361 matches
-
de taină! El zâmbește încercând probabil să reconstituie în minte pânza de 1,14 pe 2,21 pictată acum câțiva ani, oare câți?! Știi, mă întorc eu spre Theo, te-am urmărit atunci în biserică când, când? Am intrat pe ușița cea mică din altar, nu m-ai observat, tu pictai, am stat toată ziua acolo ascuns și m-am uitat la tine, abia terminasem cu o zi înainte Cina cea de taină din altar, dar ceea ce făceai tu atunci era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în râpe, risipit ca roua-n soare, lăsând pruncul curat, lămurat, cum mă-sa l-o făcut, și aminul cuvenit, în veci, amin, nu-și face cruce baba Zamfira, o fi făcut cu bățul pe vatră?! posibil, văd însă că ușița la sobă e întredeschisă și se-apleacă bătrâna să pună un lemn pe foc și eu voi accepta fără voie ceea ce știam de la bun început, 7 decembrie, prin sat umblă vestea că încep deja pregătirile cetei de colindători, se adună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ridica din pat pentru a deschide era atât de puțin probabil, încât era amuzant. Altă bătaie. Nu o deranja câtuși de puțin. Nu era nici o șansă să răspundă. Afară se auzeau voci. Altă bătaie - mai mult cu pumnul. Apoi zgomotul ușiței de la cutia de scrisori. —Lisa? întrebă o voce. Ea abia dacă o auzi. —Lisa, strigă vocea din nou. Nu era nici o problemă în a o ignora. —Lisaaa! strigă vocea. Și-a dat seama că o recunoaște. Era Beck. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
depozitar fidel al hotărârilor politice imperiale, ale preferințelor și interdicțiilor, își petrecuse viața și-și distrusese ochii, zi de zi, în penumbra aceea; pesemne că acum era aproape orb, pentru că se mișca ager de-a lungul firidelor, deschidea fără ezitare ușițele și apoi, cu o mână diafană și nesigură, pipăia și lua opera căutată fără să-i citească titlul. Întreaga bibliotecă - vechile volumina, sulurile, și modernele codice, strămoșii cărților actuale - trăia, grandioasă, ordonată, în mintea lui. Nu consulta niciodată acele indices
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
captiv într-un mediu care seamănă cu Iadul, înconjurat de flăcări ce se apropie inevitabil de el, singura cale de scăpare fiind o ușă mică, în fața căreia se află un perete de foc. Numai că, bineînțeles, e posibil ca nici ușița să nu fie calea de scăpare. Poate e doar o iluzie. Trebuie să vă previn, onorată audiență, că ultima tentativă de a pune în aplicare acest număr s-a sfârșit cu o tragedie. Știu asta pentru că am fost de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
masă. Mă întorc cât pot de repede. Cafetiera este pregătită. În partea de jos a biletului era urma de ruj a unui sărut. Am sărutat sărutul acela. M-am dus în bucătărie și am aprins focul sub cafetieră. Am deschis ușița de la dulap și am privit cât de ordonat așezase lucrurile în interior, farfuriile una într-alta, paharele mici, cele mai mari, pachetul de zahăr și cel de făină închise cu un cârlig din lemn pentru rufe. Ascuns în spatele ușii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
peste ea, m-am dat jos din pat și am ieșit din cameră. Am avut grijă să închid ușa înainte să aprind lumina de pe hol. Mirosul de lenjerie curată mă îmbătă. Numerele se așezară la locul lor cu un clic. Ușița se deschise. Am scos pașaportul și am verificat data expirării. O știam pe de rost, dar îmi plăcea să o văd negru pe alb. Nu ajunsesem unde ajunsesem pentru că eram neglijent. L-am pus la loc în seif și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
după ceva timp, dar asta nu mă oprea să mă duc în fiecare zi la oficiul poștal din orașul vecin ca să mă uit dacă a venit vreo scrisoare. În fiecare după-amiază mă opream în drum spre casă, scoteam cheia, deschideam ușița de sticlă cu numărul scris pe ea și mă uitam înăuntru. Seară după seară, mă uitam într-o celulă mică și goală. Așa a trecut o săptămână, apoi două, trei. În ziua în care trebuia să plătesc chiria pentru luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
scris pe ea și mă uitam înăuntru. Seară după seară, mă uitam într-o celulă mică și goală. Așa a trecut o săptămână, apoi două, trei. În ziua în care trebuia să plătesc chiria pentru luna următoare, am deschis larg ușița de sticlă și m-am uitat înăuntru. Un plic se sprijinea de unul dintre pereții laterali. L-am scos. Plicul era greu și gros. M-am uitat la adresă. Dl Peter van Pels stătea scris deasupra numărului de la cutia poștală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
clipa asta că nu avea dreptate, Îl Împinse pe Ted deoparte cu mișcări agitate și se apucă să-l ajute, fără să fie rugat: trase afară din mașină o grămadă de cuțite, furculițe și linguri și alergă prin bucătărie, deschizând ușițe și sertare, uitând să le Închidă la loc, căutând un loc În care să-și poată depune prada În siguranță, neîntrerupându-și nici o clipă măcar prelegerea despre diferența dintre Vietnam și Gaza și dintre sindromul Nixon și sindromul Șamir. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În aceeași barcă, așa spusese colonistul frumușel, și, spre surprinderea sa, Fima Își dădu seama că Într-un fel avea dreptate. 11 Până la ultimul felinar După ce pregăti rufele pentru spălătorie, Fima intră În bucătărie ca să arunce mucurile țigărilor Annettei. Deschizând ușița dulăpiorului de sub chiuvetă, văzu gândacul, pe Troțki, zăcând cu burta-n sus, mort, lângă găleata din care gunoiul se revărsa. Ce Îi provocase moartea? Nu se zărea nici un semn de violență. Fără Îndoială că În bucătăria mea nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
oameni pe stradă care spuneau rușine și rîdeau. Vecinii, În schimb, nu mai rîdeau. S-au apucat să-mi deschidă zilnic cu șurubelnița cap cruce cutia de scrisori, strîmbîndu-se iritați cînd vedeau că nu primisem nici un plic. Mi-au Îndoit ușița de la cutie, acum nu mai era necesar s-o forțeze, spînzura În balamale, ceea ce i-a enervat și mai tare. Au Început să-mi dea telefoane obscene. Să-mi sune la ușă și să fugă, apoi au furat soneria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai să se împiedice în cămășuțele lor lungi de noapte și să se dea de-a berbeleacul, până în holul mare, unde tatăl lor stătea acum pe burtă pe covor, citind dintr-o carte la lumina focului din soba a cărei ușiță o deschisese larg, iar ei s-au aruncat pur și simplu în dreapta și în stânga lui, tot pe burtă, cu mâinile sub bărbie, abia atunci reușind să-și alunge spaima, deși încă le mai clănțăneau dinții și prin zgomotul dințișorilor izbiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ușița din perete Nu s-au sfârșit dar au trecut în goană acei ani frumoși și fermecați când doi copii se bucurau în tihnă seara de pita neagră cu untură, cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal. Ei ascultau
U?i?a din perete by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83904_a_85229]
-
neagră cu untură, cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal. Ei ascultau glasuri suave ce-ntr-una își șopteau alene și-așa s-au trezit brusc la viață în camera cu teracota verde... deodată au simțit și gerul iar prin ușița fermecată descoperită de copii în zidul gros de cărămidă, căldura năvălea în valuri. Afară era frig și-întunecat și-în casă nu mai ardea focul. Era mult jar mocnind în teracotă căruia nu-i venise tăcut sorocul să-l stingă
U?i?a din perete by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83904_a_85229]
-
a ținut-o și Neil Armstrong! Rocile de pe Lună au fost o bombă, iar când călătoriile În spațiu și-au pierdut atracția, pietrele s-au transformat În piatră ponce pentru pielea aspră a doamnelor din aristocratul oraș Worksop. A urmat ușița pentru pisici care nu lasă pisicile să intre cu prada În casă: o idee bună, numai că pisicile se tot prindeau În mecanismul cu arc. Uneori invențiile tatei fuseseră deja inventate, cum au fost ochelarii pentru acoperit ochii În timpul somnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de bărbat: — Cred că putem avea Încredere, Carol, că doamna Reddy, cu vasta sa experiență În administrarea fondurilor etice, este la curent cu practicile angajatorilor irlandezi. Sunt brusc invadată de recunoștință, echivalentul unei guri amețitoare de oxigen. Jack a deschis ușița de urgență și eu m-am strecurat afară. Dau din cap aprobând cu entuziasm. — După cum a spus domnul Abelhammer, avem o echipă care se ocupă cu monitorizarea politicilor angajatorilor. Ca o notă personală, aș dori să adaug că sprijin din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu fesul pe cap, înfofolită în jacheta ei albă, strânsă cu un cordon la brâu. „Legat de?“ „Legat de întâlnirea de diseară. Mă rog, mai degrabă prin ricoșeu. E vorba de tabloul lui Luchian.“ „Ce-i cu el? Are vreo ușiță secretă, care se deschide printre garoafe și ne scoate-n Patagonia?“ „Pe-aproape. E un lucru pe care l-am observat când am făcut poza la muzeu. Tu ai mirosit tabloul?“ „Nu. De obicei, când sunt târât la expoziții, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mingea „Artex“ în pungă. Acțiunea avea un aer filantropic, inutil, patronat de Facultatea de Filologie. Sala își păstrase însă farmecul, prin așezare și geometria interioară: autoritățile o trântiseră la ultimul etaj, chiar sub acoperiș, iar de intrat, intrai printr-o ușiță minusculă, care se deschidea într-un fel de depozit. Ușa fusese plasată intenționat, la un capăt al sălii, lipită de perete: nu vedeai, dar erai imediat văzut. Holul de etaj se scufunda în beznă, așa că apăreai în cadru spășit, fantomatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
paginile se-aliniau albe, lipite, recunoscătoare. Până și mirosul de cerneală plutea curat și proaspăt. Cu timpul, încropise o bibliotecă impresionantă - o spun aproape ca o femeie, cu admirație și invidie. Un fel de submarin de beton, cu sute de ușițe și compartimente. Și-l construise singur, săpând spații paralelipipedice în pereții ultimei camere, până o transformase în depozit. Apoi umpluse spațiile cu cărți, din podea până-n tavan: câteva mii de volume înfundate în firide și nișe, pe etajere din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
noptiere, un aspirator și-un aparat de gimnastică. Noptierele cădeau drept, în unghiuri simple și ascuțite, cu aspect minimalist. Vechile noptiere ale bunicului Vitalian, rotunde, cu furnirul de cireș negru plesnit, fuseseră aruncate pe trotuar. Bufetul cu vitrină și trei ușițe cu cheie, care se deschideau în sus, ca aripile unui Lamborghini Espada, la fel. Acolo dormeau vesela de porțelan și tacâmurile nemțești de argint, verzui, cu arome de fier și mentă. Plonjase de la etaj și cufărul striat, cu capac din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încă urmele de sfinți. Caloriferele arătau ca un osuar. Dacă vroiai să sari pe geam, nimereai în scări metalice sau în trape întredeschise, care te aruncau la nivelele inferioare. Holurile patinau în ciment, ca ale noastre, și se terminau în ușițe joase și dosnice. Peste toate guverna o femeie înaltă, brunetă, îmbrăcată de sus până jos în negru, căreia studenții îi ziceau Komissăreasa. N-am amintit însă de celelalte găuri negre ale facultății noastre: podul care nu există, deși toată lumea vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înghionteau câțiva malaci cu mutre patibulare: un soi de milițieni aduși la zi, fără chipiu, dar cu pantofi cu găurele. Grupul forfotea lângă o dubă parcată pe faleză, în Constanța. Mașina părea scoasă din anii ’80: un Aro 144, cu ușiță rabatabilă și plasă de sârmă în dreptul geamului interior. Nu era nevoie să te străduiești prea tare: valurile și digul de stabilopozi îți indicau adresa. Dacă mai aveai vreun dubiu, sticleau luminile de-oțel ale Năvodarilor în stânga. Șeful milițienilor purta sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la tubulatura noptierelor și-a dulapului. Ia să vedem și-n baie.“ Și-a aranjat paltonul sport pe umeraș în dulap, a încercat etajera cu degetul (nici un fir de praf), după care a apăsat comutatorul și-a băgat capul pe ușiță. Mi-o și imaginam analizând mediul, apoi combinând cremele ei minune, din zeci de cutiuțe aliniate sub oglindă. „Gresie, faianță în două culori, cu brâu la mijloc, nichel și crom în rest. E-n regulă.“ „Parcă ai fi un expert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în Praga; Ceaușescu, urale din piepturile a 100 000 de demonstranți pentru pace și câteva zeci de mii de noi membri de Partid, păcăliți de discursul antisovietic. În plus, caleașca Reginei Angliei și limuzina președintelui Nixon își deschiseseră aproape simultan ușițele pentru titanul din Scornicești. Harta mișcătoare a informației nu spunea cine deținea acum controlul în Mittel-Europa; cu-atât mai puțin în Balcania de Sud. Fusese mutată de pe hârtie pe calculator și din calculator în mintea cuiva, unde putea fi ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]