564 matches
-
III, 307-320; Flămând, Intimitatea, 141-176; Zaharia Sângeorzan, „Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 186-195; Valeriu Cristea, „Neînserata iubire”, CC, 1990, 2; Sorin Dumitrescu, Daniel al crucii, CNT, 1990, 35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea, poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 186-195; Valeriu Cristea, „Neînserata iubire”, CC, 1990, 2; Sorin Dumitrescu, Daniel al crucii, CNT, 1990, 35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea, poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5, 16, 17; Marian Victor Buciu, Daniel Turcea. Întoarcere și revelație, CNT, 2002, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 612-615; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 302-308. R. D.
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5, 16, 17; Marian Victor Buciu, Daniel Turcea. Întoarcere și revelație, CNT, 2002, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 612-615; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 302-308. R. D.
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
lector la Editura Cartea Românească (1970-1971). Publică mai multe traduceri din limba franceză (două romane de Alain Robbe-Grillet, între altele). Se constituie „grupul oniric”, în care lui Dimov și lui Ț. li se alătură, treptat, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Iulian Neacșu, Emil Brumaru, Virgil Tănase, Sorin Titel. Ț. proclamă, explică și susține, prin scurte, dar pregnante articole teoretice, estetica noului curent literar, „onirismul estetic” sau „structural”, care, prin sensul antirealist, irită autoritățile și factorii de îndrumare a
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1966-1970, estetica într-o serie de articole intitulate În căutarea unei definiții și apărute în „Luceafărul”, în alte comentarii sau mici eseuri în reviste culturale, la masa rotundă publicată de „Amfiteatru” în noiembrie 1968, unde dialoghează cu Leonid Dimov, Daniel Turcea și Laurențiu Ulici. Onirismul estetic, explica el, recurge la vis altfel decât au făcut-o romanticii și suprarealiștii. Pentru scriitorul oniric visul nu înseamnă un simplu rezervor de imagini. Nu incoerența libertară e preluată de la vis, ci anumite legi sau
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un stârv, ingenioasă replică la piesa omonimă a „domnului” Charles Baudelaire, căruia poemul îi și este dedicat. „Stârvul” descris e al unei gutui, prilej pentru poet de a zugrăvi livada: „Livada cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu supurare suptă de musca-odaliscă/ și mii de răni, rubine, se zugrăveau sub
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
un corp de armată și să stăvilească mișcarea, dar el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți boieri, a fost printre semnatarii unei scrisori către țarul Rusiei, cerând ajutor împotriva invaziei turcești care, în urma mișcării pandurilor, amenința țara. Aflând că țarul nu îi era favorabil lui Tudor Vladimirescu, se refugiază la Brașov. Aici, în 1821, alături de Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu și Dinicu Golescu, el contribuie la înființarea unei societăți care, pe lângă țeluri
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii Dacice, la clima caldă a transgresiunii în curs (transgresiunea Valahă), explică înlocuirea pădurii de conifere cu o pădure de foioase, iar numele turcesc actual Caraorman - Pădure Neagră - dacă nu este o traducere exactă a numelui antic, caracterizează totuși corect aspectul întunecat al unei păduri de conifere. Pe acest grind, arheologii au cercetat tumuli din antichitate cu morminte de incinerare 18. Cea mai veche
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
redactor la „Luceafărul” (1984-1989) și din 1992 până în 1996 ca expert guvernamental la Departamentul informații publice. Debutează în „Gazeta literară” (1964) cu schița Limpede ca bună ziua. A făcut parte din „grupul oniric”, alături de Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Dumitru Dinulescu, Vintilă Ivănceanu ș.a. Colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a., folosind uneori pseudonimele Gelu Ruscanu, Ion Nica, Andrei Pietraru. A frecventat cenaclurile Junimea și „N. Labiș”, iar în 1984 a fost distins
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
case Întărite, masive, din piatră, adevărate fortărețe; cele boierești din Gjirokastra (nume albanez, Argirokastron pentru greci) sunt printre cele mai frumoase (Stahl, 1980b). O dată semnalată existența acestei prime categorii care privește toate categoriile sociale, trebuie adăugate culele locuite de bei turci sau de boieri români. Uneori, nobilii veniți din Occident și instalați În insule grecești locuiesc, de asemenea, În astfel de case-turn. Categoriile sociale cele mai Înstărite au ales acest mod de locuire pentru a se apăra de jafuri, mai ales
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
luni suplimentul e interzis. Leonid Dimov, „stâlpul grupului”, și Dumitru Țepeneag își văd, în schimb, editate primele volume: Versuri și, respectiv, Exerciții. Grupul crește prin ralierea altor tineri poeți și prozatori, printre care Sorin Titel, Virgil Tănase, Emil Brumaru, Daniel Turcea, Florin Gabrea. Profitând de o ușoară relaxare a cenzurii după invadarea Cehoslovaciei, din 1968 componenții lui se manifestă tot mai curajos, chiar agresiv, își expun vederile fără eufemisme în ședințele Uniunii Scriitorilor, pe cât posibil și în publicații. La un moment
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
fost adunate de Corin Braga în volumul Momentul oniric (1997), fiind astfel repuse în circulație, spre edificarea celor interesați de un episod multă vreme ocultat al istoriei literaturii române postbelice. Revista „Amfiteatru” organizează o masă rotundă cu Leonid Dimov, Daniel Turcea, Laurențiu Ulici și Dumitru Țepeneag, iar ca moderator din partea redacției Paul Cornel Chitic, ale cărei discuții, publicate, constituie manifestul indirect al grupului. O. tinde să devină (după opinia inițiatorilor și a simpatizanților chiar devine) un curent literar, și anume unul
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii literari este că P. este un autor religios, fiind alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea e imaginată frapant, în termeni foarte liberi față de prescripțiile ortodoxismului dogmatic: „La umbra norului de marmură / Numai acolo/ Cuvintele copilului/ Vor fi scrise / Cu litere de purpură : / Pe zidurile catedralelor vor fi
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
masă lungă și bogată, apărut în „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” coordonat de M. R. Paraschivescu. În aceeași epocă se constituie „grupul oniric”, în care lui Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag li se alătură treptat M., Vintilă Ivănceanu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Iulian Neacșu, Emil Brumaru, Virgil Tănase, Sorin Titel. Tentativa onirică irită oficialitatea și factorii de „îndrumare” a culturii. Simpla idee a existenței unui „grup” care funcționa în afara cadrelor instituționalizate era inacceptabilă pentru optica dirijistă a forurilor culturale oficiale
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
ale creației, pe când dintr-un unghi diacronic, el funcționează ca reper în istoria internă a expresivității literare. Aplicat poeziei românești, etalonul textual servește pentru evaluarea unor autori postbarbieni, de la Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Mircea Ivănescu la Daniel Turcea și Virgil Mazilescu sau la optzeciștii Mircea Cărtărescu, Elena Ștefoi, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. SCRIERI: Cumpănă, București, 1968; Critice, I-II, București, 1969-1971; Calea robilor, București, 1970; Eterica noapte, București, 1972; Văile vegherii, București, 1974; Ion Barbu comentat, București, 1975
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
jurnalul pictorului Costin Petrescu și din cel al scriitorului Radu Petrescu, iar „Restituiri” recuperează din arhiva radio texte de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. „Paralela 45” propune fragmente din textele lui Aleksandr Soljenițân, Ezra Pound, Radu Gyr, Ștefan Bănulescu, Daniel Turcea ș.a. Alte rubrici: „Posturi și imposturi” (susținută de Gheorghe Grigurcu), „Laborator” (publică scriitorii tineri), „Ad litteram”, „Capse”, „Para(n)teze”, „Revista revistelor”, „Raft”. Numere omagiale - dedicate independenței Republicii Moldova (7-8/1991), lui Vladimir Streinu (6-7/1992), lui Virgil Ierunca și Monicăi
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Constanța cuprindea ocoalele: Constanța, Mangalia, Hârșova, Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8 977 erau români, 10 444 erau turci, 6 854 bulgari, 3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)592. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 593. Tulcea era cel mai mare port dobrogean
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)698. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 699. Conform unei statistici realizată la 23 iulie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Se întind, se-ncolăcesc Pe plai dulce românesc. Ne învață ei pe noi Cum se țese la război. Ei ne-au pângărit cadâne Cu păr alb, cu trup de zâne, Vor mereu să le iubească Și pe noi să ne turcească. Toți ne dau astăzi târcoale, Ne-au lăsat fără furnale. Astăzi prin economie Este jaf și tâlhărie. Scoală din somn, Țepeș Doamne, C-a rămas plug fără coarne. Dă dușmanii toți afară Și fă liniște în țară.
Scoal?, ?epe? Doamne! by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83194_a_84519]
-
să-i incanteze descântecul, îl scriau cu litere de aur pe o eșarfă roșie, pe care o aduceau în fața ochilor deschiși ai jivinei, răpunând-o..." Capitolul III TĂCEREA DINTRE EI DURĂ TOATĂ vara. Nu ieșeau nicăieri. Filip stătea toată ziua turcește pe lada de lemn, atent la toate mișcările lui Carol și însemnând din timp în timp câte ceva într-un carnet gros cu coperte negre de carton. Câteodată își aprindea și fuma cu savoare o jumătate de țigară cu tutun fin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să-i incanteze descântecul, îl scriau cu litere de aur pe o eșarfă roșie, pe care o aduceau în fața ochilor deschiși ai jivinei, răpunând-o..." Capitolul III TĂCEREA DINTRE EI DURĂ TOATĂ vara. Nu ieșeau nicăieri. Filip stătea toată ziua turcește pe lada de lemn, atent la toate mișcările lui Carol și însemnând din timp în timp câte ceva într-un carnet gros cu coperte negre de carton. Câteodată își aprindea și fuma cu savoare o jumătate de țigară cu tutun fin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lecții cu "fetele" ― că avea trei ― și mă mulțumeam cu cîte-o privire dulce sau cu o scurtă strângere de mână pe sub caiete! Amărât peste fire de atitudinea mai mult decât turcească a lui Nea Costică (ce nume caraghios pentru tatăl unei iubite!) am lăsat "De bello Galilco" la o parte și m-am apucat să mâzgălesc maculatorul, caligrafiind numele verișoară-mi în toate felurile și-n toate pozițiile: rond, cursiv, batard
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]