432 matches
-
pace - a răspuns Costache de lângă hornoaică. Ei, dacă te-ai adunat, fă bine și chicură ceva udătură în ulcica asta uscată ca toaca. Râzând, Costache și-a făcut datoria pe deplin și nu numai față de Pâcu. Toți au gustat din ulcele în tăcere, semn că așteptau ca Pâcu să-și reia povestea. Acesta nu a mai lungit descântarea ulcelei cu vin, ci a început să vorbească: Într-o seară, printre mușteriii crâșmei, așezat la o măsuță mai retrasă, își vedea de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ulcica asta uscată ca toaca. Râzând, Costache și-a făcut datoria pe deplin și nu numai față de Pâcu. Toți au gustat din ulcele în tăcere, semn că așteptau ca Pâcu să-și reia povestea. Acesta nu a mai lungit descântarea ulcelei cu vin, ci a început să vorbească: Într-o seară, printre mușteriii crâșmei, așezat la o măsuță mai retrasă, își vedea de țoiul lui moș Vasile Căpitanu. Cu gândurile fugite aiurea, gusta din când în când din rachiu. Nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
văd, când eu sunt într-un colț de țară și ea în celălalt...Unde mai pui că pe ofițeri îi cam rânduiește și cine știe pe unde îi mai strălucesc ochii căpitanului sau maiurului, dacă n-o fi oale și ulcele, fiindcă era cam bătrâior... Ea a fi o babă în toată regula acuma. Atunci însă...” Cu aceste vorbe, Pâcu s-a oprit să și tragă sufletul și să guste din ulcica cu vin. Când a simțit că a scăpat de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
moș Dumitru a rupt tăcerea: Dacă doi moșnegi ca noi se bucură de cinstirea voastră, aista-i semn bun. Înseamnă că locul nostru a rămas pe mâini bune și suntem bucuroși de asta. În timpul acesta, Costache a umplut cu vin ulcelele cărăușilor. Aceștia, ca la comandă, le-au ridicat și au băut în tăcere... Peste această liniște a pornit să picure trilurile din fluier ale lui Pâcu... După un timp, acestea au contenit, iar moș Dumitru s-a ridicat și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lăutari. Dacă îți zăbovi oleacă, am să vă fac niște turte coapte pe plită și alături am să pun niște slănină afumată. Parcă ți-o ieșit un sfânt din gură - a apreciat Pâcu vorbele mătușii Catinca. Moș Dumitru a umplut ulcelele aduse de nevasta lui și, ridicând-o pe a lui, a grăit: De azi înainte, mă ai musafir în șir Catincă. Așa că bucură-te ca de-o casă aprinsă. Iar tu, Pâcule, nu uita să dai comandă de șarabană la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a doua oară după miezul nopții, eu sunt la poarta ta... Cu boulenii de lanț. Așa să faci, Pâcule! Până atunci, însă, să trăiești! Să trăiți și voi - a răspuns, ridicând ulcica cu vin. Au băut cu năduf până la fundul ulcelelor. Apoi au rămas fără vorbe. Fiecare cu gândurile lui. Mătușa Catinca trebăluia de zor, pregătind turtele. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la bărbați... Mai umple, Dumitre, ulcelele celea și nu mai stați ca la priveghi - a poruncit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ridicând ulcica cu vin. Au băut cu năduf până la fundul ulcelelor. Apoi au rămas fără vorbe. Fiecare cu gândurile lui. Mătușa Catinca trebăluia de zor, pregătind turtele. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la bărbați... Mai umple, Dumitre, ulcelele celea și nu mai stați ca la priveghi - a poruncit în felul ei mătușa Catinca. Moș Dumitru a mai turnat vin în ulcele, în timp ce pe masă au poposit turtele calde, alături de slănina tăiată potrivit... Nici de această dată însă cuvintele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de zor, pregătind turtele. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la bărbați... Mai umple, Dumitre, ulcelele celea și nu mai stați ca la priveghi - a poruncit în felul ei mătușa Catinca. Moș Dumitru a mai turnat vin în ulcele, în timp ce pe masă au poposit turtele calde, alături de slănina tăiată potrivit... Nici de această dată însă cuvintele nu și-au găsit cale... Mâncau și beau în silă parcă. Abia într-un târziu, Pâcu a început să vorbească: Să vezi, Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
învioreze atmosfera Costache. Fă bine și adu-ne o oală cu vin, că ne-o cam luat cu sete. Îndata mare! - a răspuns crâșmarul, dând fuga în zămnic după vin. Mitruță a măturat masa cu privirea și, văzând că lipsesc ulcelele pentru vin, a dat fuga la tejghea și s-a întors cu ele ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu vin în brațe. Cărăușii s-au așezat cuminți la locul lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine la niște gospodari ca noi. Cărăușii - ca niciodată - au întins mâinile fără prea mult chef și au luat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu spuneau nimic îmbietor... În cele din urmă, a băut vinul, așezând ulcica goală pe masă cu oarecare năduf... Același lucru l-a făcut Mitruță și - pe rând - și celilalți cărăuși. La semnul lui Hliboceanu, Costache a umplut din nou ulcelele cărăușilor și s-a retras strategic lângă hornoaică. Încet-încet, privirile cărăușilor au prins a se limpezi, limbile a se dezlega. Din când în când, se auzea câte o vorbă abia șoptită, aruncată de la unul la altul... Apoi era la mine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sălbatec, mustățile de un cot și sprâncenele cât streașina casei au început să bată în suriu, până ce au ajuns albe... Mai trăiește? - a întrebat un mușteriu, care ședea la o masă alăturată cu încă un tovarăș.. Apoi îi oale și ulcele de multă vreme. Eram eu flăcăiandru când o murit. Uite așa cum era, dar nimeni nu i-o purtat pică și s-o dus la înmormântarea lui cu mic cu mare tot satul. S or fi dus să se convingă că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
murit de adevăratelea - a presupus Mitruță, stârnind râsul cărăușilor. Hliboceanu s-a ridicat, cam cum făcea moș Dumitru. După ce i-a cuprins cu privirea pe toți cărăușii, a poruncit, dar mai mult a rugă: Eu aș zice să ne golim ulcelele, să le mulțămim Măriuței și lui Costache pentru mâncărică și udătură și să ne ducem la culcare. Cred că nu are cineva altă părere... Au plecat să vadă întâi de animale și apoi s-au dus la culcare. Mușteriii de la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cotcodăcesc doar ca găinile însetate. Dacă ați luat seama la cele spuse de moș Pâcu, ulcica din fața lui îi cam dogită și vinovatul știu eu cine-i! - a atras atenția Hliboceanu. Costache a sărit de la locul lui și a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Râsul nu se mai oprea. Era o voie bună ca la o petrecere în lege. Pâcu parcă se întrecea pe sine... Privea într-un fel hazliu, intonația vocii era alta sau trăgea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ne-o făcut... frați și supărare nu încape. Așa-i, Dumitre? Dacă cineva crede altfel, atunci trebuie să mănânce pâinea cărăușiei o viață - așa ca noi - și apoi să vorbească - a convenit moș Dumitru. Costache - ca la comandă - a umplut ulcelele cu vin și s-a așezat mai aproape de cărăuși, să-l poată auzi și vedea mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din muștiuc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
țuguindu-și buzele și rostind un „așaaa” după fiecare înghițitură. După ce au terminat de mâncat, cărăușii își sorbeau cu grijă vinul fierbinte, ținând ulcica în căușul palmelor. În tot timpul de când au început să mănânce și până la terminarea vinului din ulcele, nu s-a auzit o vorbă. Mâncau și beau, aruncând - cu fereală parcă - câte o privire către ușa odăiței unde zăcea Hliboceanu. Liniștea nu le era la îndemână. Se vedea bine acest lucru. Se foiau pe scaune fără rost sau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
astfel de piatră. Copil fiind, hoinărind prin munți, departe de urbea care-l nesocotea, înnoptase la stâna unui cioban. Ședeau amândoi pe scaune cu trei picioare, din acelea folosite la mulsul oilor, în jurul unei vetre de jeratic și al unei ulcele de pământ, în care fierbeau urzici amestecate cu zer. Ciobanul îi povestea despre puterea și nemurirea șarpelui, care-și leapădă pielea bătrână ca pe o haină veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în legătură cu anunțul din ziar. Tu ești? și-l măsură neîncrezător. Credeam că nu mai vii. Ușa se deschise puțin, atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în casă aerul era uscat și mirosea a caimac ținut în ulcele de pământ. Urcară o scară veche de lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile lor prin cotloane umede și întunecoase. Târgoveții prizau, mestecau sau duhăneau tabac ținut la brâu în chisele brodate, dând pe gât ca aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase și câteva lipitori de baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și Îi era de folos ori de câte ori putea. Prietenia lui era veche, profesională; dură, cum o au oamenii de teapa sa, Însă realistă și sinceră. — O treabă, repetă căpitanul. Ieșiseră În stradă și stăteau la soare, sprijiniți de zid, amândoi cu ulcelele În mână, uitându-se cum trec oamenii și echipajele pe strada Toledo. Saldaña Îl privi câteva clipe, mângâindu-și barba deasă și plină de fire cărunte, de vechi soldat, care Îi acoperea cicatricea unei tăieturi lungi mergând de la gură până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care toacă banii din cutia milei sau din pantahuza Sfântului Eufrasio... În doi timpi și trei mișcări o să dai iar de bucluc: o Împunsătură de spadă, un scandal, un denunț. Și iar o iei de la capăt. Trase o dușcă din ulcea, mijindu-și ochii, dar nedezlipindu-i de pe căpitan. Asta-i viață? Diego Alatriste ridică din umeri. — Ai o idee mai bună? Îl privea drept În față, cu franchețe, pe fostu-i camarad din Flandra. Nu toți avem bafta de-a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de genul ăsta... Habar n-am. — Cine-s vrăbioii? Acum Saldaña scutură din cap cu hotărâre, de parcă oricum vorbise mai mult decât se cuvenea. — Toate la timpul lor. Și-n plus, eu nu-s decât un mesager. Căpitanul Își golea ulceaua, gânditor. Pe vremea aceea, cinșpe dubloni de patru, din aur, Însemnau peste șapte sute de reali: cât să scapi de necazurile presante, să-ți cumperi rufărie și o haină, să-ți plătești datoriile, să-ți pui cât de cât ordine În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
colacii și cârnații afumați, busuiocul sfințit, țoalele de colindat, totul încadrat de o superbă colecție de vechi icoane pe sticlă. Expoziția poate fi vizitată până după ziua Sfântului Ion. Tot la secția de Etnografie, în galeria cu vânzare, veți găsi ulcele de vin, străchini de sarmale, fluiere și clopoței, căușe de lemn și broboade de lână. S. P. din presa vremii acum... 100 ani „Aniversare tipografică. Asociația tipografilor organizează, în zilele de 25-26 decembrie, sărbătorirea jubileului de 30 de ani de
Agenda2004-52-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283194_a_284523]
-
un oaspete de seamă - a glumit învățătorul, îndreptându-se spre ușă. După câtăva vreme, s-a întors, purtând triumfal o bardacă pântecoasă, pe care a așezat-o în mijlocul mesei. Costăchele, dragule, am să te rog pe tine să torni în ulcele, pentru că mie îmi cam tremură mâna. Și asta din două motive: întâi, de emoție că avem un oaspete nou, apoi, mai e și oleacă de bătrânețe. Matale ai spus-o, nașule, nu eu. Adică ce am spus eu? Ai vorbit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la piept... Un copil. De fapt lui îi datorăm tinerețea sufletelor noastre. Un copil, domnule învățător, dar un om de ispravă - a apreciat agronomul. Eu zic să nu uităm pentru ce ne-am adunat și să întrebăm de sănătate cele ulcele ce stau îmbufnate pentru că nu sunt băgate în seamă. Apoi s-o rugăm pe doamna învățătoare - așa îi spunea bătrânul întotdeauna soției sale față de musafiri - să ne omenească cu ceva de-ale gurii. După un timp, licoarea parfumată din ulcică
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]