5,540 matches
-
cin’ne adună cenușa-n potir? E Mielul ce vine, e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la Tatăl, Păstorul iar vine Să-și numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge și apă Și turma cea blândă cu foc o adapă. Și-adună iar turma pe-o gură de plai Iisus e Păstorul, Cuvântul Lui, rai. Acolo nu-s lacrimi, nici umbre, nici vânt Nici vise rebele, nici prunci lăcrimând. Nu-i ziuă, nici noapte
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la Tatăl, Păstorul iar vine Să-și numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge și apă Și turma cea blândă cu foc o adapă. Și-adună iar turma pe-o gură de plai Iisus e Păstorul, Cuvântul Lui, rai. Acolo nu-s lacrimi, nici umbre, nici vânt Nici vise rebele, nici prunci lăcrimând. Nu-i ziuă, nici noapte, nici zori, nici apus Lumină la toate e Insuși Iisus
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
Cuvântul Lui, rai. Acolo nu-s lacrimi, nici umbre, nici vânt Nici vise rebele, nici prunci lăcrimând. Nu-i ziuă, nici noapte, nici zori, nici apus Lumină la toate e Insuși Iisus. Lumină e Mielul de-a pururea viu Căci turma-i trecută de-acum de pustiu. Pe-altarul de jertfă e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Referință Bibliografică: MIORIȚA / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Mihalache
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea cuvintelor de origine latină și de substratul popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice limbii române�; O muzicalitate aparte este imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care îl acordă poetul neologismului: "geniu", "mit", "monolit", "demoni", "magic". Între dogmele comentariilor lingvistico-stilistice nu poate lipsi
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
prunc înfășat. Cel mai mare vas din această expoziție este o descoperire de excepție: pictat cu roșu în interior, are reprezentat în relief cuplul divin, Marea Zeiță și consortul ei... Pe lângă cultul fecundității, al fertilității, cucutenienii aveau un cult al turmelor. Creșteau bovine, ovine și porci și se pare că găteau bine și mâncau rafinat. Cultivau grâne, mazăre, măzăriche, orz. În ritualuri magico-religioase foloseau băuturi distilate. Aveau struguri, cireși, meri, zarzări. Circulau, căci am găsit topoare de cupru, material pe care
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
comunitari, pe care-i eliberează apoi în câmp. Aceștia produc pagube mari, mai mari decât vulpea, care mănâncă și hoituri. Pe de altă parte, câinii ciobanilor constituie și ei un pericol deloc de neglijat pentru vânat. Potrivit legii, pentru o turmă de oi de la câmpie se acceptă doar un câine, la deal - doi, iar la munte - trei. Or, în realitate, fiecare turmă are între cinci și zece câini, toți fără jujeu la gât și nevaccinați. Pentru a se combate câinii hoinari
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
de altă parte, câinii ciobanilor constituie și ei un pericol deloc de neglijat pentru vânat. Potrivit legii, pentru o turmă de oi de la câmpie se acceptă doar un câine, la deal - doi, iar la munte - trei. Or, în realitate, fiecare turmă are între cinci și zece câini, toți fără jujeu la gât și nevaccinați. Pentru a se combate câinii hoinari, se organizează vânători speciale. Este considerat hoinar orice câine aflat la o distanță mai mare de 200 de metri de stăpân
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
și cu cîte șiroaie aburinde de lapte a contribuit pentru ca viața, în general, și trenul, în particular, să-și urmeze cursul. Oaia neagră Într-o țară îndepărtată trăia, acum mulți ani, o Oaie neagră. A fost împușcată. După un veac, turma spășită i-a ridicat o statuie ecvestră, care dădea foarte bine în parc. Așa încît, de-atunci, de cîte ori apăreau oi negre, ele erau rapid trecute prin foc și sabie pentru ca viitoarele generații de oi comune și curente să
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
o durată de 29 de zile. Potrivit procurorilor, în seara de 25 martie 2010, inculpații Ivașcu Adrian și D.F. s-au deplasat în punctul "Pădurea de salcâmi", situat pe raza comunei Teslui, județului Dolj, pentru a fura niște oi din turma aflată în grija lui R.I., având în vedere că această turmă era amplasată într-o zonă izolată. După ce Ivașcu Adrian i-a aplicat ciobanului mai multe lovituri cu un ciomag în zona capului (lovituri ce i-au cauzat leziuni grave
"Mioriţa" în variantă contemporană. Uciderea unui cioban în urmă cu un an, elucidată de Poliţie şi SRI () [Corola-journal/Journalistic/26594_a_27919]
-
25 martie 2010, inculpații Ivașcu Adrian și D.F. s-au deplasat în punctul "Pădurea de salcâmi", situat pe raza comunei Teslui, județului Dolj, pentru a fura niște oi din turma aflată în grija lui R.I., având în vedere că această turmă era amplasată într-o zonă izolată. După ce Ivașcu Adrian i-a aplicat ciobanului mai multe lovituri cu un ciomag în zona capului (lovituri ce i-au cauzat leziuni grave ce au condus ulterior la decesul victimei), acesta, împreună cu inculpatul D.
"Mioriţa" în variantă contemporană. Uciderea unui cioban în urmă cu un an, elucidată de Poliţie şi SRI () [Corola-journal/Journalistic/26594_a_27919]
-
Piața Gemeni, str. Vasile Lascăr, str. Armând Călinescu și Calea Moșilor. Abonamentele eliberate pe linia 5 vor putea fi utilizate până la expirare și pe liniile 34 și 46 între str. Barbu Văcărescu și Bucur Obor, pe linia 21 între str. Turmelor și Piața Sf. Gheorghe, precum și pe liniile 16 și 36 pe str. Lizeanu și str. Reînvierii. Stația Piața Gemeni pentru liniile 79, 86, 133, 135, situată pe bd. Dacia, pe sensul spre Piața Română, se reamplasează, începând de joi, înainte de
Tramvaiele liniei 5 vor reveni pe traseul de bază, prin strada Tunari () [Corola-journal/Journalistic/26792_a_28117]
-
abătute" cu derivarea logică: "Transformă-n evantai a lumii clipă stearpă", (Băiatul cu chitara, p. 6); "apașii năuci", ima ginați în "trenul cu circuit oval" de la gara din Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele de animale pierdute sub beton" peste care vine tăietura bruscă și dureroasă a civilizației: "Călătoresc cu ei până la mecanicul de tren. / Aici, stupoare! Omul lipsește / Fantoma de apași și-ar fi dorit o soră / Când acolo, un computer, august 2006
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
deosebită. În ajunul și în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, aceștia urcă la stânele montane pentru a face măsurătoarea laptelui la animalele pe care le dețin, iar în funcție de cantitatea de lapte vor primi și produsele toamna, la coborârea turmelor din munte. Sărbătoarea este marcată cu roșu în calendarele bisericești și marchează încheierea Postului celor doi apostoli. În această zi se mănâncă pește. Potrivit www.crestinortodox.ro, Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiti în aceeași zi deoarece amândoi s-
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
merită notat că ele nu se rezumă la sonetele lui Eminescu: întâlnim, pe lângă „povești și doine, ghicitori, eresuri” (p. 30) sau „n-or să vie iară” (p. 33), și alte irizări livrești, de la „sure văi de chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare a unei melancolii care nu mai are rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul” noului volum). Nu de lumea transilvană a satului se desparte
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
în niște scriitori ridicoli", a mai scris ea pe blogul personal. Ana-Maria Caia îi sfătuiește pe părinți să nu îi mai lase pe copii să scrie compuneri Așa că dragi părinți, vă rog, cu riscul de a vă izola copiii de turmă, ucideți din compunerile lor fiicele bătrânului an, razele blânde ale soarelui care se scurg pe pământ și-l readuc la viață, rodnicia toamnei și Ceahlăul literaturii. De fiecare dată când o asemenea grețoșenie e scrisă pe un caiet școlar, un
Fără Compunere. Un blogger vrea revoluție în școli by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22386_a_23711]
-
himeră printre/ șacali și hiene// d. după prima noapte de dragoste/ fratele/ îmi aruncă în aer/ depozitul de muniție// e. Don Quijote/ întârzie să se arate prin nămeți// f. sunt mut în limba mea/ natală// g. alt Petre Eremitul/ își mână turma spre Alep// h. clopot/ pe care nu îl trage nimeni” (pp. 36-37). Foarte simplu spus: Lucian Vasiliu a căzut victimă criticii literare „de poezie”, gata să exulte în fața discursului filozoficoid și să gloseze în termeni și ei filozoficoizi pe marginea
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o bogată cinegetică de invidiat i-a determinat pe oameni să practice vânătoarea ca ocupație auxiliară. Vânătorii orăștieni trăiau într-o lume fantastică. De ce fantastică? Fiindcă ei nu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de aici nu se sulemenește, nu se fardează căci, zice ea: „M-o băiat măicuța
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
necroit / Necroit-nesăbăit?42 / - Săbăi mari l-au săbăit / Săbăi mici l-or împistrit“.43 Mai prețios este însă textul cules odată cu melodia din Certeju de Sus intitulat „Coborât-a, coborât“. Povestea, pe scurt sună așa: păcurarii se hotărăsc să vândă turma: „Oi bătrâne - grecilor / Mioarele - sârbilor / Și berbecii - turcilor“. Oaia cea bătrână îi roagă să nu le ducă la târg că îi va răsplăti: „La Ispasu-n drub44 de caș / La Sânt Petru-un noatin negru / La Rusale-o lână mare“. Apoi
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Gelu, când vipera umflată se dorea aici stăpână, când inima Transilvaniei era în suferință, Iustin Ilieșiu scria: „Satul meu din munții Rodnei / A căzut în grea robie //...// Satul meu din munții Rodnei / A rămas în altă țară... / Stau bisericile-nchise, turma-i fără de păstori, / Clopotele nu mai cântă, / Nu mai sunt în straturi flori.” Cu înverșunarea dorului nostru, românesc, aici, unde sunt „codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase”, cum cânta acest pământ Octavian Goga, dar „și-atâta jale-n
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
să fie lichidat în termenele date de către Ocolul silvic, atunci când i-a fost încredințat. O trecere pe la stâna fratelui său, aflată în drumul străbătut de atâtea ori, îi aduce vestea că ursul tocmai furase în acea noapte două oi din turmă. Zile grele pentru oieri în acel an, îmi mărturisește cu tristețe nea Lae, ursul mâncase în acea vară 30 de oi de la stânile sătenilor. Fratele lui nu avea decât 63 de oi, însă cele două furate de urs însemnau destul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
cândva... În atâtea rânduri erai Făt-Frumos biruind balauri, punându-ți semeț pe-ncinsele gânduri cununi de lauri. Undeva, cândva... Cum să se întoarcă pașii-ți obosiți pe vechile urme, când haite de lupi vor să crezi că parcă seamănă-a turme? Undeva, cândva... Ce tulbure ceață a învăluit vremurile-acele azi când pregătești într-un rest de viață drumul spre stele... Întoarcerea fiului risipitor Fiu risipitor te întorci din bezne cu veșmântul rupt și pătat de sânge. Urmele de lanț se mai
UNDEVA, CÂNDVA... ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381780_a_383109]
-
clipă de meditație spre a ne pune întrebarea „Încotro?” și „Pentru ce?” Dacă ne-am îngădui acest lux, pentru că în condițiile lumii de azi chiar este un lux, cu siguranță am fi catalogați dereglați, dacă nu chiar nebuni. Spiritul de turmă este atât de bine înrădăcinat, încât cel ce nu ține pasul sau, mai rău, îndrăznește să se abată din drum, este anormal, atipic. A ieșit din tipar, musai să fie corectat după calapodul unei lumi care habar nu are „Încotro
UN NOU ÎNCEPUT de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381805_a_383134]