin luptă. Crucea de deasupra coroanei este crucea decorației „Trecerea Dunării”. Bine că ne-am trezit! Abia aștept să văd adevărata stemă și pe steagul României! Să nu mai fluturăm
Stema României cu Acvila de aur încoronată reprezintă independența, suveranitatea și legătura țării cu Dumnezeu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103594_a_104886]
-
românilor, sfârtecați, smulși, rupți, deznaționalizați și rusificați a fost și este privat de sfânta unitate și libertate geo-politică-spirituală, împlinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde vă duceți, vă duceți ca prieteni și rămâneți ca stăpâni. Trădarea turcească de la 1812, privind vânzarea, răpirea Basarabiei este continuată incredibil la 1877, de trădarea imperială rusească. Lumea politică românească nutrea speranța la 1877, când s-au întețit ostilitățile ruso-turce, că prin ajutorul acordat Rusiei vom reface trupul țării prin revenirea Basaraabiei
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul pe mine și mi-am recuperat forfacul. Timpul înainta și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
PERCEPȚII MARINE Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Parfumul scump al pielii tale când tu,iubito,ieși din mare, Miros de alge și de pește,vântul uscat încins de soare, Cafea turcească la nisip,miros de bere și “grătare”, De bar,de disco,de femeie,de aer îmbibat de sare. Un cer senin și plin de stele,mirific răsărit de soare, O plajă goală,apoi plină,într-o lumină orbitoare, Seară sublimă
PERCEPŢII MARINE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1404215857.html [Corola-blog/BlogPost/347403_a_348732]
-
înviat”. Apoi mergeam spre centru și poposeam îndelung pe Strâmba, strada dinspre piață, cu magazinele evreilor, deschise și în acea zi, pentru că Paștele lor era la o dată diferită de al nostru. Metraje multicolore, covoare, perdele, parfumuri, săpunuri, mirodenii, dulciuri, halva turcească, marmeladă din felurite fructe, saci cu semințe, mezeluri, cărnuri și brânzeturi erau așezate în fața magazinelor, pe tarabe, în stradă, așteptându-și cumpărătorii, iar comercianții evrei lăudau marfa ori de câte ori trecea cineva pe lângă magazinul lor. Când vedeau copii evreii comercianți le strecurau
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1425572409.html [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
bisericesc, mărțișoare din lemn reprezentând crestături în lemn. Ne spune legenda mărțișorului așa cum este cunoscută la dumnealui în sat. Baba Dochia, o bătrână care mergea cu oile la munte, avea cu ea și furca de tors. A legat o para turcească la un fir de lână. Mărțișorul a fost inițial alcătuit dintr-un ban purtat la gât pe un șnur împletit din două fire, unul alb și unul negru, în timp firul negru a devenit albastru, fiind înlocuit ulterior de un
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
la prim-ministrul Ciorbea, iar ministrul Finanțelor, Ciumara, ne povestea că atunci când venea Thomson de la FMI spunea „Pe asta ați închis-o?", și punea direct degetul pe Petromidia. S-au încercat apoi diferite forme de privatizare, când a venit firma turcească Akmaya. Atunci a trebui să facem tărăboi ca să se anuleze contractul pentru că într-un an și jumătate nu aduseseră decât o barjă de țiței. Și s-a găsit o soluție de privatizare cu Rompetrol unde era Patriciu și alți doi
Un lider sindical acuză: Statul român pune în pericol locurile de muncă by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103965_a_105257]
-
unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe calul lui Soleiman. Turcul, văzând că va fi biruit, străpunge cu paloșul său pe Ruxanda, ca și cum ar fi zis: „Nici a
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
concentrare Pe data de 24 februarie 1942, la ora 9 dimineață, vasul Strumă a fost scufundat de un submarin sovietic (în carte se susține că de un submarin german, așa cum s-a crezut mult timp). Abia a doua zi, echipaje turcești de salvare au început să caute victimele, care evident că nu au rezistat o zi și o noapte în apă rece a mării, exceptând un singur supravie țuitor, numit în carte - Victor (în realitate singurul supravie țuitor s-a numit
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
1942 s a procla maț zi de doliu național. Comisarul a murit de moarte bună pe 19 septembrie 1969, nimeni nu l-a judecat pentru rolul lui nefast la această crimă. Michel Solomon nu menționează nimic despre Mefkure, un vas turcesc scufundat tot de un submarin sovietic pe data de 5 august 1945, în Bosfor. Transporta aprox. 300 de evrei din Polonia, Ungaria și România, cu destinația finală tot Palestina. De data aceasta, se poate presupune că acești nefericiți, migrau de
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
multe cuvinte, idei scurte care le vin în minte atunci când citesc proverbul. Fiecare grup va alege un elev care va prezenta ideile emise, iar ceilalți sunt solicitați să formuleze întrebări. Lista de proverbe - „Picătură cu picătură se face lac“ - proverb turcesc; - „Porcul nu se îngrașă în ajun“ - proverb românesc; - „Învățătura este o soție tot atât de frumoasă ca și jadul“ - proverb chinezesc; - „Trebuie să sufere cine vrea să știe și să învingă“ - proverb german; - „Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
și jadul“ - proverb chinezesc; - „Trebuie să sufere cine vrea să știe și să învingă“ - proverb german; - „Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci“ - proverb rusesc; - „Învățătura superficială aduce multe primejdii“ - proverb bengalez; - „Nu faci din cioară, privighetoare“ - proverb turcesc; - „Cu meșteșugul nu mori de foame“ - proverb românesc; - „Ai carte, ai parte“ - proverb românesc; - „Pomul când e mic se îndreptează“ - proverb românesc; - „Voința inimii dă aripi picioarelor“ - proverb românesc. Analiza activității - Când citești acest proverb, la ce te gândești? - Ce
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
nu mai apare menționat nicăieri și nici nu se știe care a fost soarta lui. Se presupune fie că a murit în luptă, fie că a fost luat în captivitate de către turci.În 1388/9, Mircea cel Bătrân învinge garnizoanele turcești lăsate de Marele Vizir în cetățile Dobrogei și astfel despotatul lui Dobrotici intră în componența Țării Românești pentru circa 32 de ani. Istoricul Sergiu Iosipescu are o altă părere. Acesta consideră că Ivanco și-a supus țara de bună voie
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
un moft al lui Crol I la 1913, ci o recuperare istorică a unui vechi teritoriu românesc ce făcea parte din voievodatul lui Ivancu, care s-a supus vasal lui Mircea să scape de sultanul Murad I și de ocupația turcească. Ionuț Țene Referință Bibliografică: Țara Cărvubnei (Dobrogea de sud ) un voievodat românesc cu capitala la Balcic și Caliacra, în secolul al XIV-lea, studiu de Dr.IONUȚ ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
asta, în 1964, își începea cariera de antrenor la Știința Craiova. Cinci ani mai târziu, dupa ce a antrenat și naționala U-23, Teodorescu a plecat în Turcia, la Altay Izmir. De la echipa din Antalia trecuse la unul dintre marile cluburi turcești, Besiktas Istanbul și de la Besiktas la Mersin İdmanyurdu. După ce a plecat de la Mersin, Teodorescu a fost rechemat în România de către Securitate, dar a refuzat să se întoarcă. Cel mai probabil, decizia i-a schimbat viața. În România a fost condamnat
„Prea târziu”. Ted Dumitru a murit azi, după ce s-a prăbușit într-un mall din Africa de Sud by https://republica.ro/zprea-tarziu-ted-dumitru-a-murit-azi-dupa-ce-s-a-prabusit-intr-un-mall-din-africa-de-sud [Corola-blog/BlogPost/338064_a_339393]
-
Dramă în lumea invizibilă: „Gigi-Amorosu' arată a fi în pragul unui atac de apoplexie. Goli paharul cu coniac, isi turnă din nou, și continuă: - Mi-au dispărut toți banii...! 65.000 Euroi, plus un kilogram juma' de aur în bijuterii turcești de 14k. Jean-Capabilul îl privi cu compasiune. Până și el fu zguduit de marimea sumei de bani și-a cantității de aur: - Si crezi că am vreun amestec în rahatul asta? - Rodica D.D.T. a disparut!!! Le-am bătut pe pațachinele
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_romanul_natura_moarta_cu_servaj_de_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
a acoperișului, cărămida de aceeași culoare a bordurilor de pe pereți creează o impresie de frumusețe a unei vieți mângâietoare. Curtea bisericii bine structurată conține elemente specifice mai multor epoci, mai multor civilizații și regnuri: flori, arbori și arbuști, o cișmea turcească din care curge un firicel de apă, o coloană grecească, schelete de care, statui, un aghiasmatar în care apa sfințită este ținută într-o amforă mare de lut de culoare roșie, așezată într-o construcție circulară, cu coloane de culoare
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
ale palatului, sălile de arme, sala de muzică, sala florentină, denumită și marele salon, sala maură, sala de teatru. La etajul unu al Castelului au putut vizita sala de concerte, sala de consilii, apartamentul imperial, cabinetul de lucru, sufrageria, salonul turcesc, dormitorul regal. La fiecare încăpere ghidul aducea completări față de ceea ce vedeau și știau ei. S-au simțit foarte bine și chiar s-au felicitat că au vizitat Castelul Peleș. După masa de seară și-au luat rămas bun. Gicu i-
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_x_vasilica_ilie_1358623712.html [Corola-blog/BlogPost/342404_a_343733]
-
și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
să-l ajute Dumnezeu! După câteva zile, când viscolul se potolise, vreme nefirească pentru acea dată, și țurțurii de pe la streșini începuseră să curgă, ofițerul Alexandru D. Macedonski a fost ridicat de la gradul de maior la cel de general de către stăpânirea turcească, ce se instalase după abdicarea lui Barbu Știrbei. „Era perioada când mișcarea de emancipare a românilor sincrona cu procesul de dezvoltare istorică a țărilor europene, înregistr d după 1821 un salt calitativ. Se nasc programe de luptă proprii, influențate de
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]